800 matches
-
de schizofrenie? Sau ce semn o fi ăsta? Noi, litterati, practicanți ori numai teoreticienii literarului, eșuăm, în conversațiile noastre, atât de balcanizante, pe nisipurile fierbinți ale politicului, și nu găinarioții politicarzi. Aceștia din urmă eșuează glorios în discuții culturale sau cetind versuri, ca Radu Vasile, la emisiunile păunesciene, când nu-și publică romane la Polirom, de rîde și Nea Nicu,/ Măcar că iaște mort. Cerc să integrez fenomenul în doctrina mea despre naveta inesențială. Așa, bunăoară, dacă domnul, critic literar pendulează între
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
română mai este băgată în seamă la universitățile cu secții de limbi romanice. Multe nu sunt și aici e marele nenoroc, spre deosebire de limbile slave care exprimă mai multe țări și mai ales după destrămarea comunismului și mai multe. Nu am cetit nicăieri vreo referință despre tine, cum că te-ar încerca și demonul prozei...! Ai făcut un pact pe viață doar cu poezia? Cioran disprețuia, într-un eseu, literatura română, ca fiind "eminamente poetică", adică neserioasă, spunând că o literatură fără
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
rari, în felul acesta ne demonstrăm și noi starea de ființe rare, alese. Dacă toată lumea ar citi poezie, așa cum mănâncă pâine sau cartofi, s-ar banaliza ceea ce ar trebui să fie un lucru excepțional. Să ne mulțumim că suntem neînțeleși, cetiți doar de inițiați. Ce ar fi să dondăne toată lumea pe stradă, ca nebunii, continuu, pe limba poeziei? Și totuși, care ar fi portretul la minut al necititorului de poezie? Sodoma și Gomora ar fi fost salvate dacă ar mai fi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
astăzi, pot fi abrogate sau chiar să creeze altele noi, însă de tot către un sinod ecumenic și nicidecum de unul local. 224 Adam = pământ 225 În numărul trecut al revistei s-au strecurat câteva greșeli de tipar. Se va ceti dar A. de Maizieres în loc de A. de Moizieres, Pnevma în loc de pneona și Cerberul în loc de Cerbeul. 226 "Cuvânt Înainte (Foreword)", in Flacăra Sacră, I, 1, 1934, p. 2. 227 Calinic I. Popp Șerboianu, "Cremațiunea și religia creștină" (Cremation and Christianity), în
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
mai ascuțită s-a păzit, însă neștiința în întunerecul și în tartarul necunoștinței i-a vârât.” Dimitrie Cantemir 10. „Nu este alta și mai frumoasă și mai de folos în toată viața omului zăbava, decât cetitul cărților.” Miron Costin 11. „Cetind, trebuie să citești și al doilea și al treilea rând și așa vei înțelege dulceața, mai vârtos să înțelegi ce citești, că a citi și a nu înțelege este a vântura vântul sau a fierbe apa.” Miron Costin 12. „De
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
Nu pot decât să adaug modesta mea laudă la adresa celor care au împodobit cu genul lor, cu emoția și clarviziunea lor, bibliotecile lumii!” Nina Cassian 551. „Dar cartea îți aduce și oarecare mângâiere. Eu să nu fi știut a ceti, de mult aș fi înnebunit, câte am avut pe capul meu... Din cărți culegi multă înțelepciune...” Ion Creangă 552. „Învățând să iubim și să respectăm cartea, învățăm totodată respectul și dragostea pentru cultură și implicit, pentru Om - creatorul tuturor valorilor
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
Principala deosebire dintre literatură și viață : în cărți, proporția de oameni excepționali e mult mai mare decât în realitate.” Aldous Huxley 724. „Cine are la mână carte, are și dreptul său parte.” Anton Pann 725. „Iubite cetitoriu, Multe [...] ai fi cetit de când ești. Cetește, rogu-te, și ceste și unde-i vedea că nu-ți vin la socoteală, ie pana în mână și dă și tu altceva mai bun la iveală, căci eu atâta m-am priceput și atâta am făcut
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
literatură și viață : în cărți, proporția de oameni excepționali e mult mai mare decât în realitate.” Aldous Huxley 724. „Cine are la mână carte, are și dreptul său parte.” Anton Pann 725. „Iubite cetitoriu, Multe [...] ai fi cetit de când ești. Cetește, rogu-te, și ceste și unde-i vedea că nu-ți vin la socoteală, ie pana în mână și dă și tu altceva mai bun la iveală, căci eu atâta m-am priceput și atâta am făcut.” Ion Creangă 726
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
și pergamentul, cu ajutorul cărora scrisese o epistolă unui prieten, pe care voia s-o trimită prin bunăvoința călătorului îi fuseseră procurate tot de acei minunați cocotieri. Trebuie să mărturisesc că povestirea era foarte interesantă și instructivă. Din păcate, n-am cetit-o decât până la jumătatea ei, din motivele pe care le voi înfățișa mai la vale. Povestirea rezumată mai sus era tradusă din Bonifas-Guizot care, la rândul lor, o luaseră după Coupin: "Les plantes originales". Așa ne lămurea o notiță din
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
eu, zurbagiul care-l supărasem de atâtea ori, să-i fac o bucurie atât de mare pentru cariera lui dăscălească! Mi se părea ceva cu totul nemaipomenit, dar așa era! Ora a continuat în mod obișnuit. Nea Tomiță ne-a cetit mai departe nu mai știu ce fabulă de Grigore Alexandrescu și tot timpul m-a privit surâzător, ca un Moș Crăciun din pozele de un leu de la librărie! . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Tot în ziua aceea am fost chemat la Cancelarie, ca să mă cunoască
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
Viorichii până duminică, ziua hotărâtă de mama pentru o vizită la tanti Marioara, și cum eu țineam s-o citesc cuiva, iar soră-mi nu îndrăzneam, de frică să nu mă spună bătrânilor ― ce știa ea despre dragoste? ― i-am cetit-o lui Ionaș Moscu. Bineînțeles că a fost încîntat, cu atât mai mult cu cât și el o cam plăcea pe verișoară-mea! Aceasta a fost prima mea poezie de dragoste î Mai târziu am începui să fac acrostihuri! Ajunsesem
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
în nici un caz nu e, că tu ești trecut la P... La Popescu-Băjenaru! ― Acu', oi vedea eu de ce! și am pornit cu inima zvâcnind de emoție către Cancelarie. Am fost poftit în biroul lui Jujucă. ― Băiețaș, începu el tacticos, am cetit declarația dumitale... În primul rând aș vrea să-mi spui cine a tras semnalul de alarmă? Țiu să știi că această mărturisire îți ușurează foarte mult situația! Hm...! Auzi, șmecherie! Dar dacă l-aș fi tras eu, mi-ar fi
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
un loc de 3 dugheni de la Dochița, fimeia cea de pe urmă a lui Ieni pevițul”. Pentru aceasta „Au orânduit măria sa vodă pe sfinția sa mitropolitul și pe noi, ca să mergem la acest loc...să le hotărîm pricina. Și mergînd, s-au cetit toate scrisorile mănăstirii ce-au arătat și acest loc...nu s-au aflat vîndut în cumpărăturile mănăstirii. Iar Gheorghie cu soțul său, Marie îndreptîndu-să cu marturi că este locul drept a lor, stăpînit de dînșii și de părinții lor de
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
Cantacuzino vel logofăt din porunca lui Constantin Mihai Cehan Racoviță voievod, la 7 iunie 1752 (7260), să cerceteze locul și să îndrepte lucrurile. Și spune acest vornic Toma: „Deci mergînd noi acolo, am strînsu oameni buni megieși, și i-am cetit și zapisele. Și s-au aflat un Toma săiman di Curtea gospod, om bătrîn ca de 70 ani, carăle dzise c-au crescut de mic Sandului băcal, socrul lui Constantin Cojocea, ș-au luat cu sufletul lui pe unde au
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
mi-am adus aminte de un suret (copie) din 31 august 1787, făcut după „Daniia hătmănesăi Safta, soție hatmanului Vasîlie Rosăt, prin care afierosești și dăruiește monastirii Sfîntului Spiridon o cîrciumă cu tot locul ei...pe Ulița Cizmăriei, precum și doaî ceti de țigani ce le zîc Comăneștii și Coroeștii, însă acești țigani cu primire monastirii s-au lăsat supt purtare de grijă, adică a dăruitoarei și a fiului său comis Vasîle Rosăt”. Și tu crezi că acești țigani au fost lăsați
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
Vasîle Rosăt”. Și tu crezi că acești țigani au fost lăsați de mănăstire în seama donatorilor așa pe ochi frumoși? Nuuu! Onorații donatori tot cu inimă curată spun că: „Dăm pe tot anul la monastire Sfîntului Spiridon pentru aceste doî ceti de țigani dajdiia lor cîte 100 lei nestrămutat”. M-aș fi mirat să fie altfel, părinte, pentru că una-i să ai grija țiganilor: să-i adăpostești, să-i hrănești și apoi să-i pui la treabă și alta-i să
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
asta am gândit-o ca un fel de călăuză și se cheamă Despre făcutul minunilor. Întru ea se cuprind sfaturi și învățături pentru folosința sfinților părinți, ca să se descurce la o nevoie. Iară binecredincioșii cei de rând n-au a ceti într-însa, nefiind de nasul lor... SISOE: Mi se bucură sufletul și mi se veselește, ca unul care se numără în tagma celor ținuți mai în cinste decât cuvioșii despre care nimeni nu mai știe de ce-au ajuns aici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
puntea. Așa că nu se poate trece decât de-a dreptul prin apă. Dacă nu știi bine vadul, te duci până peste cap. Da' mi-oi face eu pomană și te-oi lua în cârcă până dincolo; că poate mi-i ceti și sfinția ta vreodată un acatist pentru iertarea păcatelor mele cele multe. Haidem, că-ndată-ajungem. (ies amândoi.) Cortina se ridică Tabloul 2 Interior împărțit în două. În stânga un colț de odaie, cu o masă țărănească, cu trei picioare, două scăunele și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
Ei taci! Și cam pe cine l-a aranjat în ăst fel cuvioșia sa, babă Radă? BABA RADA: Iaca-ți spun. Mai întâi și-ntâi pe Lina Todiresii, care-o adusese mă-sa astă iarnă la sfinția ta să-i cetești de ducă-se pe pustii... de era să moară de tot mai pe urmă, c-au apucat-o și mai rău năbădăile... BABA SAFTA (sare și ea cu gura): Și pe Catinca lui Pavăl, care i-a intrat astă vară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
vine lângă noi? DUMITRAȘ: Cică are de terminat o depeșă către niște prieteni. NIȚĂ: Aha. Păi s-o termine... (cei doi ciocnesc, vorbesc încet și se veselesc) SISOE (tocmai a terminat de scris, iscălește apăsat) Si-so-e. Așa. Care va să zică, s-o cetim pre ea. (își drege clasul) " Dragă Sfinte Mavrichie, află despre mine că sunt bine sănătos, ceea ce-ți doresc și sfinției tale. Și că am ajuns nevătămat aici, în casa Ilincăi ce-i zicea a lui Dudău, și n-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
pe Arhimandritul Teoctist Stupcanu ca ,,primul stareț al acestei mănăstiri chemată la o viață nouă”<footnote Arhiva Mitropoliei Moldovei și Bucovinei, Dosar nr. 7/ 913, f. 201 footnote>. Se propunea ca aici să ia ființă ,,o școală de cânt și cetit bisericesc la care să fie obligați a o frecventa toți părinții din mănăstire” în vârstă de până la 35 de ani. Școala urma să fie condusă de cel mai bun monah cântăreț. S-a propus numirea a ,,doi maiștri de muzică
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
să fie obligați a o frecventa toți părinții din mănăstire” în vârstă de până la 35 de ani. Școala urma să fie condusă de cel mai bun monah cântăreț. S-a propus numirea a ,,doi maiștri de muzică bisericească, unul de cetit și unul de tipic bisericesc”<footnote Ibidem, f. 78 footnote>. S-a propus „organizarea unui cor cu monahii care aveau vocile mai frumoase. S-a propus deasemenea înființarea unei școli de pictură bisericească și a unui seminar monahal, ale cărui
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
tăinuite Și cu varga zugrăvește drumurile lor găsite: Au aflat sâmburul lumii, tot ce-i drept, frumos și bun, {EminescuOpI 45} Și se poate ca spre răul unei ginți efeminate, Regilor pătați de crime, preoțimei desfrânate, Magul, paza răzbunării, a cetit semnul întors; Ș-atunci vântul ridicat-a tot nisipul din pustiuri, Astupând cu el orașe, ca gigantice sicriuri Unei ginți ce fără vieață-ngreuia pământul stors. Uraganu-acum aleargă pîn-ce caii lui îi crapă Și în Nil numai deșertul nisipișul și-l
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
stele Mângâierea vieții tale, Mântuirea feței mele. - Nu voiu, tată, să usuce Al meu suflet tânăr, vesel: Eu iubesc vânatul, jocul; Traiul lumii alții lese-l. Nu voiu părul să mi-l taie Ce-mi ajunge la călcâie, Să orbesc cetind pe carte În fum vânăt de tămâie. - Știu mai bine ce-ți priește, Las-de-a lumii orice gând, Mâni în zori de zi pleca-vom Către schitul vechiu și sfânt. Ea aude - plânge. - Parcă Îi venea să plece-n lume, Dusă
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
se mulțumea numai cu generalități ("foarte interesant" sau "nu-mi prea place"), care mă enervau. La întoarcere, constatam că nu lucrase aproape nimic, că în fiecare zi i se întîmplase câte un accident care s-o oprească, și că ceea ce cetise fusese în fugă, fără de nici un sistem. Nu-mi plăcea la Irina nici ușurința cu care vorbea despre oameni, împărțind repede acel "e drăguț" sau "e antipatic" sau "e bine, vorbește franțuzește", care arătau cât de superficială și cât de egală
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]