1,195 matches
-
să te pregătești să împingi, a zis moașa. Nu împing nimic până nu-mi fac anestezia. Oh, măiculiță, a zbierat. Ține încontinuu acum. Băga-mi-aș, e o singură contracție prelungită. Împinge, a îndemnat-o moașa. Jacqui sufla ca un cimpoi, când perdelele s-au dat spectaculos la o parte și ghiciți cine stătea acolo? Nimeni altcineva decât Joey Ciufutul. Ce caută el aici? a strigat Jacqui. —Te iubesc. — Trage perdelele, dobitocule! Da, scuze. A tras perdelele după el. —Te iubesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
acel cufăr. Și cel puțin el nu căzuse la nici un examen, și îndeletnicirea aceasta a lui nu era considerată ca o tristă zădărnicie, d ca o plăcere a lui, așa cum altora le place să crească porumbei sau să cânte din cimpoi. Se presupunea că el înțelege ce citește. Despre mine s-ar fi spus de aici înainte că nu, nu înțeleg ce citesc, dovadă că am fost pus acolo la examen și n-am știut, iar încercarea mea de a le
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
a Liceului teoretic «Cuza Vodă» din Huși nr. 1‐2/2006, Ed. Sfera Bârlad. Născut la 14 februarie 1935 în satul Peverita din fostul județ Hotin, din plugarii Pavel și Evdochia Vieru, poetului îi este prezentată și opera, acad. Mihai Cimpoi co nsiderându‐l un «poet al reabilitării» . Un poet al reabilitării pentru că «a reușit să‐ l readucă în actualitate pe Mihai Eminescu». Despre Grigore Vieru scrie prima monografie însuși acad. Mihai Cimpoi. Cea mai aprofundată lucrare despre Grigore Vieru, intitulată
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
poetului îi este prezentată și opera, acad. Mihai Cimpoi co nsiderându‐l un «poet al reabilitării» . Un poet al reabilitării pentru că «a reușit să‐ l readucă în actualitate pe Mihai Eminescu». Despre Grigore Vieru scrie prima monografie însuși acad. Mihai Cimpoi. Cea mai aprofundată lucrare despre Grigore Vieru, intitulată «Duminica Mare a lui Grigore Vieru» , (Ed. Litera 317 Internațional , Chișinău , 2004 ) rămâne, până acum, cea a lui Theodor Codreanu. Cât privește «Moment poetic, 29», apărută la C hișinău în 2005, autoarea
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
așezat înaintea chipului pe care-l înălțase Nebucadnețar. 4. Iar un crainic a strigat cu glas tare: "Iată ce vi se poruncește, popoare, neamuri, oameni de toate limbile! 5. În clipa cînd veți auzi sunetul trîmbiței, cavalului, chitarei, alăutei, psaltirii, cimpoiului, și a tot felul de instrumente de muzică, să vă aruncați cu fața la pămînt, și să vă închinați chipului de aur, pe care l-a înălțat împăratul Nebucadnețar. 6. Oricine nu se va arunca cu fața la pămînt și nu se va închina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85076_a_85863]
-
s-au apropiat și au pîrît pe Iudei. 9. El au luat cuvîntul și au zis împăratului Nebucadnețar: "Să trăiești veșnic, împărate! 10. Ai dat o poruncă, după care toți cei ce vor auzi sunetul trîmbiței, cavalului, chitarei, alăutei, psaltirii, cimpoiului și a tot felul de instrumente de muzică, vor trebui să se arunce cu fața la pămînt, și să se închine chipului de aur, 11. și după care, oricine nu se va arunca cu fața la pămînt, și nu se va închina, va fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85076_a_85863]
-
zis: Înadins oare, Șadrac, Meșac și Abed-Nego, nu slujiți voi dumnezeilor mei, și nu vă închinați chipului de aur, pe care l-am înălțat? 15. Acum fiți gata, și în clipa cînd veți auzi sunetul trîmbiței, cavalului, chitarei, alăutei, psaltirii, cimpoiului și a tot felul de instrumente, să vă aruncați cu fața la pămînt, și să vă închinați chipului pe care l-am făcut; dacă nu vă veți închina lui, veți fi aruncați pe dată în mijlocul unui cuptor aprins! Și care este dumnezeul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85076_a_85863]
-
întâlni cu piciorul acestuia, care dădea să-i facă semn lui Emma. O, spuse Tom, fără îndoială că nu mai există azi așa ceva. Și-apoi cine mai gustă genul ăsta caraghios de voce? Seamănă cu ce-a spus Shylock despre cimpoaie. Eu, unul, nu mă omor după un falsetto atât de bizar, spuse Hector, dar muzicienii au nevoie de el. Jonathan Treece e de părere că l-am putea înlocui cu un tenor normal. Ești înghețat toacă, îi spuse Emma. Du
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
spectru de colori intense ce se obține prin încălzirea aramei. Se aplecă și cercetă ciocul căscat, simțindu-se izbit de o pală plăcută de aer cald, însă nu văzu decît întuneric. — Ce ai adus de data asta? întrebă o voce. Cimpoaie? întrebarea era pusă pe un ton găunos, impersonal, de parcă ar fi fost transmisă de o mașină mult prea rudimentară pentru muzicalitatea vorbirii obișnuite, dar i se păru că recunoaște energia vibrantă ce răzbătea din cuvinte. — Nu sînt muzician. Mă numesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
o noapte, tîrziu, asistenta de serviciu veni însoțită o soră pe care n-o mai văzuse. Se opriră la patul domnului McDade. Acesta dormea cu ochelarii de oxigen, cu gura care înghițea flămîndă aerul și scotea un sunet ca de cimpoi. Sub boneta tare, albă, ca de sfinx, fața ei părea severă, arătînd a cincizeci și ceva de ani. — Sărmanul McDade! Să-l ajute Dumnezeu! spuse ea cu o voce joasă și cu o milă atît de sumbră, că din pieptul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
crești voinic în fașă. Tată-meu era cioban, Câte clipe-s într-un an Tot atâția baci avea Cu mii turme - alăturea, Turme mii de mielușele, Ciobănașii după ele, Turme mândre și de oi, Ciobănașii din napoi Cu fluere și cimpoi, Mai avea de mă pricepi, Herghelii de cai sirepi Ce ca vijeliile Îi împleau câmpiile, Îi pășteau moșiile, Și de - a lungul râurilor S'așterneau pustiurilor, Și în valurile ierbii Pășteau ciutele și cerbii, Și prin munți pierduți în nouri
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
deal, scară cu scară, Resfirîndu-se pe șes Unde râurile es, Și pe vârfuri de păduri Mânăstiri cu - ntărituri; Vede târguri, vaduri, sate Pe câmpie presărate, Vede mândrele cetăți Stăpânind pustietăți, Vede turmele de oi Cu ciobanii dinapoi, Cu fluere și cimpoi, Iară ergheliile Petreceau câmpiile Și de-a lungul râurilor S-așterneau pustiurilor. Iară șoimul tinerel Pe asupra-i sboară el Și din gură-i cuvînta: Să trăiești Măria Ta! {EminescuOpVI 107} DRAGOȘ VODĂ CEL BĂTRÎN Dragoș Vodă cel bătrân Pe
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
la Sânziene Și pleci la mijlocul verii 230 Cîtu-i codru de frumos Tot îi cade frunza jos. 231 Măi ciobane de la oi, Măi ciobane măi, 239 {EminescuOpVI 240} Tu n-ai grijă nici nevoi, Măi ciobane măi. Tu cânți noaptea din cimpoi Cu oițele-napoi: - Dragi îmi sunt oițele Ca și copilițele; Dragi îmi sunt mioarele Ca și domnișoarele; Dragă mi-i pădurea verde Unde pasul ți se perde, Prin lăstari de iarbă verde; Dragi îmi sunt isvoarele, Luna și cu soarele
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
și domnișoarele; Dragă mi-i pădurea verde Unde pasul ți se perde, Prin lăstari de iarbă verde; Dragi îmi sunt isvoarele, Luna și cu soarele. {EminescuOpVI 241} Tu n-ai grijă nici nevoi, Măi ciobane măi. Tu cânți noaptea din cimpoi Cu oițele-napoi: - Dragi îmi sunt oițele Ca și copilițele; Dragi îmi sunt mioarele Ca și domnișoarele; Dragă mi-i pădurea verde Unde pasul ți se perde, Prin lăstari de iarbă verde; Dragi îmi sunt isvoarele, Luna și cu soarele
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
împinsese hărnicia până într-acolo că garase și singura girafă vie din România, sub turla șubrezită a unei biserici. 75 CEI ȘAPTE REGI AI ORAȘULUI BUCUREȘTI - Nu zic. P-ăla bisericescu nu-l geandesc. Cum e? Și taximetristul, înfoindu-și cimpoiul obrajilor, dădu frâu liber unor serii savante de sunete, în care versul pufăit alterna armonios cu talgerele unor fanfare. - ...De-aș avea un milimetru - huf! hof! haf! La buric ți-aș fi Sfânt Petru... Și Arhanghel la hazna - huf! haf
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
din fată creștea amenințător și parcă i se făcea frică. De la rampă picura mirosul gunoaielor încinse. Prin iunie înfloreau mărăcinii. Buruiana avea o tulpină lemnoasă, verzuie. Făcea la cap o gogoașă roșie, plină de spini, care se umfla ca un cimpoi. Alături creșteau loboda și pelinul argintiu. Pe frunzele lui se oglindea nopțile luna știrbă a Cuțaridei. Pământul mișuna de gâze albastre, împodobite cu aripi străvezii. Fata tramvaistului cunoștea cărăbușul greoi de gunoi, care abia se mișca sub zaua lui neagră
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
în zona „Cioara”. Unii dintre ei s-au ocupat cu prelucrarea metalelor și a lemnului ori cu agricultura sau, cei dotați, cu muzica, construindu-și singuri instrumente cum ar fi trișca (instrument muzical făcut din trestie, soc etc., ca fluierul), cimpoiul, ocarina, țambalul cobza. Numeroase sate s-au format pe seama despăduririlor, a golurilor de pădure și poartă denumirea asociațiilor vegetale. Cuibărești, Lazu și Bărboasa sunt satele formate în pădurile care nu mai există astăzi, în locuri adăpostite și ușor de apărat
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
semnul crucii. HORELE Dansuri locale În satele Dealu Perjului și Lazu aveau loc în aceeași zi două hore, în funcție de categoria socială din care făceau parte tinerii. Se făcea o horă a flăcăilor de rând, unde se cânta din vioară, țambal, cimpoi, fluier, caval, ocarină, cimpoi și cobză și o horă a celor mai avuți, care-și plăteau fanfară. În satele Valea Iepei, Bărboasa și Tarnița erau cunoscute tarafurile lui Țîmpău, Neculai Crețu, Gh. Samoilă, Ion Sofronea, Coca I, Vasile Sularu Vasile
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
locale În satele Dealu Perjului și Lazu aveau loc în aceeași zi două hore, în funcție de categoria socială din care făceau parte tinerii. Se făcea o horă a flăcăilor de rând, unde se cânta din vioară, țambal, cimpoi, fluier, caval, ocarină, cimpoi și cobză și o horă a celor mai avuți, care-și plăteau fanfară. În satele Valea Iepei, Bărboasa și Tarnița erau cunoscute tarafurile lui Țîmpău, Neculai Crețu, Gh. Samoilă, Ion Sofronea, Coca I, Vasile Sularu Vasile și Gheorghe Maftei. În
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
lui Cezar Ivănescu, Gellu DORIAN, Dedicație lui Cezar IVĂNESCU, poezia Somnul, Cassian Maria SPIRIDON, Pușca pentru safari C. D. ZELETIN, comemorare Cincizeci ani de la moartea maestrului G. TUTOVEANU, un eseu Noi, viața lui...”, Mihai Sultana VICOL, De vorbă cu Mihai CIMPOI, 261 Președintele Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova, Theodor CODREANU, Realismul gândirii transdisciplinare în filosofia creștină, Constantin CLISU, Canada țara cu cel mai autentic multiculturalism, Valentina BUTNARU, Povestea "Acasă la noi", Constantin CĂLIN, Însemnări despre lectură, Bogdan ULMU, Tristețea veselului Creangă, Dragoș
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
dintâi al Moldovei în renaștere, și promotor al limbii române unice... Avea darul de a fi printre marii 189 prieteni chiar din prima clipă. A avut, cred, printre cei mai statornici prieteni pe Adrian Păunescu, Theodor Codreanu (Huși), academicianul Mihai Cimpoi și a fost imediat "naturalizat" la Uniunea Scriitorilor Români sau la Academie. Omul, oarecum neajutorat, nu impresiona până nu citea ceva. Ca și lui Nichita Stănescu (am mai scris despre asta) i "se făcea loc" pentru prezență pe scena adevăratei
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
la Deleni, acesta a fost și vicepreședintele Academiei între 1998 - 2002, și este doctor honoris causa al Universității statului Nebraska - S.U.A., membru de onoare al Academiei de Științe a Republicii Moldova. Deși nu sunt din județ, acad. Eugen Simion și Mihai Cimpoi (Rep. Moldova)ș.a., au poposit des pe aici, chiar în schimb spiritual profitabil. Până la urmă, prin aceasta, noi putem vorbi de schimburile de valori din aceste două decenii sau/ și de SELECȚIA (naturală) în context planetar, nu numai național. Și
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
proiect mai vechi de-al său, acela cu „Casa lui Badea Mior”. Banii adunați anterior s-au evaporat; evident că el, ctitorul, nu are nici o vină, așa au fost timpurile. Cei nemulțumiți, zice Druță, îi pot cere socoteală lui Mihai Cimpoi, care a întocmit atunci niște liste cu donații, liste pierdute și ele în „fiertura asta politică a alegerilor interminabile din Basarabia”. Dar orice nenorocire își are și partea ei mai luminoasă, ne asigură maestrul. S-au găsit adevărați creștini care
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
decembrie curent). Evenimentul promitea să fie unul hot, dat fiindcă spiritele se încinseseră destul, iar mizeria și degradarea instituției scriitoricești se înfățișa în toată splendoarea ei. Dar, vorba românului resemnat, n-a fost să fie. Strâns uniți în jurul președintelui (Mihai Cimpoi) - „erudit și talentat”, „bun român”, „blajin”, „răbdător”, „conciliant”, „popular”, „al nostru comesean” etc., dar și „total lipsit de aptitudini manageriale atât de necesare astăzi”, „de rigoare și coerență în acțiuni” - până la urmă scriitorii au votat să nu se schimbe nimic
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
Pensionarii, majoritatea tăcută și bucuros anonimă, refractară la schimbare, i-a tăiat cu voluptate pe tineri din lista pentru consiliu. A refuzat inteligența, buna lor pregătire profesională, cinstea - calități pe care aceștia voiau să le pună în serviciul breslei. Mihai Cimpoi, președintele reales, care părea excedat de propria-i popularitate, deși ar fi putut să o facă, nu a sugerat deloc că ar vrea să fie înconjurat de alți oameni decât cei pe care i-a avut până acum în preajmă
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]