1,163 matches
-
existenței genului neutru, în legătură cu care am prezentat argumente oferite de acord. Este vorba de acordul sintagmelor coordonate, care favorizează ipoteza neutrului ca gen nespecificat. Date fiind ezitările vorbitorilor privind acordul în gen al sintagmelor coordonate, am realizat o serie de chestionare printre vorbitori, rezultatele acestora fiind prezentate și explicate în capitol. În al optulea capitol, Este dublarea clitică un tip de acord?, sunt prezentate câteva argumente și contraargumente din limba română în legătură cu interpretarea cliticelor de dublare a complementului drept mărci ale
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
organizaționale, adică pe mentalul colectiv localizat la nivelul fiecărui individ. Se deduce din aceasta că evaluarea acestui nivel al culturii organizaționale este dificil, laborios și costisitor. De asemenea, este posibil ca rezultatele obținute folosind mai multe astfel de tipuri de chestionare să nu fie convergente. Totuși, o astfel de abordare poate fi utilă pentru a identifica punctul de plecare în demersul de modelare culturală în sensul dorit. Cum cultura organizațională este un element definitoriu al organizației, se pune imediat problema posibilității
[Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
de a folosi cuvintele corect în situații diferite; nivelul structurilor psihomotrice; trăsăturile de personalitate: motivațiile, atitudinile, convingerile, perseverența, tenacitatea, hotărârea, voința de a se corecta, nivelul aspirațiilor, eventualele elemente supraadăugate determinate de tulburările de limbaj, reușita școlară. Metode de evaluare Chestionarea orală; Examinarea prin probe scrise practice Evaluare prin teste inițiale progres finale Autoevaluarea prin raportarea răspunsurilor copiilor la diferitele solicitări ale logopedului, la criteriile de evaluare, auto-corectare, notarea reciprocă, obiectivitatea autoaprecierii. PROGRAM TERAPEUTIC INDIVIDUALIZAT ÎN ALALIE Numele și prenumele copilului
Logopedie : modele de programe logoterapeutice : caiet de lucrări practice by Iolanda Tobolcea () [Corola-publishinghouse/Science/474_a_733]
-
Încă. Evident, este grea evitarea acestor pericole Într-un chestionar. Este posibil, ca eliminând pe unele, să apară altele. De aceea unii autori consideră că, până la urmă, "formularea Întrebărilor rămâne o chestiune de bun-simț și de experiență". Întrebările folosite În chestionare pot fi structurate - Închise, cu cele două tipuri de răspunsuri " Da/ Nu", Întrebări al căror răspuns trebuie ales din mai multe, sau Întrebările deschise, prin care i se oferă subiectului posibilitatea de a-și forma singur răspunsurile. Chestionarele pot fi
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
2c, 3-c, 4-c, 5-c indică stilul de conducere laisser- faire. Un ultim aspect ce trebuie evidențiat este legat de semnarea sau nu de către elevi a chestionarului. Când folosim Întrebări deschise putem să le cerem semnătura; În cazul În care folosim chestionare cu Întrebări Închise unde elevii trebuie să aleagă un singur răspuns din mai multe posibile, semnătura nu mai este necesară. Spre deosebire de celelalte metode descrise anterior și care se aplică În mod regulat, chestionarul se folosește atunci când, În derularea firească a
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
dintre membrii grupului, prin aceea că evidențiază gradul de cunoaștere a elevilor Între ei și mai ales modalitatea concretă de cunoaștere. Proba "Ghici, cine?" seamănă mult și cu un chestionar (descrierile 13 și 14 sunt de tip interoagativ. Diferența dintre chestionare și proba "Ghici, cine?" este sensibilă, dar există. Ea constă În faptul că, prin proba menținată sondăm mai puțin aspecte ce vizează unele fenomene de grup și mai mult calități, trăsături de personalitate care sunt necesare pentru realizarea În bune
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
adică cel care produce comportamentele pe care le Înregistreză cercetătorul. Instrumentele de măsură ale variabilei dependente sunt: - aparate (care variază de la banala riglă pînă la cel mai performant ordinator; - testele (utilizate pe eșantioane mari de subiecți În vederea elaborării etaloanelor; - chestionare (un set de Întrebări ce pot fi create/ utilizate pentru nevoile unei cercetări date; - tehnici de observație (directe sau indirecte. Variabilele intermediare au un statut aparte față de variabilele independente și cele dependente deoarece nu afectează nivelul validității interne și
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
completare a fișei psihopedagogice; 7."Caietul dirigintelui", Vasile Ciobanu, C.C.D. Bacău, 1998, cuprinde următoarele aspecte: - organizarea colectivului; - planificarea activității educative; - cunoașterea elevilor; - anexe care conțin mai multe instrumente si tehnici pentru cunoasterea grupului, Însă nici o indicație de completare/ interpretare: a chestionare (de atitudini, de emotivitate, de stimă de sine, de identificare a tipului de temperament; b testul sociometric; c scări de apreciere; nu are o structură foarte riguroasă, dar, la fel ca celelalte documente studiate, conține aspecte semnificative despre viața și
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
cunoașterii celor două realități importante -a copilului și a grupului școlar. Un posibil model de caiet al Învățătorului/ dirigintelui ar putea viza următoarele aspecte: 1 Organizarea grupului educațional 2 Cunoașterea psihopedagogică a elevilor - fișa de observație; - fișa de caracterizare psihopedagogică; - chestionare (de atitudini, de stimă de sine, de emotivitate, de depistare a tipului de temperament ,etc. 3 Cunoșterea profilului grupului educațional - grile de observare a grupului; - metoda aprecierii obiective a personalității (Gh.Zapan; - testul sociometric; - matricea sociometrică; - sociograma (individuală și colectivă
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
de atitudini, de stimă de sine, de emotivitate, de depistare a tipului de temperament ,etc. 3 Cunoșterea profilului grupului educațional - grile de observare a grupului; - metoda aprecierii obiective a personalității (Gh.Zapan; - testul sociometric; - matricea sociometrică; - sociograma (individuală și colectivă; - chestionare prin care să se pună În evidență aspecte ale vieții grupului, stabilirea liderilor formali, distribuirea responsabilităților În grup, depistarea surselor de tensiune reale/ potențiale din colectiv, evidențierea spiritului de echipă, de solidaritate, organizarea ambientală a clasei, etc 4 Glosar cu
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
resursele puterii blânde, acestea sunt reprezentate de bunurile care exercită o astfel de atracție. Măsura în care un anumit avantaj reprezintă o resursă a puterii blânde prin care aceasta exercită atracție poate fi stabilită prin sondaje de opinie sau prin chestionarea unui focus-grup. Dacă acea atractivitate produce la rândul ei rezultatele politice dorite, trebuie estimat în cazuri particulare. Atracția nu determină întotdeauna preferințele celorlați, însă această discrepanță între puterea estimată ca resursă și puterea estimată ca rezultat al actului comportamental nu
by Joseph S. Nye, jr. [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
latino-americani reabilitează psihanaliza, ca psihiatrul francez Bernard Muldworf a cărui lucrare din 1986 Le Divan et le Prolîtaire recuză biologismul, „care anulează dimensiunea relațională a sexualității”, și sociologismul, „care îi escamotează aspectul subiectiv”. Totuși, această reflecție nu duce la o chestionare a militantismului comunist, abandonat mai cu seamă stângiștilor* libertari. Dimpotrivă, sub regimurile comuniste, psihanaliza rămâne interzisă, neurolepticele și antidepresivele nu sunt folosite decât încetul cu încetul și, mai ales în URSS, spitalele psihiatrice sunt locuri de represiune și de tortură
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
unui corpus privesc reprezentativitatea (calitativă și cantitativă), omogenitatea și pertinența în raport cu fenomenul studiat. Metodologia de constituire a corpusului presupune stabilirea tipului de corpus și a sub-corpusurilor (exhaustiv/reprezentativ; închis/deschis), a metodei de culegere/ constituire și tratare a datelor lingvistice (chestionare/ prelevare, tratare manuală/ automată), a tipului de date lingvistice cu care se lucrează (orale/ scrise/ audio-vizuale, autentice/ "fabricate"), a statutului corpusului (obiect/instrument de analiză), a raportului dintre corpus și obiectivele analitice (demers inductiv/ deductiv). Studiile pe corpus, în special
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
sociologic, și de cele actanțiale, de ordin sintactic. Între rolul social și cel locutiv / comunicativ nu există corespondență biunivocă: același rol social - de profesor, de exemplu - poate angaja mai multe roluri în vorbire (întrebare, evaluare, explicare), iar același rol comunicativ (chestionarea, de exemplu) poate fi asumat de roluri sociale diferite (profesor, comisar de poliție, doctor etc.). V. comunicare, enunțare, vorbire. MOESCHLER - REBOUL 1994; DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. MT S SCENARIU. Termenul scenariu din analiza textului sau a discursului
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
chinez, el însuși având o experiență asemănătoare. Nota evidențiază un substanțial consens al celor doi lideri în ceea ce privește sistemul sovietic, care potrivit spuselor lui Mao Zedong -,,este mai bun ca cele din trecut, dar nu este bun la modul absolut". Ideea chestionării infailibilității conducătorilor sovietici și cea a punerii la îndoială ca panaceu la toate a experienței sovietice sunt prezente în schimbul de gânduri dintre cei doi interlocutori, ca și de altfel cea a responsabilității fiecărei conduceri de a soluționa problemele dezvoltării conform
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
a necesității și inevitabilității raporturilor cu celălalt (stat, organizație, țară vecină) pentru propria existență, prin opoziție cu lumea eminamente conflictuală a teoriilor consacrate, poate avea un impact semnificativ asupra teoriilor și practicii internaționale. O altă contribuție a feminismului perspectival este chestionarea metaforei starea de natură din teoria politică clasică și contestarea implicațiilor profunde și numeroase pe care aceasta le-a avut asupra teoriilor internaționale. În acea etapă anistorică, originară, imaginată de teoreticieni politici clasici precum Hobbes, Locke, Rousseau, oamenii își erau
RELATII INTERNATIONALE by Olivia Toderean () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1516]
-
a lumii și a cunoașterii pe care încearcă să o critice, tocmai prin rolul emancipator pe care și-l asumă. În consecință, feminismul postmodern valorizează, asemenea postmodernismului în general, alteritatea, diversitatea, marginalizarea, deconstrucția, metanararea. El aduce în limbajul relațiilor internaționale chestionarea identităților, a semnificației frontierelor geografice, a ideii de suveranitate și a celei de stat. Există un potențial transformator al feminismului postmodern, diferit de la o autoare la alta, permanent suspicios și dispus să se autochestioneze și autodeconstruiască. El aduce valorizarea pozitivă
RELATII INTERNATIONALE by Olivia Toderean () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1516]
-
îl deține. Este ideologia în mod fundamental un sistem de idei și credințe, sau este expresia modului în care sunt structurate practicile sociale? Acestei întrebări care trimite la diferitele tentative de abordare a ideologiei îi urmează o serie de alte chestionări, care nu fac decât să sublinieze importanța înțelegerii conceptului în încercarea de a delimita procesul prin care noi, ca oameni, contribuim la construcția a ceea ce numim spațiu social: sunt afectate proiecțiile ideologice asupra societății de pozițiile sociale ale celor care
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
originării acestui tipar cognitiv în zorii modernității. Mai exact, însăși înțelegerea individualismului ca formă de progres istoric în sfera socio-politică (dar și în alte zone ale umanului, precum cea religioasă ori aceea cognitivă) este supusă, din acest punct de vedere, chestionării. Odată cu aceasta, este pus sub semnul întrebării și "triumfalismul" implicat de un individualism care, insistând asupra autonomiei și libertății, părea să anunțe, prin reflecția sa în operele filosofilor moderni, victoria sferei de decizie individuală în fața subordonării sociale 313. Este devoalat
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
de cunoaștere care se realiza în limitele prestabilite ale unor discipline particulare. Această din urmă idee, anunțată încă de "programul forte ale sociologiei cunoașterii" dezvoltat de Școala din Edinburgh, reprezentată în special de David Bloor program care implica nu doar chestionarea cunoașterii proprie științelor sociale (așa cum lăsase să se înțeleagă Mannheim), ci și aceea "de neatins" proprie științelor naturii se regăsește acut în considerațiile recente (elaborate în cadru epistemologic de către americanul Steve Fuller) care includ atât orientările de tip normativ proprii
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
deferente - se referă la modul cum înțelege criticul arta, în special poezia, la receptarea critică, la criterii de apreciere estetică etc. Citindu-l, n-am putut scăpa de senzația complezenței, deși autorul Ritmului imanent răspunde cu franchețe, eludând cu eleganță chestionările mai incomode. Medalionul este mărunt ca semnificație, sufocat de anecdotic. Mai nimic nu se poate reține, poate doar această schiță de portret: „Înalt, distant și totuși apropiat sufletește, distins, cu o frunte înaltă de voievod, Vladimir Streinu a fost și
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
de fond ale gândirii lui Heidegger, din perioada de tinerețe, trecând prin maturitate și sfârșind cu decada vesperală a vieții acestuia. Raportul dintre cultura elenistică și tradiția iudeo-creștină, fenomenologia religiei, conceptul vieții (inspirat de Dilthey), istoricitate, relația cu Meister Eckhart, chestionarea structurilor prereflexive ale conștiinței, tonalitățile afective ale Dasein-ului, istoricitatea, condiția modernității, nihilismul și esența tehnicii - toate acestea sunt teme de reflecție comună pentru Heidegger și Henry. Pe lângă remanența în cadrele temporalității - timpul ajungând „interfața” tuturor raporturilor ecstatice ale conștiinței mobilizate
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
Tratarea teoretică a temei studiului în literatura de specialitate Evidențierea nivelului somatic și motric al subiecților comparativ cu modelul FRHEvidențierea celor mai eficiente modalități de motivare a elevilor pentru a participa la echipa reprezentativă de handbal a școlii - Aplicarea de chestionare elevelor din studiul de față referitoare la motivația practicării handbalului la echipa reprezentativă - Aplicarea de chestionare profesorilor - antrenori privind crearea motivației participării la echipa reprezentativă a elevilor - Descrierea modului de pregătire și motivare a echipei reprezentative a Școlii “Garabet Ibrăileanu
TEHNICA ŞI TACTICA JOCULUI DE BASCHET by Cătălin Ciocan () [Corola-publishinghouse/Science/91611_a_92805]
-
comparativ cu modelul FRHEvidențierea celor mai eficiente modalități de motivare a elevilor pentru a participa la echipa reprezentativă de handbal a școlii - Aplicarea de chestionare elevelor din studiul de față referitoare la motivația practicării handbalului la echipa reprezentativă - Aplicarea de chestionare profesorilor - antrenori privind crearea motivației participării la echipa reprezentativă a elevilor - Descrierea modului de pregătire și motivare a echipei reprezentative a Școlii “Garabet Ibrăileanu” Târgu Frumos II.5. Metode de cercetare folosite in studiu Metodele de cercetare folosite în acest
TEHNICA ŞI TACTICA JOCULUI DE BASCHET by Cătălin Ciocan () [Corola-publishinghouse/Science/91611_a_92805]
-
și probe inițiale de selecție comparându-le cu modelul FRH pentru această vârstă, dar în principal mă voi axa pe rezultatele obținute în competiții și pe metodele de creare a motivației pentru participarea la echipa reprezentativă. De asemenea am folosit chestionare pe care le-am împărțit profesorilor de educație fizică care pregătesc echipe reprezentative, dar și elevelor care au participat în această cercetare, pentru a identifica metode de creare a motivației la elevi, pe de o parte , iar pe de altă
TEHNICA ŞI TACTICA JOCULUI DE BASCHET by Cătălin Ciocan () [Corola-publishinghouse/Science/91611_a_92805]