KorAP: Find »[drukola/base=cestiune & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...27 28 29 ...103 >

2,563 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920

averii până la a-și frânge jurământul militar e deosebire cât cerul de pământ. Niciunul din oamenii pe cari - i citează "Romînul" nu și-ar fi frânt jurământul îndoit dacă suveranul l-ar fi însărcinat cu paza persoanei sale. Militarii în cestiune, dacă au crezut în adevăr că participarea lor la conspirație e necesară, trebuiau să înțeleagă că n-o puteau face decât cu sacrificiul numelui, carierei, vieții lor morale. Dacă cineva crede că trebuie să moară pentru o idee să se

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
dobândească această convicțiune: că d-lui Brătianu puțin [î]i pasă de ce vrea țara, de ce sufere țara, de ce zice țara; destul să menajeze interesele străine și să împlinească dorințele străinilor. Numai astfel se poate explica purtarea d-lui Brătianu în cestiunea Stroussberg și în cestiunea răscumpărării, în cestiunea ovreilor și în a Basarabiei, în cestiunea Cernavoda - constanța și Arab Tabia! Preste tot aceeași idee: să dau străinilor ce-mi cer; cât pentru români, puțin [î]mi pasă! Partidul liberal reprezintă dar

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
d-lui Brătianu puțin [î]i pasă de ce vrea țara, de ce sufere țara, de ce zice țara; destul să menajeze interesele străine și să împlinească dorințele străinilor. Numai astfel se poate explica purtarea d-lui Brătianu în cestiunea Stroussberg și în cestiunea răscumpărării, în cestiunea ovreilor și în a Basarabiei, în cestiunea Cernavoda - constanța și Arab Tabia! Preste tot aceeași idee: să dau străinilor ce-mi cer; cât pentru români, puțin [î]mi pasă! Partidul liberal reprezintă dar în această țară, de-

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
puțin [î]i pasă de ce vrea țara, de ce sufere țara, de ce zice țara; destul să menajeze interesele străine și să împlinească dorințele străinilor. Numai astfel se poate explica purtarea d-lui Brătianu în cestiunea Stroussberg și în cestiunea răscumpărării, în cestiunea ovreilor și în a Basarabiei, în cestiunea Cernavoda - constanța și Arab Tabia! Preste tot aceeași idee: să dau străinilor ce-mi cer; cât pentru români, puțin [î]mi pasă! Partidul liberal reprezintă dar în această țară, de-o parte, ura

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
de ce sufere țara, de ce zice țara; destul să menajeze interesele străine și să împlinească dorințele străinilor. Numai astfel se poate explica purtarea d-lui Brătianu în cestiunea Stroussberg și în cestiunea răscumpărării, în cestiunea ovreilor și în a Basarabiei, în cestiunea Cernavoda - constanța și Arab Tabia! Preste tot aceeași idee: să dau străinilor ce-mi cer; cât pentru români, puțin [î]mi pasă! Partidul liberal reprezintă dar în această țară, de-o parte, ura a tot ce e românesc și apucături

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
niciodată fără molipsirea prin exemplul celor împroprietăriți fără drept și a celor ce, prin esplicări sofistice a legii, au știut să-și înjghebe moșii sub pretextul c-ar fi însurăței. Am constatat asemenea că nicicând în România n-a existat cestiunea agrară. De la începuturile acestor țări și până la împroprietărire regimul moșiilor era proprietatea mare și cea mică pe de-o parte, posesiunea ereditară în anume condiții, stabilite prin tranzacție liberă, pe de alta. Niciodată nu i-a venit românului în minte

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
pe ei împreună cu țara ntreagă? Să nu înțeleagă că-n urma repetatelor greșeli de guvernământ e o datorie pentru ei de-a suporta discreditul ce și l-au grămădit asupră-le și de-a se curăți de el? Iată o cestiune pe care n-o punem, se 'nțelege, masei interesate a partidului, dar care merită fără îndoială atenția oamenilor lui conducători. [26 mai 1882] 125 {EminescuOpXIII 126} ["CE ȚI-E CU OMUL ISCUSIT"] Ce ți-e cu omul iscusit! Cum află

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
articol intitulat Progresele Rusiei la Dunărea de Jos, se face organul acelor amănunte curioase cari ar fi circulând asupra sciziunilor din partidul roșu. Reproducem acea corespondență, deși ni se pare a cuprinde multe apreciații eronate, pentru cuvântul că scriitorul în cestiune s-a dovedit în curs de mulți ani statornic amic al partidului și guvernului roșu. Deci, oricât de numeroase ar fi ingredientele erorii în descrierea sa, întru cât privește încordarea dintre vechii amici politici, Rosetti și Brătianu, ea poate să

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
convingerea că, după esperiențele asupra gratitudinii rusești pe cari le-a făcut România imediat după războiul oriental, ea va trata c-o justă neîncredere orice propunere directă de amicie, s-a crezut că influența pierdută în urma anexiunii Basarabiei și a cestiunei Arab - tabia s-ar putea recâștiga pe cale indirectă. Acest sistem era în adevăr mai circumstanțial și mai migălos, dar, cunoscîndu-se stăruința și răbdarea diplomației rusești, metodul promitea un succes ce părea sigur, din cauză cu atitudinea Austro- Ungariei în cestiunea

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
cestiunei Arab - tabia s-ar putea recâștiga pe cale indirectă. Acest sistem era în adevăr mai circumstanțial și mai migălos, dar, cunoscîndu-se stăruința și răbdarea diplomației rusești, metodul promitea un succes ce părea sigur, din cauză cu atitudinea Austro- Ungariei în cestiunea dunăreană și multicolorele împrejurări de partid din România prezintă puncte de razim pentru a submina relațiunile dintre România și Austro-Ungaria. Înainte de toate era important de-a scoate din cabinetul Brătianu pe acel membru carele, ca conducător al politicei esterioare, avuse

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
nimic. Ceea ce-a adus căderea lui Boerescu n-a fost nimic alt decât isteția cu care Rusia a știut să esploateze în favorul său și al influenței sale neîncrederea României, pricinuită prin atitudinea Austriei, arătîndu-se pe neașteptate concesivă în cestiunea despăgubirilor de război. Brătianu n-a dispărut împreună cu Boerescu pentru mai mult timp de pe arena puterii, dar aceasta are a o mulțumi întîi inepției frățîne-său, chemat ca urmaș la prezidenția Consiliului și mai cu seamă marei sale popularități. El nu

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
o atingere atât de intimă cu partidele politice din România încît acestea, cu toate protestele lor în contra retrocesiunii Basarabiei, au ajuns totuși a face servicii de salahor politicei rusești. Cei inițiați însă cunosc faptul învederat că principele Obolensky, comisar în cestiunea despăgubirilor de război ruso-romîne, avea, pe lângă însărcinarea sa oficială, și aceea a unui comisar politic și a exercitat această din urmă profesie c-un succes destul de mare, pentru că cercetările sale oficiale în privirea mărimii despăgubirilor de război l-a pus

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
care Brătianu să fie silit, prin marii proprietari din partidul său propriu, ca sau să-și părăsească poziția sau să intre 'n apele rusofililor din Moldova (? ). Aceasta s-ar fi întîmplat deja cu ocazia revizuirii reformei agrare, daca, în această cestiune, Brătianu n-ar fi avut sprijinul amicului său politic, Rosetti, părintelui proiectului de reformă agrară. Dar ceea ce iar nu s-a relevat îndestul este că între cei doi vechi coreligionari politici exista o divergență de opinii în privirea politicei esterioare

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
fi avut sprijinul amicului său politic, Rosetti, părintelui proiectului de reformă agrară. Dar ceea ce iar nu s-a relevat îndestul este că între cei doi vechi coreligionari politici exista o divergență de opinii în privirea politicei esterioare, și îndeosebi a cestiunii Dunării, încă de pe timpul pe când Rosetti era alături cu Brătianu ministru de interne. Pentru direcțiunea pe care de pe atunci încă o apucase Rosetti e semnificativă împrejurarea că spiritualul jurnalist Ventura, care, prin mijlocirea lui Cogălniceanu, dăduse publicității anteproiectul și făcuse

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
deodată cu retragerea sa, s-a desființat și biuroul de presă și Ventura a fost demis, fără de-a i se fi denunțat angajamentul de mai nainte. E cunoscut apoi că și pe urmă, Rosetti au sprijinit politica Rusiei în cestiunea Dunării, opusă Austro-Ungariei și Germaniei, pre când Brătianu crede, din contra, că trebuie a se evita atât o atitudine prea accentuată împotriva vecinului stat habsburgic cât și o concesivitate care ar atinge demnitatea României. Nu mai e îndoială că neînțelegerea

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
să displacă la Londra. În definitiv, daca puterile occidentale, după ce se vor fi înțeles, vor avea trebuință de adeziunea Europei pentru a stabili o situație normală în Egipet și a aduce un acord durabil între puteri, atunci, însă numai atunci, cestiunea va putea fi tranșată de Germania. C-un cuvînt: faceți voi ce vă place, nu zic nici da, nici ba. Urma alege. Cântărind tonul cam perfid al celor zise mai sus, se poate deduce că, daca Turcia ar consimți să

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
De câte ori "Romînul" vorbește de fanarioți, de C. A. Rosetti vorbește, de Carada, de Pherekydes, de Fleva și de toată ortaua roșie, căci toți aceștia nu sunt decât fiii păturei de străini pripășită în țară între anii 1808 și 1821. Dar cestiunea aceasta nu suportă cadrul unui articol. E istoria epocei de tină și degradare a acestei țări, e timpul în care patria aceasta s-a schimbat în otel pentru tot soiul de venetici. [15 iulie 1882] [""GAZETA GENERALĂ DE AUGSBURG" PRIMEȘTE

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
formală a acestei măsuri va fi schimbarea titlului de "Domn" în "Rege", care face 142 {EminescuOpXIII 143} necesară o revizie a Constituției, căci în textul acesteia e vorba de Domn, nu de Rege. Dar corespondentul observă: E cunoscut că soluțiunea cestiunii Dunării nu mai suferă întîrziere, pentru că espira mandatul Comisiei Europene, pe când pe de altă, parte iar nu e un secret că, așa cum Adunarea e compusă, guvernul ar întîmpina cele mai mari greutăți parlamentare dac' ar voi să se primească propunerea

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
forma sau ca pretext al acestei dizolvări va servi necesitatea de-a se introduce în textul Constituției vorba "Rege" în locul vorbei "Domn", căci aceasta vorbește pururea de "Domn" nu de "Rege". Cauza adevărată însă a dizolvării este atitudinea Adunării în cestiunea Dunării. Majoritatea neprimind propunerea Barrere, România ar fi cu totul izolată; guvernul deci voiește ca ea să se primească de viitoarea Adunare, subînțelegîndu-se că evenimentele ce amenință pacea Europei [î]i dictează României necesitatea de-a evita izolarea și de-

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
L'Independance belge" se face asemenea organul acestei știri. Ea zice: Situația parlamentară în România e de mult timp turburată și dificilă. Se vorbește de-o apropiată dizolvare a Camerei deputaților. Aceasta este în maioritate defavorabilă propunerii Barrere privitoare la cestiunea Dunării, propunere pe care guvernul - în lipsă de altceva mai bun - se vede în ajun de-a fi dator s-o apere, pentru a nu lăsa România cu totul izolată între puterile europene. Pe de altă parte, cată a se

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
oficios - dezminte aceste știri în chipul următor: Judecând după cele ce toți știu, credem că "l'Independance belge" e rău informată. Într-adevăr, nu e nici o deosebire între vederile maiorității Camerei și, putem adauge, ale națiunii, și vederile guvernului în cestiunea propunerii Barrere. Toți, fără osebire de păreri, consideră acea propunere nu numai ca atingătoare drepturilor de suveranitate ale țării, ci și ca jicnitoare libertății Dunării și deci comerciului puterilor occidentale. Deosebire în această privință nu e și nu poate fi

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
a substitui prin sofisme și jucării de cuvinte unui termen din Constituție alt înțeles decât acela pe care-l are. Pe de altă parte, pe cât ne-a fost de indiferentă modificarea titlului, în schimbul recunoașterii căruia se făcuseră promisiuni lunecoase în cestiunea Dunării, tot atât de indiferentă ni se pare schimbarea cuvintelor în text. În realitate nu trăim în monarhie, precum bine - a zis-o d. C. A. Rosetti, ci în republică. Republică având și încă în cea mai rea formă a ei, consistând

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
morale: indiferent ce titlu o mai fi când esența nu mai este. De aceea e și firesc ca schimbarea unui lucru atât de indiferent precum e titulatura să fie numai pretextul pentru înaintarea unui interes străin, pentru concesiuni reale în cestiunea Dunării. Dezmințirii "Romînului" nu i se cuvine decât crezarea pe care o merită o foaie care-a spus de-atîtea ori neadevărul. Proiectul de-a dizolva Adunarea trebuie să fi existând sau să fi existat cel puțin. El va exista, ca

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
care-o plănuiește ministrul prezident. Numai astfel ne putem esplica cum "Romînul" lui C. A. Rosetti, în acord cu informațiunea mea, spune că regularea titulaturii nu e un cuvânt îndeajuns pentru convocarea unei Constituante, afirmând afară de asta că, în privirea cestiunii Dunării și a atitudinii României față cu propunerea Barrere, nu există între guvern și majoritatea parlamentară o divergență de opinii atât de mare încît să se poată deduce din ea necesitatea dizolvării Parlamentului. Îndealmintrelea "Romînul" evită cu precauțiune de-a

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
toate acestea. Tocmai față cu Austro-Ungaria, adică în raporturile cu acea putere cu care România are o naturală solidaritate de interese, cei din București au avut gustul să-și arate prisosul de prezumpțiune națională și politică. Nu s-a ivit cestiune la a cărei soluție avea să coopereze și România fără ca România să nu se fi pus în cel mai brusc antagonism cu Austro-Ungaria. Istoricul cestiunei dunărene, care a ajuns în stare de stagnație prin obstinența României, ne vorbește destul de elocuent

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]