887 matches
-
pe sub „un strălucit arc de triamv colosal (foarte mare)“. La Mitropolie, „mădularii Sfatului administrativ au primit pe m. s. înaintea porticului (pridvor)“; „ulița domnească aproape de piață era împodobită de o frumoasă poartă de triamv, lângă care să înălța o tribună (cerdac) plină de dame și de persoane însămnate. Douăsprezece fiice de boieri în alb îmbrăcate și de flori încununate, cu eșarfe (baiadere) de coloruri naționale, să afla lângă această poartă.“ Asupra sinonimiei dintre cerdac și tribună urmează, poate, să mai medităm
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
triamv, lângă care să înălța o tribună (cerdac) plină de dame și de persoane însămnate. Douăsprezece fiice de boieri în alb îmbrăcate și de flori încununate, cu eșarfe (baiadere) de coloruri naționale, să afla lângă această poartă.“ Asupra sinonimiei dintre cerdac și tribună urmează, poate, să mai medităm; valoarea pedagogică a metodei rămâne însă nezdruncinată 1. Printre adepții ei, în afara cadrului publicistic, îl găsim și pe Anton Pann, multe titluri din Povestea vorbii (1847) fiind formulate în „partidă dublă“: „Despre pedanți
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
departe” de ce, sau în raport cu ce? Neîndoielnic, acest „departe” din versul „într un han, departe-”. „Departe” este față de casa sa. „Rar” evocă deci o evadare, o „rătăcire”, o escapadă: însă nu spre centru, ci spre margine. O fi fost „hanul cu cerdac” de la marginea tîrgului, de care pomenește Costache Radu, sau unul de pe la gară, asta n-am cum să știu. „Tu ai murit...” Una din greșelile ce se fac în legătură cu Bacovia e judecarea lui exclusiv după descrierile în care e înfățișat ca
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
noi. Acasă, îți răspundea zâmbind o fetiță sprintenă ca un prichindel și răsărită ca o cucută. Poftiți în casă, dumnealui îi dindos. Las’ pe noi că-l găsim și dindos, răspundeam făcând mare gălăgie și dând buluc cu toții dindos în cerdac. Uraaa...! moș Creangă, strigam noi cât ne lua gura, de se răsuna toată valea ceea a plângerei. Da ce mai faci? Ce mai dregi? Te doream. Cum mergi cu sănătatea? Îl îmbulzeam noi cari din contro cu întrebările. Iar moș
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
vai de mine? Da ian mă rog poftiți în casă colea. Să vă aducă niște apușoară rece. Ruxandăăăăi! Ruxandăăăăi! ian dă fugulița și adă apă rece. Poftiți mă rog în casă. Da las’ moș Creangă că stăm bine și-n cerdac, răspundeam noi cu toții într-un glas. În cerdac? D-apoi ce să vedeți de acolea? Dealul Ciricului îi chel ca și-n palmă la bunicul. Da cu sănătatea cum mergi moș Creangă? Mulțumesc, tot mai bine: stupesc în barbă și
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
în casă colea. Să vă aducă niște apușoară rece. Ruxandăăăăi! Ruxandăăăăi! ian dă fugulița și adă apă rece. Poftiți mă rog în casă. Da las’ moș Creangă că stăm bine și-n cerdac, răspundeam noi cu toții într-un glas. În cerdac? D-apoi ce să vedeți de acolea? Dealul Ciricului îi chel ca și-n palmă la bunicul. Da cu sănătatea cum mergi moș Creangă? Mulțumesc, tot mai bine: stupesc în barbă și trag oghealul cu dinții. Și așa o duceam
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
București, la ziarul „Timpul”. Doamne, că în rău ceas a pornit! Trecuse abia o lună și îi scriai „Bădie Mihai. Ai plecat și mata din Iași, lăsând în sufletul meu multă scârbă și amăreală... Această epistolie ți-o scriu în cerdacul unde de atâtea ori am stat împreună, unde mata, uitându-te pe cerul plin cu minunății, îmi povesteai atâtea lucruri frumoase... frumoase... Bădie Mihai nu pot uita acele nopți albe când hoinăream prin Ciric și Aroneanu, fără pic de gânduri
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
a produs un râs general. Să știi matale că prietenul cel mai drag - Eminescu - nu te-a uitat și chiar a scris despre mata: „Nu-l pot uita... pe marele meu prieten, care a știut în nopțile înstelate petrecute în cerdacul bojdeucii de la Iași să-mi cânte ca un rapsod din alte vremuri minunatele povești rupte din sufletul Moldovei, căci glasul lui avea ceva din armonia divinității... ” Din câte îmi dau eu seama, acel cerdac al Bojdeucii era fermecat, pentru că amândoi
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
știut în nopțile înstelate petrecute în cerdacul bojdeucii de la Iași să-mi cânte ca un rapsod din alte vremuri minunatele povești rupte din sufletul Moldovei, căci glasul lui avea ceva din armonia divinității... ” Din câte îmi dau eu seama, acel cerdac al Bojdeucii era fermecat, pentru că amândoi, atunci când depărtarea unuia de celălalt vă ardea sufletul, firul care vă lega și prin care comunicați era amintirea cerdacului. O altă dovadă că Eminescu nu te-a uitat niciodată este telegrama trimisă din București
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
căci glasul lui avea ceva din armonia divinității... ” Din câte îmi dau eu seama, acel cerdac al Bojdeucii era fermecat, pentru că amândoi, atunci când depărtarea unuia de celălalt vă ardea sufletul, firul care vă lega și prin care comunicați era amintirea cerdacului. O altă dovadă că Eminescu nu te-a uitat niciodată este telegrama trimisă din București în ajunul banchetului Junimii din nov. 1880. „Rog pe părintele Creangă Ca să sune din talangă Din talanga cea de boi Ca să auzim și noi. Doresc
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
atâtor umbre ilustre care au trecut de mult în lumea tăcerii.” Uite cum te fură gândurile și nu te mai poți opri din povestit. Acum, după ce am tăifăsuit vrute și nevrute și am umblat pe ulițele bătrânului Iași, sau am stat în cerdacul cel fermecat al Bojdeucii, să încercăm a ne desprinde măcar imaginar de vraja pe care ai țesut-o peste tot și peste toate... Adio, moș Creangă! Adio! Să ai liniște acolo pe steaua matale. Da’ ce zic eu stea? Luceafărul
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
textele de mai jos: (a) "Ion începu să se mire: Cum?! Nu vrei nici să mănânci?! Și asta-i încă una... Bre! bre! Așa lighioaie îndărătnică încă n-am văzut! Și Ianoș își tremura o ureche, făcând semne prietenului din cerdac" (Mihail Sadoveanu, Ianoș Năzdrăvan) (b) "Dară vulpea n-avea timp de vorbă. Rupea și înghițea ca de frica morții. După ce isprăvi, începu a-și linge mustățile și, întorcându-se spre arici, îi zise: Ce ziseși, ce ziseși, că nu auzii
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
-n țară Vă plâng cu foc, vă plâng cu pară Că nu știu pe undi-umblați Și pe ce pământ călcați Bani-s buni, toate-s frumoase Dar dorul de-acas te arde Mama-i bolnavă pe pat Și tata plânge-n cerdac Pribegie, pribegie Te blestem eu pe vecie Să nu mai simtă nimenea Cum îmi plânge inima - III - Vine-o vreme când dorul te arde Să vii la cei rămași departe Dar în loc de părinți cu multă minte Găsești în loc două morminte
?S-a dus fiul meu departe? ... (sau ?Pribegie, pribegie) by Denisa Rodica Teșu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84087_a_85412]
-
pădurii. Elementele esențiale ale casei românești, în special la sate erau și sunt încă din lemn. Furcile pârlite în foc și înfipte în pământ, brâiele și nuielele îngrădite în picioare, grinzile, căpriorii podului cu leațurile și șindrila acoperișului și stâlpii cerdacului, toate sunt din lemn. Ușa casei și ușa zăbrelită a beciului, poarta ogrăzii și gardurile, toate sunt din lemne. Grajdul vitelor, coșerele, cotețele porcilor și ale păsărilor sunt toate din lemne. Până mai anii trecuți, la iazul Axinte era o
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
se dădea cu negru. Ornamentarea a început să apară când unii oameni mai înstăriți acopereau casele cu șindrilă și când pe coamele caselor era câte o scândură cu flori și cu păsărele. Ornamente mai simple au apărut mai apoi la cerdac, sus la streașină sau chiar la stâlpi. Considerăm necesar să arătăm câteva lucruri și în legătură cu ornamentarea gardurilor. La început când sărăcia era la ea acasă gardurile erau inexistente. Ele au apărut ca o necesitate de a proteja culturile din grădini
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
vedeam că fac cei bătrâni. Când am crescut mai măricei, tot împreună mergeam și la fete. Ne așteptam unul pe altul până când fiecare dintre noi îi mărturisea dragostea fetei pe care o iubea și cu care se întâlnea fie în cerdac, fie la portiță, sub clar de lună. Parcă nici acum nu-mi vine să cred că vărul Petrică nu mai este printre noi! De aceea, când merg acasă, în sat, mă duc întotdeauna la cimitir și îmi imaginez că discut
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
gardul înalt de doi metri, fără să afle părinții și fugeam în sat, la câte o Mărie. Dânsa, pusese un scăunel la geamul meu,pe care-l lăsam numai lipit, profita de mamă-sa când dormea mai profund, ieșea în cerdac,sub pretextul că merge la tualetă și venea pe geam la mine.Eu mă sculam,o luam în brațe de pe geam și o așezam elegant în pătuț. Ințelegeți ce urma nu?După 15-20 de minute pleca, fără să știe nimeni
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
și venea pe geam la mine.Eu mă sculam,o luam în brațe de pe geam și o așezam elegant în pătuț. Ințelegeți ce urma nu?După 15-20 de minute pleca, fără să știe nimeni, decât un pisoi care dormea în cerdac, unde aveam grijă să nu ardă becul să se vadă. -Asta-i bună de telenovelă zice Aurel,erați foarte curajoși, ce se întâmpla dacă vă prindea mamă sa, nu putea să iasă cu scandal? Ba da, până la urmă cu asta s-
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
și noi. -Intr-o bună dimineață, se trezi fata mai târziu puțin și când a escaladat "pârleazul" respectiv geamul, a fost văzută de sora ei măritată, care locuia în aceeiași casă, dar în alte camere, însă cu ieșirea tot în acelaș cerdac. Probabil că atunci încerca și ea să iasă pe ușă și văzând acțiunea, a stat la pândă până a ieșit fata de la mine,cred că pentru a se convinge pe deplin despre fapta surioarei, după care a mers în casă
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
de Artă Expoziția Noul În peisajul patriei 1978 Iași, Sala de expoziții Cronica A zecea expoziție personală, Notații de vacanță Etalează 35 de lucrări reprezentând peisaje din zona Olănești: Casa cu geamlâc verde, Pădure tânără, Căsuța de sub coastă, Casă cu cerdac, Casa de sub deal. ianuarie, Iași, Liceul Național Expoziția jubiliară 150 ani de la Înființarea Liceului Național Iași Au expus artiști plastici foști elevi și profesori ai liceului. octombrie, Iași, Teatrul Național Expoziție de artă plastică Participă cu Floare albastră, Marină, Toamna
Ştefan Hotnog (1920-1993) Mirajul by Ivona Elena Aramă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/384_a_1203]
-
pantă prispa este mai înălțată, iar la cele așezate pe loc mai drept apar două niveluri de locuit prispa situându-se la etaj. (Fig. 17) Ceea ce dă o notă aparte caselor provițenilor este abundența ornamentației ce împodobește porțile curților, stâlpii cerdacurilor, brâurile de sub streașină, foișorul. Cornișele acoperișului „în patru ape” și ale foișorului „în două ape” prezintă ornamentații geometrice de la simple stilizări de creneluri până la complicatele îmbinări de unghiuri, cercuri și arcuri de cerc. Precipitațiile mai abundente au făcut ca acoperișul
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
general În fața unei Înșiruiri de saloane sau camere, oferă un spațiu versatil putând deveni mici camere În legătură cu salonul, continuare a spațiului interior (belvedere, recreere). Acest tip de spațiu se obține prin retragerea față de planul fațadei. Corespondentul din arhitectura românească sunt cerdacurile și foișoarele culelor și caselor din zona de deal a Olteniei și a Munteniei. Așadar și acest model a fost folosit pe scară largă În arhitectura românească, prin nenumăratele interpretări de factură neoromânească la limbajul stilizat al loggiilor moderne. „Pentru
Polarităţile arhitecturi by Sibila Gabriela Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92981]
-
Munteniei. Așadar și acest model a fost folosit pe scară largă În arhitectura românească, prin nenumăratele interpretări de factură neoromânească la limbajul stilizat al loggiilor moderne. „Pentru plăcerea de a eși la aer, arhitectura națională și-a făurit acele minunate cerdace acoperite, cari dau atâta veselie interiorului și atâta farmec exteriorului ...după cum la casa modernă, sunt terasele și balcoanele deschise pentru soarele de vară, dar nu și pentru marile neajunsuri ale zăpezilor deiarnă.― (Traianescu) În plus, În clădirile moderne interbelice, elementul
Polarităţile arhitecturi by Sibila Gabriela Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92981]
-
pe un drumeag veșnic Înnămolit, un fel de râpă străjuită de gard de cătină. Urcau cu greutate căruțele, dar și oamenii. Școala era plasată În fostele atenanse ale unui conac boieresc, acum dispensar. Erau trei camere ce dădeau Într-un cerdac lung. Într-una, mai Încăpătoare, era sala de clasă, În a doua trebuia să fie cancelaria și așa era numită, iar a treia era alocată ca locuință pentru familia Învăță torului cu cei patru copii. Mama era mereu concediată și
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
noul regim. Situată la capătul aleii care urca din fața mănăstirii, pe lângă stăreție, impunea prin arhitectura țărănească și poziție, dominând valea. Veneau acolo cercetătorii din institutele Academiei, plăteau un preț modic, poate ajungeau și cei câțiva academicieni de la Iași. Avea un cerdac generos În jur, o livadă Întinsă În spate și un mirador unde ascultam seara Europa Liberă. Profesorul nu auzea prea bine, Îmi tot cerea să dau mai tare, se auzea până jos la mănăstire, dar s-a Întâmplat să nu
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]