1,324 matches
-
provocarea sau situația care trebuie schimbată sau îmbunătățită? Fred, director de resurse umane, a observat că rata de înlocuire a angajaților cu ora era foarte mare. Ce ați făcut pentru a modifica sau îmbunătăți situația respectivă? Fred a început să chestioneze angajații cu ora asupra condițiilor de muncă și motivelor de nemulțumire. I-a invitat apoi să facă sugestii de îmbunătățire a mediului de lucru. Folosind aceste informații, Fred a creat un program destinat acestor angajați, care includea mici bonusuri pentru
Managementul carierei. Ghid practic by Julie Jansen () [Corola-publishinghouse/Science/2058_a_3383]
-
că unul dintre ele, femeile, nu înțeleg clar această competiție”. De aceea se și comportă conform patternului tradițional atunci când se află în competiție cu deținătorii resurselor, bărbații. „O primă condiție ca dezechilibrul de gen al accesului la putere să fie chestionat este acela ca femeile să își conștientizeze interesele ca interese politice. Acest lucru nu s-a întâmplat până acum pentru că nu există o mișcare de femei propriu-zisă, cu atât mai puțin o mișcare de masă.” (xe "Miroiu"Miroiu, 2004, p.
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
fi cunoscute). Ca și preoții, anchetatorii anonimi obțin rezultate mai aproape de adevăr. Multe persoane țipă sau le trântesc telefonul celor de la telemarketing. Sunt dispuși să facă o impresie proastă pentru că cel care îi sună nu îi poate vedea. Similar, clienții chestionați la telefon sunt mult mai critici decât cei intervievați în persoană. Nu le este frică să pară nerăbdători, supărați, egoiști sau chiar nevrotici. Pentru a ajunge la adevăr, folosiți interviurile prin telefon realizate de o parte neimplicată. Ca și preotul
Ce Doresc Clienții Noștri. Ghid pentru dezvoltarea afacerii by Harry Beckwith [Corola-publishinghouse/Science/1896_a_3221]
-
oamenilor. Un instrument puternic pentru identitatea mărciitc "Un instrument puternic pentru identitatea mărcii" Cum puteți fi sigur că oamenii vor reacționa la denumirea dumneavoastră și chiar le va plăcea? Puneți pe cineva să testeze cu obiectivitate numele propus de dumneavoastră, chestionând douăsprezece persoane inteligente, care lucrează mult cu cuvintele (avocați, jurnaliști și alte persoane care activează în domenii orientate către scriere și care sunt mai potrivite în descoperirea implicațiilor cuvintelor). Ascultați-le răspunsurile. Veți fi de multe ori surprinși. (Majorității femeilor
Ce Doresc Clienții Noștri. Ghid pentru dezvoltarea afacerii by Harry Beckwith [Corola-publishinghouse/Science/1896_a_3221]
-
Koran și colegii săi au efectuat un studiu național pe un eșantion aleatoriu de 2 513 de adulți (bărbați și femei) pentru a obține o evaluare precisă a numărului de persoane atinse de această tulburare a „cumpăratului compulsiv”. Ei au chestionat participanții în privința atitudinilor și a comportamentelor de cumpărători și a consecințelor pe care le au achizițiile lor, cât și în privința datelor demografice și financiare. Cercetătorii au utilizat de asemenea un instrument (scară de cumpărare compulsivă) pentru a determina dacă persoana
150 de experimente pentru cunoașterea sexului opus. Psihologia feminină și psihologia masculină by Serge Ciccotti () [Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
atitudinilor și comportamentelor acestor tineri adulți în privința greutății și corpului lor, cu ajutorul unor întrebări. Cât cântăresc? Sunt atenți la greutatea și la corpul lor? Își iubesc corpul? Le era rușine de el? Câțiva ani mai târziu, oamenii de știință au chestionat din nou aceleași persoane. S-a constat că bărbaților și femeilor nu le mai era atât de rușine de propriul corp ca în prima fază a experimentului deși indicele de masă corporală (greutatea într-un fel) crescuse în răstimp. Ceea ce
150 de experimente pentru cunoașterea sexului opus. Psihologia feminină și psihologia masculină by Serge Ciccotti () [Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
mai puternic presiunea care le împinge să adere la anumite roluri sexuale și coduri culturale, în special la cele care ar vrea ca femeile să nu fie prea preocupate de sexualitate, ori prea provocatoare... În practică, un doctor care își chestionează pacientele în privința comportamentului lor sexual, va trebui să le abordeze altfel decât pe bărbați dacă vrea să afle adevărul... Pentru mai multe detalii Alexander M.G., Fisher T.D., „Truth and consequences: Using the bogus pipeline to examine sex differences in self-reported
150 de experimente pentru cunoașterea sexului opus. Psihologia feminină și psihologia masculină by Serge Ciccotti () [Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
sunt mai motivați decât femeile să aibă relații sexuale pe termen scurt, adică de o noapte; într-un cuplu care se formează, caută să aibă un contact sexual mai repede decât o femeie... 1. În 2003, David P. Schmitt a chestionat 16 000 de persoane (bărbați și femei) din 52 de țări, 13 insule și de pe 6 continente. El le-a pus următoarea întrebare: „La modul ideal, câți parteneri sexuali v-ar fi plăcut să aveți?” (În ultima lună, în ultimele
150 de experimente pentru cunoașterea sexului opus. Psihologia feminină și psihologia masculină by Serge Ciccotti () [Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
condusă de doctorul Kendler... Ei au observat timp de zece ani 5 000 de perechi de gemeni care s-au născut între 1934 și 1974 pentru a afla dacă femeile și bărbații se întristează în aceleași situații. Gemenii au fost chestionați de patru ori în timpul celor 10 ani cât a durat studiul. Rezultatele au confirmat că riscul de a cădea pradă depresiei era mult mai mare în cazul femeilor. Acestea se deprimă în medie de două ori mai mult decât bărbații
150 de experimente pentru cunoașterea sexului opus. Psihologia feminină și psihologia masculină by Serge Ciccotti () [Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
a eradicării. Declinul povestirii de manual a fost acutizat și de noua preferință pentru documente, modernizarea lecțiilor devenind sinonimă cu identificarea surselor istorice, scoase din instrumentarul exclusiv al profesioniștilor și lăsate la îndemâna "ucenicilor". Se credea că elevul ar trebui să chestioneze el însuși trecutul pentru a rezista potențialei îndoctrinări din partea regimului politic sau a societății 288. Nevoia de legitimare științifică a istoriei a făcut ca acest exercițiu critic să evolueze de la o anume inițiere în tainele cercetătorului specializat până la pretinsa dizolvare
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
a contribuit la forjarea acelei majorități favorabile alegerii zilei de 1 decembrie 1918 ca simbol național suprem. Luăm în calcul influența textelor de manual, dar și alte forme de persuasiune, cum ar fi serbările patriotice sau literatura istorică de popularizare. Chestionând cronologia evenimentelor și impunerea simbolică a zilei de 1 decembrie drept apogeu al unirii, vom schița, în final, o succesiune a explicațiilor prin care lecția de istorie a hotărât, la 1990, noua zi națională. II.2. De la război la unire
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
elementele negative, dar nu lipseau nici urmele unei anume fascinații pentru "recordurile" sale. Mai ales industrializarea rapidă și masivă 102 trezea un evident respect din partea occidentalilor. Ei preluaseră chiar și argumentarea sovietică, în forma numeroaselor și impresionantelor statistici, fără a chestiona corectitudinea sau relevanța lor103. La capitolul "minusuri" erau trecute, cu destulă acuratețe, alte elemente specifice, de fapt, viziunii vestice asupra lumii: slaba productivitate economică, lipsa produselor de utilitate zilnică, insuficiența și proasta calitate a locuințelor, alcoolismul 104. În contrast cu aceste deficiențe
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
la formarea identității franceze și care, din această cauză, trebuie să fie obligatorii". Dar alcătuirea acestui corpus identitar motivațiile și maniera în care anumite evenimente, monumente, producții culturale sau personaje istorice au ajuns să fie clasificate drept patrimoniale nu este chestionată în școală. Vezi Jean-Clément Martin, European History and Old French Habits, în Joke van der Leeuw-Roord (ed.), op. cit., p. 49. Și astfel, odată intrată în lumea școlii, concepția inovatoare propagată prin studiile patrimoniale și de memorie istorică și-a pierdut
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
incomplet urbanizată a Iașului, inventată de autoritățile locale în anii '80 când stabilirea în oraș era practic blocată. 188 Acest grupaj de răspunsuri de la elevii de clasa a V-a provine tot de la Școala "Bogdan Petriceicu Hașdeu". Copiii au fost chestionați pe 28 ianuarie 2004. Au răspuns 21 de elevi ai clasei a V-a A, la solicitarea dirigintei lor (profesoară de limba franceză). Li s-a pus aceeași întrebare "ce știți despre Ștefan cel Mare?" -, iar ei au scris pe
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
pentru limbajul arhaizant decât cei de altă dată. În 2005, Alex. Ștefănescu nota: "mă sună fiul unor prieteni, N., elev de liceu, și mă roagă să-i explic o expresie întâlnită în cartea de istorie, "scuturarea jugului otoman"". Tânărul a chestionat sistematic: "în primul rând, ce e acela "jug"?". Nici explicația tehnică nu l-a ajutat prea mult, iar deslușirea finală a metaforei a durat mult peste așteptările oricărui istoric. Până la urmă, autorul și-a amintit cum el însuși, cu ani
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Este una din puținele compoziții ample, care intră și în textul paginii următoare. 267 Ibidem, p. 6, 51. 268 Jean-Michel Adam, Françoise Revaz, Analiza povestirii, traducere de Sorin Pârvu, Editura Institutul European, Iași, 1999, pp. 47-55. 269 De pildă, atunci când chestionează retoric tinerii din anul 2001: "v-ați întrebat vreodată de ce avem un județ cu numele Vlașca?" (în Muntenia) județ care exista în România interbelică, dar nu mai apare în administrația românească de câteva generații (Neagu Djuvara, Cum s-a născut
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
subiectului curajos, prezentarea semăna însă prea mult cu aceea despre "revoluția de eliberare națională de la 23 august 1944" sau cu alte teme dragi istoriografiei de partid, care sfidau memoria românilor. Mitul bunei intervenții românești în Ungaria a fost doar recent chestionat de către Lucian Leuștean, în lucrarea citată anterior dar fără un impact istoriografic sau mediatic sesizabil. Subiectul pare să fie neatractiv în contextul noilor mize politice comunitare europene, care invită la cultivarea bunelor vecinătăți. Acest deziderat este aplicat à rebours și
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
consolidează ceea ce Rousseau numea compasiune, repulsia de a-l vedea pe semenul tău în suferință, repulsie izvorîtă mai puțin dintr-o rigidă educație morală, cît din interiorizarea unui model de realizare individuală (self-fulfillment, accomplissement personnel etc.). Una din două persoane chestionate menționează toleranța ca o calitate esențială ce trebuie educată la copii și necesitatea ca toate instanțele de socializare să participe la o educare în spiritul toleranței (G. Lipovetsky, 1996: 170-174). În timp ce țările occidentale parcurg un proces integrativ (Tratatul de la Maastricht
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
înfățișat în opera ei nu este mai fericit decât cel al iubirii sexuale reciproce dintre Hadrian și Antinous. Cu toate acestea a fost o personalitate care a trăit într-un anumit moment istoric. A practicat bisexualitatea deschis și, dacă era chestionată în mod oficial, nu ascundea acest fapt. Dar Yourcenar a fost educată într-un mediu estetic în care arta și viața erau strict separate, și a continuat să creadă în aceasta. A presupus până în ultima clipă că sexualitatea scriitorului nu
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
intempestivă, Italia fascistă - cu divizile sale fără temeinice preparative - trece la invadarea teritoriul grec, cu speranța că și armata italiană este capabilă de victorii „fulger” și surprinzătoare ca cea germană. Într-un dialog din 14 octombrie 1940, Il Duce îl chestiona pe mareșalul Badoglio de cât timp și ce număr de divizii sunt necesare pentru a ocupa Grecia. Răspunsul generalului este dat fără ezitare: 20 divizii și trei luni „pentru a îngenunchea Grecia”. Mussolini își declină aspirația de-a atrage Grecia
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
vorba despre o conversație pe teme de serviciu, nu ne vom spune numai numele, ci și profesia: „Sunt inginerul dan Marinescu și aș dori să vorbesc cu ..... Vom evita deci situația extrem de neplăcută când nedeclinându-ne identitatea de la început suntem chestionați, „Dar cine întreabă?”, „Să văd dacă este ....!”. Chiar dacă persoana care o căutăm lipsește, nu vom scăpa de sentimentul penibil că această persoană ne evită. Omniprezenta expresie „Alo” trebuie să fie urmată de numele persoanei care telefonează. Să precizăm că este
Ghid metodic pentru activitățile de terapii în educația specială a copiilor cu cerințe educaționale speciale(CES) by Mihai Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/1189_a_2278]
-
Republica Islamică a Iranului (stat cu regim teocratic), Rusia (care are un regim cezaro-papist), Polonia (două puteri, însă în constituția Poloniei este menționată credința în Dumnezeu chiar de la primele articole) și SUA (separare strictă între stat și religie). Când sunt chestionați cu ocazia unor studii, 70% dintre britanici declară că ei cred într-o divinitate de un fel sau altul, iar în SUA, multe secte și culte prosperă pe lângă bisericile recunoscute. În Iran și în alte zone din Orientul mijlociu, Africa
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
comunitățile religioase locale. Împărtășirea credințelor religioase comune, care reprezintă una dintre funcțiile principale ale comunităților religioase locale, nu are aceeași valoare în comunitățile virtuale religioase, unde consensul este puțin productiv, iar dezbaterile și diversitatea perspectivelor sunt valorizate și căutate. Astfel, chestionați cu privire la acest aspect, majoritatea subiecților consideră că cel mai important aspect în cadrul comunităților virtuale religioase este pluralitatea ideilor (78,7%), și mai puțin consensul (21,3%). VIII.3. Motivația participării la comunitățile virtuale religioase Motivația participării la comunitățile virtuale religioase
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
și opinii, generând răspunsuri și argumente, facilitând comunicarea între persoane care ar avea șanse reduse să discute în timp și spațiu real. În ce măsură sunt comunitățile virtuale capabile să determine schimbări vizibile și semnificative în opiniile și convingerile religioase ale participanților? Chestionați cu privire la măsura în care și-au modificat unele opinii sau convingeri religioase în perioada în care au participat la activitățile unei comunități virtuale, majoritatea subiecților au ales variantele puțin (26,85%) sau deloc (38,89%). Doar 4,63% dintre subiecți
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
misionară. Imaginea pe care subiecții o au cu privire la comunitățile religioase locale pe care le frecventează înglobează scopul și misiunea pe care acestea și le-au definit de-a lungul timpului ca termeni de bază în jurul cărora se construiește identitatea comună. Chestionați cu privire la măsura în care scopul și misiunea comunității religioase locale sunt clar delimitate, subiecții tind să evalueze mai degrabă favorabil aceste aspecte (27,78% mult; 20,37% foarte mult). Totuși, cea mai bine reprezentată categorie este aceea a subiecților care
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]