54,187 matches
-
pe bune, poate că devenise, finalmente, un comunist clasic, asemeni figurilor din REPUBLICA lui Platon în cap cu Socrate, - nu ca analfabeții, semianalfabeții, gorilele, nemernicii, ticăloșii regimului în frunte cu Ignorantul suprem. S-ar mai putea spune, eventual, că, în chestiune, avem, și/sau un Idiot colosal, livresc, sau ceva ce ne aduce nouă aminte de Cavalerul tristei figuri, - și, în general, pe plan intelectual, de toți luptătorii euforici cu morile de vânt. n P.S.: Restul, curioșii îl pot găsi în
Noblețea apărării by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10310_a_11635]
-
scenele fauve, de vis. Pentru lumea literară, imprecisă, deseori, și nedreaptă, uneori, în amintiri, acutezza unor sentimente și întîmplări (scoase, aproape, de sub cenzura unui conștient ce se mai nimerește și ipocrit), trasă de Șerban Foarță în foițe pastel, face, în chestiunea întoarcerii, avizate, la Dimov, cît o sută de pioase restituiri.
"Scrie visul de poet..." by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10319_a_11644]
-
Secu lucrează" Tocmai la ziua lui de naștere, 23 august, Andrei Pleșu a primit un cadou cu rol de intimidare de la ziarul Gardianul. Pare o replică la luările de poziție publice pe care le-a avut fostul membru CNSAS în chestiunea dosarelor de securitate. Gardianul consideră că face cine știe ce mare dezvăluire despre trecutul lui Andrei Pleșu publicînd memoriul pe care acesta îl adresase lui Ceaușescu după chestiunea cu "transcendentalii" (pentru cei foarte tineri, care nu știu despre ce e vorba, Cronicarul
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10322_a_11647]
-
la luările de poziție publice pe care le-a avut fostul membru CNSAS în chestiunea dosarelor de securitate. Gardianul consideră că face cine știe ce mare dezvăluire despre trecutul lui Andrei Pleșu publicînd memoriul pe care acesta îl adresase lui Ceaușescu după chestiunea cu "transcendentalii" (pentru cei foarte tineri, care nu știu despre ce e vorba, Cronicarul recomandă cartea Afacerea Meditația Transcendentală, Humanitas, 2004). În ciuda memoriului, Pleșu a fost dat afară de la Institutul de Arte Plastice și trimis la o fabrică, pe post
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10322_a_11647]
-
nicio poveste nu ajunge la deznodământ, fiecare poveste nu se termină de la sine, ci prin înlocuire cu alta proaspătă, care ține loc de rezolvare a șaradei dinainte. Dar să mă întorc la ceea ce ne preocupă până la paroxism în această clipă, chestiunea deconspirării. De ce bagatelizez eu această temă, așezând-o aici, în zona derizoriului și a spectacolului jalnic? Aflarea adevărului despre trecutul comunist nu e o temă gravă, axială pentru lumea românească? Ba da, dar nu tratată astfel, telenovelistic, isteric, politicianist. Tratată
Vara 2006, teme românești by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Journalistic/10323_a_11648]
-
a aderat cu un entuziasm ce nu l-a dezmințit niciodată, intrată, în pofida unor neajunsuri colaterale, minime, în lista autorilor "consacrați" ai acestuia, Nina Cassian se plînge de tratamentul la care a fost supusă în țară. Se află totuși în chestiune "relațiile" sale cu autoritățile. Aici apar niște confuzii. Aceste "relații" cu oficialii sînt puse pe primul plan, ele constituie motivul de căpetenie al nemulțumirii poetei de țara sa, o dovadă peremptorie că cea care se declară supusă nu mai puțin
La scara 1/1 by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/10328_a_11653]
-
că... numai că nu avem cum separa "mesajul operei" de "comportarea autorului", întrucît atunci cînd discutăm despre etica scriitoricească ne referim la comportarea autorului în operă, la pîngărirea cuvîntului. Asta se fac a nu înțelege cei ce doresc a mușamaliza chestiunea. Asemenea unor prestidigitatori, defensorii compromisului și ai compromișilor vor să creeze iluzia că obiectul dezbaterii a dispărut. Mica "teorie" a de-atîtea ori oportunistului Marin Preda e intenabilă. Preda (creator important, nimic de zis, deși dramatic inegal) a fost departe de-
La scara 1/1 by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/10328_a_11653]
-
fi abținut de la înnegrirea câtorva pagini care să-i compromită pe cei care, încă din prima clipă, i s-au împotrivit cu înverșunare? Astăzi, ca o fecioară despletită, se pune de-a curmezișul încercărilor de-a face lumină într-o chestiune în care regimul patronat de el a făcut ravagii. Știu cazuri de securiști pensionați cu câteva luni înainte de căderea comunismului și reactivați imediat după preluarea puterii de către banda lui Iliescu. Ce altceva se aștepta de la ei, decât continuarea muncii de
Tandemul securist-turnător by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10341_a_11666]
-
capota unei mașini, care se luptă să rămînă în apă, chiar dacă nivelul acesteia variază în funcție de mișcările automobilului. Tatăl și fetița din respectivul vehicul au cumpărat peștele de la magazin, dar, cu toate cumpărăturile l-au uitat pe capotă. E doar o chestiune de timp pînă cînd va cădea și punga se va sparge - vouă vă sună comic?!
Păpuși și pantofi by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10357_a_11682]
-
Caraibe, locuri unde palmierii cresc și fără inspirația bizară a cutărui aga-pom! În locul soluțiilor grotești, ar fi fost bine, pentru noi toți, să le adoptăm pe cele realiste: o rețea densă de autostrăzi, o legislație limpede și o implicare, în chestiuni strategice, a unor inși pricepuți. Cum lozinca " Nu ne vindem țara!" a funcționat în cazul privatizării litoralului mai eficient decât în visele electoratului "României Mari", am ajuns în situația să ne vindem propriile concedii. Mentalitatea românului, în care naționalismul abstract
Jungla lichidă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10365_a_11690]
-
fundament filosofic infailibil apt să legitimeze o societate liberală și crede că mult mai eficientă este o altă strategie. Astfel, o cultură care renunță la reflexul de a căuta fundamente metafizice "ar privi justificarea unei societăți liberale doar ca o chestiune de comparație istorică cu alte tentative de organizare socială - acelea ale trecutului și acelea înfățișate de către autorii de utopii"28. Pe de o parte, pentru a nu fi prins într-un paradox al autoreferențialității, Rorty ne avertizează că nici macar el
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
el nu vorbește de pe o poziție neutră și că chiar "când spun că neutralitatea nu e un deziderat, eu nu spun această dintr-o perspectivă filosofica neutră"29. Pe de altă parte, susține Rorty, "filosofia nu poate fi neutră în chestiuni politice de această magnitudine"30. Nouă retorica a liberalismului, cea pe care o propune Rorty, este una care renunță la ideea unei posibil "zid argumentativ" final, care să ne permită să îi țintuim pe dușmanii liberalismului cu spatele la el31. Concluzii Pe
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
voi spune doar ceea ce vreau eu să spun". T. Mazilu: "dacă-l întrebi pe un prost cît e ceasul, îți va răspunde că n-are importanță deoarece timpul e relativ". Interviul e neîndoios o specie ingrată. Inteligența celui ce pune chestiunile se poate lovi lesne fie de limita subiectivă (volițională) a repondentului, fie de cea obiectivă a aceluiași (sărăcia cu duhul). Important e ca realizatorul de interviuri să fie o persoană de calitate intelectuală și de probitate, care să-i dea
Interogații critice by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10535_a_11860]
-
enorme ale tânărului ministru de a oferi străinătății o imagine de onorabilitate, flexibilitate și inteligență nu înseamnă, firește, nimic pentru specia jurnaliștilor-ideologi care se cred mari făcători și desfăcători de jocuri politice. Nu știu ce credibilitate au așa-numitele " Anchete Ziua" în chestiunea vizelor pentru românii din Republica Moldova. Dar, dacă ele sunt la fel de serioase precum argumentele cu "light Romanian", sunt pe deplin edificat. Ca unul care nu reprezint, eu însumi, un model de bună-credință în raport cu autoritățile, pe care le suspectez de cele mai
Cât de "ușoară" e limba română? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10552_a_11877]
-
celor ziți de zile mari. Olè! Anduranța lui din gazetărie i-a sporit încrederea în Poezie, unde înălțimea sensurilor reprezintă și decodare asumată pe cont propriu. Promiteam, cu ceva timp in urma, într-un articol, că voi reveni asupra unei chestiuni umane ce ține de prețuirea aproapelui, în condițiile în care iubirea să, în sensul biblic al cuvântului, nu ne stă la îndemână. Oricum am face, ori de unde am începe, tot peste comunicare și înțelegere dăm, iar de aici, un fel
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
statut esențial raportul existențial cu obiectul înțelegerii, cu prinderea din interior a fenomenelor, a celuilalt (a unui Eu-Altul, cu particularități). A-l înțelege (mai ales pe semenul meu) înseamnă a-l implică în propriul meu mod de a fi. Această chestiune echivalează cu ,,a vorbi intru ceva”, după zisă lui C. Noica, și presupune, cel puțin două existente de aceeasi disponibilitate și de aceeasi identificare. Trăirea din interior înseamnă, în termenii lui Hans-Georg Gadamer, în primul rând, ,,re-situare”, fără a accepta
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
ea vizează explicit conduită empatica. Principala problemă care se pune este legată de capacitatea de comprehensiune, de înțelegere din punct de vedere psihologic, înțelegere care să fie legată doar de abilitățile empatice, de transpunere în psihologia celuilalt . Din perspectiva acestei chestiuni, au fost date diverse definiții empatiei și anume: R. Dymond spune că empatia este un proces care presupune un ,,transport” prin intermediul imaginației în gândirea, sentimentele sau acțiunile altora (R. Dymond, „Personality and Empathy”, în Journal of Consulting Psychology, no 14
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
cel mult o selecție de idei cu structura teoretică incitantă, dar care nu se poate aplica în cazul angrenajului patologic „EU-TU”, Eu-Celălalt. Bolnavul e însă bolnav. Regretam și-i trecem manifestările (chiar odioase), cu vederea. Ce ne facem în chestiunile limită, în care medicul nu poate diagnostica simplu: „sindrom maniacal cu puseuri...” sau „schizofrenie de tip paranoidal”. Cum putem să-l înțelegem pe narcisist, pe cel pentru care legea juridică (raport interuman) nu există? Despre cea morală, de sub cupola creștinismului
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
lumii ține de gramul de minte, după caz, lipsa, sau, în plus, minte ce-și are rădăcinile în structura genetică, de cele mai multe ori, contextual, alterată la bodega din colț, singurul loc unde ne lucește genialitatea. Spunem și subliniem acea stă chestiune, fie și numai pentru a nu-l mai amestecă pe Dumnezeu în orice fel de lipsă, sau a-L face vinovat pentru toate tâmpeniile noastre. Revenind la Internet și avantajele lui, îl mărturisim și noi, citând astăzi, 25.04.2011
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
cum în istoria ideilor schimbarea etichetelor e și o schimbare de atitudine: de la obsesia specificului național se trece la cea a imaginii României și, în fine, cu o formulă tehnică, aparent obiectivă și neapărat pragmatică, la brandul de țară. Iar chestiunea construirii personalității renaște în formule destul de șocante: "Ce ar trebui să faci pentru a deveni și tu un brand " (cu subîntrebările-cheie: "cum vorbești? cum te îmbraci? ce faci?", ele.ro). Verbul englezesc to brand a fost adaptat în română după
"Branduiala" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10600_a_11925]
-
scenă. Cu tăieturile folosite de regizori, cu propriile lor traduceri, pe care le intuiam sau le înțelegeam. S-a creat o mare distanță între prospețimea propunerii regizorale, între jocul suplu, nou, dinamic și lentoarea, ne-adecvarea traducerii. Probabil că această chestiune a scăpat din atenție. Util și eficient ar fi fost să citim traducerea după textul folosit pe scenă. Cel mai grav mi s-a părut lucrul acesta la spectacolul lui Declan Donnellan, A douăsprezecea noapte. Decupat și structurat după aceeași
Festivalul Shakespeare - În pădurea Arden by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10580_a_11905]
-
că publicul ce apucă să-i deschidă cărțile este cel mai adesea incapabil să le înțeleagă, dovadă fiind chiar cuvintele pe care autorul le citează din Semiotica lui Louis H. Kauffman: "Trăim într-o societate cam analfabetă în materie de chestiuni algebrice și simbolice. Există prejudecata destul de generală după care, dacă cineva folosește matematica, atunci în mod inevitabil el trebuie să facă niște calcule. Există o neîncredere în ideea că matematica ar putea fi utilizată ca un limbaj metaforic sau simbolic
Metafora matematică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10579_a_11904]
-
psihologic aparte: e vorba de efectul tonic pe care perspectiva teoretică a cărții o are asupra cititorului. Cînd realizezi că, în comparație cu problemele noastre, miza acută a lumii stă în cu totul altceva, și anume în subtilitățile aproape insesizabile ale unor chestiuni matematice, atunci îți dai seama cum, în contrast cu ele, frămîntările noastre încetează să mai fie probleme. Există o seninătate cinică a teoreticienilor de elită, o seninătate involuntară al cărei simptom este nepăsarea cu care, puși în fața unei probleme de viață, trec
Metafora matematică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10579_a_11904]
-
trans-romanul. Tragismul e semnul distopiei și e lucru știut că romanul Desperado este în esență distopic. Povara spaimei că nu mai există un acasă, că orice spațiu și orice timp poate deveni o fatală amenințare e - pentru Era Desperado - o chestiune de cantitate mai mult decât de noutate. Jonathan Swift a fost, în acest sens, un Desperado avant la lettre, și destui alții ca el. Ceea ce apărea însă izolat - ca temă, mai ales - în pre-modernism, apare în trans-romanul de care vorbim
Trans-romanul by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/10563_a_11888]
-
afirmă Stelian Mândruț în prefață - se adresau, cu deferență, fie omului de știință, colegului profesor, savantului, rectorului, fie omului politic, deputat, șef de partid, prim ministru, în strădania de a afla un rost imediat și răspuns prob la multe din chestiunile necesare de clarificat" (p. 10). Unii solicită un loc la studii în străinătate, la școala română din Franța sau la cea din Italia, alții propun colaborări pentru revistele conduse de Iorga sau adresează rugăminți de a susține conferințe, ori promit
Nicolae Iorga - Corespondență necunoscută by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10575_a_11900]