733 matches
-
lucrează direct cu copiii romi pot avea un rol important în educarea acestora în problematica HIV/SIDA și a infecțiilor cu transmitere sexuală în general. ● Simptome Întrebați cum se simte o persoană infectată cu HIV, dacă apar semne, cei mai mulți copii chestionați (43,7% dintre ei) nu pot răspunde, în timp ce doar 5,9% dintre ei afirmă că nu apar semne vizibile, o persoană seropozitivă arătând normal. Cele mai frecvente simptome identificate de subiecți se referă la o stare generală de sănătate alterată
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
se referă la o stare generală de sănătate alterată (20%), slăbire (20%) și bube/leziuni ale pielii (11,9%), adică în general semne exterioare, vizibile. Distribuția răspunsurilor la această întrebare sugerează faptul că cea mai mare parte a copiilor romi chestionați sunt convinși că pot recunoaște o persoană seropozitivă, confirmând un stereotip general răspândit. În același timp, aceasta denotă și etichetarea persoanelor infectate susținută și de mass-media prin articolele/reportajele ce urmăresc senzaționalul. Proporția mare a celor care nu știu nici un
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
că, pentru a te proteja, trebuie să păstrezi distanța fizică față de persoanele infectate, existând alții care identifică alte modalități ce denotă teama față de cei infectați și stigmatizarea pe care aceștia trebuie să o suporte. Un procent mare dintre copiii romi chestionați (23,7%) nu știu cum se pot proteja pentru a nu contracta o infecție cu transmitere sexuală. Anturajul (50,9%), școala (19,2%) și mass-media (17,4%) reprezintă principalele surse de informare cu privire la modalitățile de protecție, în timp ce 9,6% au aflat despre
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
evaluarea gradului de risc în rândul copiilor romi este folosită o întrebare referitoare la debutul vieții sexuale, după care urmează întrebări atât pentru cei care au început-o, cât și pentru cei care nu au început-o. 23% dintre cei chestionați declară că și-au început viața sexuală, în timp ce 67,4% nu și-au început-o. 9,6% dintre cei chestionați refuză să răspundă la această întrebare. O treime dintre cei cu vârste cuprinse între 14 și 20 ani și-au
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
întrebări atât pentru cei care au început-o, cât și pentru cei care nu au început-o. 23% dintre cei chestionați declară că și-au început viața sexuală, în timp ce 67,4% nu și-au început-o. 9,6% dintre cei chestionați refuză să răspundă la această întrebare. O treime dintre cei cu vârste cuprinse între 14 și 20 ani și-au început viața sexuală. EMBED Excel.Chart.8 \s Sursa: Salvați Copiii, 2005. ● Vârsta primului contact sexual 22,6% dintre cei
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
cei care și-au început viața sexuală declară că vârsta primului contact sexual este între 10 și 13 ani, iar ceilalți, peste 14 ani (cei mai mulți la 14 și la 16 ani). Vârsta medie a primului contact sexual la copiii romi chestionați este de 14 ani și jumătate, cu mult sub media existentă la populația majoritară, de 19 ani (conform Studiului Național privind Sănătatea Reproducerii, 1999). Este de menționat că și la populația majoritară vârsta debutului vieții sexuale a scăzut continuu în
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
rând pe cale sexuală (76,4% prin contact heterosexual), putem estima că riscul de infectare este ridicat. Acest risc crește din cauza informațiilor eronate despre virusul HIV, despre infecțiile cu transmitere sexuală și transmitere. Frecvența utilizării prezervativului 32,3% dintre copiii romi chestionați care și-au început viața sexuală nu folosesc niciodată prezervativul, iar 29% declară că îl folosesc câteodată. Jumătate dintre cei care au un partener stabil declară că nu folosesc prezervativul niciodată, în timp ce aceia care nu au partener stabil sunt tentați
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
multora să fi influențat și răspunsurile lor. 17,2% dintre ei consideră că vor folosi prezervativul întotdeauna când vor avea o relație sexuală. Incidența infecțiilor cu transmitere sexuală Conform rezultatelor cercetării, incidența infecțiilor cu transmitere sexuală în rândul copiilor romi chestionați este scăzută. Dacă 47,3% dintre ei au făcut un test pentru depistarea hepatitei de tip B sau C, 46,6% declară că nu au făcut nici un test. 13% dintre copii au făcut testul HIV, existând un caz de copil
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
și droguri specifice străzii (aurolac, bronz, prenadez), ceea ce demonstrează faptul că unii dintre ei sunt în risc de a ajunge în stradă. Acest risc este confirmat de faptul că, așa cum rezultă din datele prezentei cercetări, aproximativ 40% dintre copiii străzii chestionați sunt de etnie romă, semnificativ cu mult peste proporția romilor în populația României. Sursele de informare declarate privitoare la diferitele tipuri de droguri sunt aceleași: mass-media (53,3%) și grupul de cunoscuți (29%). Cele mai importante riscuri ale consumului de
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
3%) și grupul de cunoscuți (29%). Cele mai importante riscuri ale consumului de droguri sunt considerate moartea (de către 49,6% dintre copii), dobândirea altor boli (18,5%), slăbire, dependență, dar și comportamente antisociale sau comă. 21,5% dintre copiii romi chestionați nu cunosc riscurile consumului de droguri. Sursele de informare asupra riscurilor consumului de droguri sunt mass-media și anturajul. 54,1% dintre copiii romi chestionați menționează că știu persoane care se droghează, ceea ce îi expune în mod nemijlocit riscului. Aceste persoane
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
boli (18,5%), slăbire, dependență, dar și comportamente antisociale sau comă. 21,5% dintre copiii romi chestionați nu cunosc riscurile consumului de droguri. Sursele de informare asupra riscurilor consumului de droguri sunt mass-media și anturajul. 54,1% dintre copiii romi chestionați menționează că știu persoane care se droghează, ceea ce îi expune în mod nemijlocit riscului. Aceste persoane pe care le cunosc se droghează prin inhalare (57,5% dintre copii cunosc asemenea persoane), fumând (50,7%) și prin injectare (menționată de 47
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
de informare cu privire la infecțiile cu transmitere sexuală atât al copiilor străzii, cât și al copiilor romi este unul precar, marcat de informații eronate sau superficiale. Cele mai cunoscute infecții sunt SIDA, sifilis, gonoree și HIV. Aproximativ 18% dintre copiii străzii chestionați și 28% dintre copiii romi nu pot identifica nici o cale de răspândire a infecțiilor cu transmitere sexuală. Consecințele percepute ale infecțiilor cu transmitere sexuală sunt puternic marcate de teama de HIV, astfel încât majoritatea copiilor menționează moartea drept principală consecință. Aparent
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
cât și în weekend există diferențe clare între obișnuințele de consum TV pentru ambele sexe, dar nu se poate vorbi de modele diferite de consum, ci mai curând de variații în cadrul aceluiași model. Astfel, mai mult de jumătate dintre fetele chestionate se uită la TV în timpul săptămânii între una și două ore zilnic, în timp ce procentul celor ce declară acest tip de comportament în weekend se înjumătățește, ajungând la 25,77%. Aceeași situație se remarcă și în rândul băieților chestionați, care aleg
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
dintre fetele chestionate se uită la TV în timpul săptămânii între una și două ore zilnic, în timp ce procentul celor ce declară acest tip de comportament în weekend se înjumătățește, ajungând la 25,77%. Aceeași situație se remarcă și în rândul băieților chestionați, care aleg această variantă de răspuns (de la 46,10% în timpul săptămânii la 20,33% în weekend). Trebuie remarcat totuși că, dacă în timpul săptămânii procentul de băieți ce intră în categoria „mari consumatori de TV” este aproape dublu față de procentul fetelor
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
principiul "două state pentru două popoare", palestinienii vor deveni în scurt timp majoritari în teritoriul cuprins între Marea Mediterana și Iordania și, ca urmare, vor avea pretenția creării unui singur stat bi-național; acest scenariu a fost agreat de 6% din populația chestionata, majoritatea covârșitoare de 78% continuând să opteze pentru soluția două state. Potrivit acestui studiu, opoziția israeliană față de bi-naționalism se bazează pe trei factori principali: 86% apreciază că israelienii și palestinienii ar fi în imposibilitatea de a trăi împreună beneficiind de
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
http://www.consilium.europa.eu/ showpage.aspx? id= 1233&lang=en. Accesat: 17 ianuarie 2010. 1013 Dl. S. C. a dorit să-și păstreze anonimatul. 1014 Acest procentaj de 23% reprezintă segmentul respondenților care au preferat varianta a), din totalul celor chestionați. 1015 Din analiza datelor a rezultat faptul că unul dintre respondenți nu a dorit să răspundă la prima întrebare (prin răspunsul formulat exprimându-se clar în acest sens). 1016 Dl. Ralph Sundberg consideră că sunt importanți următorii itemi: a) implicarea
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
cercetările etnografice și anchetele. Fiecare dintre acestea are propriile tipuri de înșelătorii. Se poate trage o linie de separație între actele specifice de inducere în eroare care apar din cînd în cînd pe parcursul unei anchete, (datorate fie cercetătorilor, fie celor chestionați) și o înșelătorie mai profundă care poate constituie baza relației dintre cele două tabere. Înșelătoria de durată la care mă refer apare mai ales atunci cînd se adună date etnografice, și în special cînd anchetele se bazează pe observații la
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
că cei care le vor răspunde la întrebări vor minți cu privire la datele propriului grup etnic. Antropologul francez Marcel Griaule, în timp ce lucra printre băștinașii Dogon ai regiunii care astăzi se numește Mali, a acordat o atenție deosebită minciunilor spuse de persoanele chestionate. Discutînd despre modul în care se realizează investigațiile etnografice (Griaule 1957:56-61), el detaliază diferite tipuri de minciuni la care se poate aștepta cercetătorul (Clifford 1983: 137). Pentru Griaule, minciunile spuse de persoanele anchetate sînt obstacole în calea căutării adevărului
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
el detaliază diferite tipuri de minciuni la care se poate aștepta cercetătorul (Clifford 1983: 137). Pentru Griaule, minciunile spuse de persoanele anchetate sînt obstacole în calea căutării adevărului, încît pentru el o situație "ideală" ar fi aceea în care cei chestionați ar putea fi manipulați în așa fel încît să spună adevărul. Atitudinea pozitivistă pe care Griaule și majoritatea antropologilor sociali ai generației sale (cf. Freilich 1970:564-565 ) au avut-o față de existența unui adevăr etnografic este respinsă de mulți dintre
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
pot fi uneori incorecte, investigarea bazată pe chestionare rămîne un instrument important și este folosită la o scară mult mai largă în cercetarea socială decît orice alt fel de anchetă. Cercetătorii depun eforturi considerabile pentru a se asigura că persoanele chestionate dau răspunsuri sincere, atît prin formularea atentă a întrebărilor, cît și prin prezentarea acestora într-un context care favorizează cooperarea. Se folosesc tehnicile statistice sofisticate pentru a determina măsura în care rezultatele au fost distorsionate de nesinceritatea unor răspunsuri. În
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
atît prin formularea atentă a întrebărilor, cît și prin prezentarea acestora într-un context care favorizează cooperarea. Se folosesc tehnicile statistice sofisticate pentru a determina măsura în care rezultatele au fost distorsionate de nesinceritatea unor răspunsuri. În general, sinceritatea celor chestionați nu poate fi verificată; lipsește interacțiunea directă, prelungită în situații din viața de zi cu zi între cercetăror și persoana chestionată. Cu toate acestea există anumite dovezi că în interviurile directe răspunsurile date de persoanele anchetate sînt influențate de prezența
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
sofisticate pentru a determina măsura în care rezultatele au fost distorsionate de nesinceritatea unor răspunsuri. În general, sinceritatea celor chestionați nu poate fi verificată; lipsește interacțiunea directă, prelungită în situații din viața de zi cu zi între cercetăror și persoana chestionată. Cu toate acestea există anumite dovezi că în interviurile directe răspunsurile date de persoanele anchetate sînt influențate de prezența unei a treia persoane (Taietz 1962). Anecdotele sugerează că dacă un soț și o soție sînt intervievați împreună, pot da răspunsuri
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
doar că în toate exemplele menționate pînă acum înșelătoria nu a fost o caracteristică esențială, ci doar o trăsătură accidentală și de cele mai multe ori regretabilă. Totuși, în unele investigații este des întîlnită situația în care cercetătorul îi înșeală pe cei chestionați, cum a fost de exemplu în studiul efectuat de Festinger și alții (1956) asupra unei secte americane apocaliptice, pe parcursul căruia anchetatorii au pretins că deveniseră membri ai sectei. Într-un studiu asupra activității homosexuale masculine în toaletele publice, Laud Humphreys
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
mai puțin decît colegii lor mai în vîrstă, de la seral. O deosebire mai evidentă, de alt gen, este scoasă la iveală de un studiu asupra atitudinii efectuat de medici americani și menționat în capitolul 6. Potrivit acestuia, 74% dintre persoanele chestionate s-au arătat de părere că medicii erau nesinceri "ocazional" sau "deseori", însă numai 19% au admis că ei înșiși aveau un comportament similar (Novack et al. 1989:2984). Această perspectivă intermediară asupra minciunii, prin care unele minciuni sînt grave
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
Șezătorile. În lunile de iarnă, începând cu postul Crăciunului se organizau șezători, prilej de petrecere a timpului împreună, de a reasculta repertoriul specific satului. Astăzi obiceiul s-a pierdut în mare parte. Cercetarea noastră a relevat faptul că, dintre cei chestionați, doar 9,4% consideră că în satul lor se mai organizează șezători. Motivele pentru care acestea nu se mai organizează sunt diverse răspunsurile de mai jos sunt date la o întrebare deschisă): * Nu mai este timp 11,7% * Au apărut
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]