1,453 matches
-
ogrăzi pustii. Prin crăpăturile obloanelor închise se zărea lumină. Casa era c-un acoperământ țuguit, păreții erau de piatră mică ca ceea cu care se pietruiesc fântânele și orice tencuială căzuse de pe ele, încît părea o bucată din ruina unei cetățui. Obloanele erau mult mai largi decât ferestrele cele înguste, și la un cerdac ținut în aer de stâlpi de zid în patru muchi duceau dint-o lature niște scări nalte, care ajungeau la jumătatea întregei înălțimi a casei. Nici un copaci, nici un
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
rouă abureau și se făceau sure, numai p-ici pe colea cădeau din ele, lenevite de căldură, mici bucăți de nisip și piatră. Din niște colți de stânci despre apus se ridica o monastire veche încunjurată cu muri, asemenea unei cetățui, și de după muri vedeai pe ici pe colea câte - un vârf verde de plop ori de castan. Acoperămintele țuguiete de olane mucigăite, bolta neagră a bisericei, zidurile împrejmuitoare risipite și năpustite în risipa lor de plante grase, de furnici ce-
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
rouă abureau și se făceau sure, numai p-ici pe colea cădeau din ele, lenevite de căldură, mici bucăți de nisip și piatră. Din niște colți de stânci despre apus se ridica o monastire veche încunjurată cu muri, asemenea unei cetățui, și de după muri vedeai pe ici pe colea câte - un vârf verde de plop ori de castan. Acoperămintele țuguiete de olane mucigăite, bolta neagră a bisericei, zidurile împrejmuitoare risipite și năpustite în risipa lor de plante grase, de furnici ce-
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
chip cultural și moral): „Apoi, glob rubinos, nopței dînd mișcare și viață Se-nalță și, dimprejuru-i dese umbre depărtînd, P-ale stejarilor vîrfuri, piramide de verdeață, Se opri; apoi privirea-i peste lume aruncînd. Lumină adînci prăpăstii, mănăstirea Învechită, Deodală cetățuie, ce de turnuri ocolită. Ca de lună colorată și privită de departe, Părea unul din acele osianice palate, Unde geniuri, fantome cu urgie se izbesc; Și pustiul fără margini, și cărarea rătăcită, Stînca, peștera adîncă, În vechime locuită De al
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
ci „lumini de ochi și gene”, arcul este format din cele două sprîncene Îngemănate, În fine, scutul de apărare este constituit din „a firii rușinare”, iar lagărul lui este sînul etc. În Cine-i Amoriul este indicat tot sinul ca cetățuia În care locuiește zeul. Curios, Conachi, care Își construiește poezia pe un imens suspin, se arătă Încrezător și idilic cînd vorbește În general despre muncile lui Eros. Coșmarul acestei idile se termină cînd iubirea este adusă pe un plan subiectiv
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
III- lea d.Hr. Prin cercetările de suprafață, efectuate de către aceiași cercetători în bazinul Berheciului și afluenților săi, s-au descoperit la Podul Morii - Bărboasa, pe o rază de circa 1 km, trei stațiuni din Epoca bronzului, după cum urmează: "Cetățuia", denumită Dealul Perjului, iar la circa 500 m est de satul Bărboasa, pe coama lină a Dealului Bărboasa a fost descoperită o altă așezare Monteoru. În sfârșit, la circa 600 m sud de aceasta, pe locul numit Podul Morii, situat
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Sad ; SLR Novi Sad. Parteneri: Inspectoratul Școlar Județean Iași, Complexul Muzeal Național „Moldovaʺ Iași, Muzeul Literaturii Române, Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților, Mănăstirea Putna, Institutul Cultural Misionar Trinitas Iași, Ofici ul de Stat pentru Invenții și Mărci București, Ateneul Tătărași, Mănăstirea Cetățuia, Mânăstirea Dobrovăț, Colegiul de Artă „Octav Băncilăʺ Iași, Liceul Teoretic „Dimitrie Cantemirʺ Iași, Liceul Teoretic „G. Ibrăileanuʺ Iași, Liceul cu Prog ram Sportiv Iași. Parteneri media: TVR Iași, Studioul Teritorial de Radio Iași, Flacăra Iașului, Dacia Literară, Convorbiri literare, Top
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
pe rând La fiștecare câte o părticea. „Mamă!”- atunci copiii ziseră plângând: Ție ce-ți rămâne?” Voi, răspunse ea...” Al. Depărățeanu, nu Mihai Eminescu, pentru că... ultimul va străluci veșnic!... Și o completare bibliografică: C. Solomon a scris și publicat și „Cetățuia din Valea Berheciului”, Buc urești, 1928. Este valea câmpurilor pe care am hălăduit, du când vară de vară boii, vacile și odraslele lor la păscut, cu cărțile de literatură, puține atunci, în trăistuța în care mama îmi strecura boțul de
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
realizat și o serie de reconstituiri și machete care au ca scop atragerea publicului și ruperea monotoniei unei expuneri de tip clasic. Acestea, care au un succes deosebit mai ales la publicul de vârstă școlară, sunt: • „Locuința sanctuar” de la Mărgineni-„Cetățuie” - este o locuință cu caracter cultual, aspect conferit de cuptorul pe a cărui calotă se află un cap de idol antropomorf cu creștetul teșit, pe care se depuneau probabil ofrande. În apropierea cuptorului s-a găsit un topor de aramă
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
mondial; Medalie dedicată sărbătoririi a 75 de ani de la Marea Unire (Colecția Dogaru Aspecte din expozițiile permanente ale secției de istorie-arheologie: Epoca paleolitică; Atelier de prelucrare a pietrei în epoca neo eneolitică (reconstituire didacticăă; „Locuința-sanctuar” din epoca Cucuteni de la Mărgineni-„Cetățuie” (reconstituirea și detaliu din interior Aspecte din expozițiile permanente ale secției de istorie-arheologie: „Moara” cucuteniană de la Poduri (reconstituire;Epoca bronzului; Hallstatt; Sabia de bronz descoperită la Marvila (Hallstattă; Importuri elenistice și romane din epoca clasică a civilizației geto dace Aspecte
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
Înainte de a scrie romanul, Lovinescu pleacă în călătorie la Iași, în căutarea "inspirației". Din "agende" am cules următoarele notații: 20 iunie 1935: "întâlnirea cu Gallia Tudor îmi dă punctul de plecare a romanului Bălăuca"; 29-30 iunie: "Excursie Bojdeuca, Eternitate, Socola, Cetățuie, Galata, Frumoasa. Mare impresie". 156 Vezi Mario Praz, capitolul "The Beauty of the Medusa", în volumul The Romantic Agony, traducere din limba italiană de Angus Davidson, Collins, Londra, 1966, ediția a II-a, pp. 41-71. 157 Ilina Gregori remarca, de
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
scuipat, a fost pălmuit, a fost lovit peste obraz, a fost batjocorit, a fost îngropat de milă și a fost pecetluit mormântul Lui. A suferit toate acestea pentru tine, pentru ca să-ți poarte de grijă, pentru ca să piardă tirania păcatului, pentru ca să surpe cetățuia diavolului, ca să taie nervii morții, ca să ne deschidă porțile cerului, ca să piară blestemul, ca să fie dezlegată osânda cea dintâi, ca să înveți răbdarea, ca să nu te întristeze nimic din cele din viața de aici, nici moartea, nici ocara, nici insultele, nici
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
religiilor, Polirom, Iași, 2005; * Maddison Angus, Contours of the World Economie, Oxford University Press, New York, 2007; * Manent Pierre, Metamorfozele cetății. Eseu despre dinamica Occidentului, Humanitas, București, 2012; * Martin Jacques, When China Rules the World, Penguin Books, London, 2012; * Meister Eckhart, Cetățuia din suflet, Polirom, Iași, 2008; * Milin Stephen, Economia crizelor, Publica, București, 2010; * Moisi Dominique, La Géopolitique de l'émotion, Flammarion, Paris, 2011 * Morozov Evgheny, To Save Everything Click Here: The Folly of Technological Solutionism, Public Affairs, 2013; * Morris Ian, Cine
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
Republica Moldova, Liceul "Al. I. Cuza", Chișinău, Republica Moldova, Centrul de educație preșcolara "Mormolis", Cretă, Grecia, Thumbelina Children's Development Center, Cairo, Egipt, Seminarul Teologic Liceal Ortodox " Sfanțul Vasile cel Mare", Iași, Grup Școlar "Vasile Pavelcu", Iași, Școala Gimnazială Nr. 1 Lunca Cetățuii, Iași, Școala cu clasele I-VIII Ciurea, Iași, Școala cu clasele I-VIII "Miron Costin", Bacău, Școala cu clasele I-VIII Borlești, Neamț, Colegiul Național "Mircea cel Bătrân", Râmnicu Vâlcea. Lucrările trimise la secțiunile pentru elevi, cele prezentate în plen
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
5 milioane lei, a prins contur ideea construcției acestuia în zona Fortus. S-au adăugat și avantajele infrastructurii existente clădiri și terenuri, existența în zonă a unui număr mare de hale construite nefolosite, vecinătățile atractive (mănăstirile aflate în imediata apropiere: Cetățuia, Galata, Hlincea, lacurile Dumbrăvești-Ciurbești), amplasarea față de oraș (mai precis, raportat la gări, centru, universități și institute de cercetare), legăturile bune cu restul țării (accesibilitate rutieră și feroviară directă), racordarea existentă la utilități, dar și la rețeaua stradală. Dezavantajele realizării acestuia
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
ieșene. Dominat de turnurile Goliei și ale Palatului Culturii, orașul de pe șapte coline, apare adâncit într-o liniște încărcată de istorie, de poezie, de reverii și meditații cuprinse de cețurile gri-albăstrii, care coboară învăluitoare dinspre dealurile molcome ale Buciumului, ale Cetățuii și Galatei. Ne întampină aici, în primul plan, copaci cu frunzișul pârguit, ruginiu, surprins în ocruri coapte, dincolo de care se desfășoară în planuri succesive, colinele unduioase ce se pierd în depărtări albastre învăluite în cețurile difuze ale orizontului care le
Claudiu Paradais by MIHAI CĂMĂRUŢ () [Corola-publishinghouse/Science/1681_a_2948]
-
de artă al României în sălile Muzeului Simu, cu acuarela Excursioniști la Iași. 1958 Participă cu două lucrări la expoziția țărilor socialiste de la Moscova. Este vicepreședinte al juriului expoziției interregionale de la Iași. Expune 10 lucrări dintre care amintim: Iașul cu Cetățuia, Iașii cu Golia, Muncă de primăvară (acuarelă) și Eleve la practică (acuarelă). 1959-1962 Participă la expozițiile de la Varșovia, Cairo, Damasc, Alexandria, Ankara și Sofia. 1960 Este vicepreședinte al juriului expoziției interregionale de la Iași. Expune 11 lucrări din care amintim: Metalurgiști
Claudiu Paradais by MIHAI CĂMĂRUŢ () [Corola-publishinghouse/Science/1681_a_2948]
-
ca un fruct de grele compromisuri,/ o-nchipuiam drept capul răpus al lui Marat.// Părea că sunt cu Luna, pluteam cu ea și eu/ ne îndreptam spre Țara ce nu știm a cui e;/ părea că-n depărtări răsare-o cetățuie;/ în turnul vechi, acolo, ne-așteaptă tristul Zeu,/ să descifrăm în zodii uitatele zidiri/ cu odalisce tandre, iubite de satiri" (Nocturnă). La fel ca și maestrul căruia îi și dedică poemul de mai sus, Dumitru Spătaru cultivă apoi specii considerate
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
crude și de puțin valor, în manufacturi folositoare [...], ceea ce împuținează exportația somelor însemnătoare din țară"8. Între cele dintâi reușite, s-a numărat colaborarea sa la proiectul inițiat de Gheorghe Asachi, în ianuarie 1840, privind înființarea fabricii de hârtie de la Cetățuia Petrodava (Neamț), proiect finalizat odată cu inaugurarea acelui obiectiv industrial în chiar ziua onomastică a domnitorului, la 8 noiembrie 1841. Obținând privilegiul exclusiv de la Cârmuire, pe o durată inițială de șapte ani, prelungită apoi până la 12 și solicitată ulterior la 25
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
că venisem cu mama. Stăteam și mă jucam chiar acolo, lângă salcâmii ăia, de i-a tăiat astă vară dom' Soporan. Eram cu dom profesor... |la de-a fugit chiar în anul ăla sau al doilea. Săpa pe deal la cetățuie. Băiatul văcarului, de-l luase de mic un domn de la București și p-ormă l-a lăsat să facă Facultatea. Popa o privi lung, ca și cum abia atunci o vedea prima oară. Îmbujorată, fătuca îl privea și ea ciudat, descoperindu-l
Player cu papa by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Imaginative/8268_a_9593]
-
un cadru răsăritean: "Valea Podenilor este o văgăună închisă din patru părți de dealuri păduroase. [...] Între partea băltoasă și partea mai ridicată, dinspre miazănoapte, în mijlocul văii, stă hanul lui Leiba: e o clădire veche de piatră, sănătoasă ca o mică cetățuie; deși terenul e mlăștinos, hanul are zidurile și beciurile bine uscate". La fel de bine, inserarea acestei descrieri poate face parte din rețeta naturalistă practică 77 a prozatorului, pentru care mediul afectează în chip decisiv atât personajele, cât și intriga țesută între
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
Istoria (Curriculum nucleu aprofundat) Țările Române și Imperiul Otoman În secolul al XVI-lea 3. Istoria (Curriculum nucleu aprofundat) România În perioada contemporană România În perioada contemporana PROIECT DIDACTIC Învățător - PÎnzaru Ana - Maria Școala Școala cu clasele I VIII Lunca Cetățuii Clasa a II-a Obiectul Limba română (Citire) Subiectul Mama lui Ștefan cel Mare de D. Bolintineanu (ora a Il-a) Tipul lecției mixtă Obiective-cadru: 1. Dezvoltarea capacității de receptare a mesajului oral. 2. Dezvoltarea capacității de exprimare orală. 3
INTERDISCIPLINARITAEA ÎN PREDAREA ISTORIEI ROMÂNILOR LA CLASELE I – IV by Ana Maria PINZARU () [Corola-publishinghouse/Science/1233_a_2313]
-
prin mînuțele-i de ceară Și prin haine argintoase străbat membrele-i ușoare, Abia podul îl atinge mici picioarele-i de-omăt. Trece râul și ușoară nalte scări de stânci ea suie; La ivirea-i zi se face în spelunci de cetățuie, Ca o zi ea intră mândră în palatul ei de stânci; Luna e plină de raze - sub căldura-i - argintoase, Orice stea e-o piatră scumpă - iară florile focoase Giuvaeruri umezite cu luminile adânci. Umede tremur lumine pe boltirea cea
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
cântăm de-acel conte cu drag Ce-odat locuit-a castelul, Azi când un nepot al fericelui moșneag Il face pe însurățelul. Fusese acela în sfântul răsboiu, C-onoare luptase pin multe nevoi; De pe cal când se dete întors înnapoi Găsi cetățuia lui susă - Dar slugile, averile dusă. {EminescuOpIV 492} Acum, conțișorule, acasă că-mi ești... Dar afli mai rău cele toate, Căci vânturile trec neoprit prin ferești Și vin prin odăile toate. În noaptea de toamnă ce-ar fi de făcut
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
ne-au încungiurat podgheazul în Curtea domnească, ghenar în dzece, gioi, unde eram cu puțintei boiarinași de curte și cu copiii din casă, și din boierii cei mari... Și așea bătîndu-ne noi cu dînșii, am ieșit pînă la mănăstire la Cetățuia. Într-acea ună vreme ne-au sosit și o samă de tătari într-agiutoriu... biruindu-i, precum s-au vădzut, că și Franțoz căpitanul au cădzut la mîna noastră... pornindu-ne cu tătarii ca să le spargem și cuibul din Cetatea Neamțului
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]