1,031 matches
-
Sînt plonjări în eroismele altor vîrste, cu întemeietori de spiță biblică, de la Noe la David. Din cînd în cînd, se rătăcește, în ele, rescrieri cu virtuți de scoarță țărănească, așezată, întru amintire, pe perete, cîte-un sonet care nu-și trădează cinul: "Mi-i dor de lumi trăite prin romane/ Cu trubaduri ce intră pe 'nserate/ În tainice castele fermecate/ Și se 'ndrăgesc cu blonde castelane:// Se-aud bătăi, la poartă, de ciocane/ Și-un paj discret, cu pletele buclate,/ Dezleagă lanțul
Dovezi de admirație by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7115_a_8440]
-
Bruma, să mă duc cu Marian Mexicanu în Sălăjan, să-i punem brazi la scară și, în timp ce rapsodul va interpreta muzică de burlăcie, să beau vin din sticla de kil, să joc pe grătarul scării de bloc și să chiui "cin' se-nsoară, bă?", a scris Victor Ciutacu pe Facebook. Mircea Badea a declarat în repetate rânduri că este agasat de întrebarea ” Când te însori?” și că nu înțelege de ce trebuie să bage statul în relația sa.
Ce a jurat Ciutacu să facă atunci când Mircea Badea se va însura by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/77599_a_78924]
-
publicau în Cuvîntul nostru, o revistă care, fără a avea circulație oficială, era citită în Universitate și conținea destule texte deocheate ideologic. Printre debutanții Cuvîntului nostru, un oarecare M. Șt. Sorescu, recent transferat de la rusă, unde dăduse admiterea, la română. Cin^ să fie? Cin^ să fie? Debutul adevărat al poetului binecunoscut mai tîrziu este semnalat acum pentru întîia oară. l Scrisori inedite către Caragiale de la Delavrancea (11 aprilie 1858 - 29 aprilie 1918, așadar se împlinesc 145, respectiv 85), de la Marye, soția
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13918_a_15243]
-
nostru, o revistă care, fără a avea circulație oficială, era citită în Universitate și conținea destule texte deocheate ideologic. Printre debutanții Cuvîntului nostru, un oarecare M. Șt. Sorescu, recent transferat de la rusă, unde dăduse admiterea, la română. Cin^ să fie? Cin^ să fie? Debutul adevărat al poetului binecunoscut mai tîrziu este semnalat acum pentru întîia oară. l Scrisori inedite către Caragiale de la Delavrancea (11 aprilie 1858 - 29 aprilie 1918, așadar se împlinesc 145, respectiv 85), de la Marye, soția lui și de la
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13918_a_15243]
-
FENOMENE 26 mai - LUNA la apogeu. agenda aniversărilor SÂMBĂTĂ, 21 MAI TUDOR ARGHEZI În 1880 s-a născut Tudor Arghezi (Ion N. Teodorescu). A debutat ca poet în 1896. În 1899 s-a retras la mănăstire, în 1905 renunțând la cin. A colaborat cu poezii, pamflete, polemici, la numeroase reviste ale vremii. A condus revista „Cronica“ - împreună cu Gala Galaction, revista „Cugetul românesc“, ziarul „Națiunea“, publicația „Bilete de papagal“. După 1945 a desfășurat o activitate publicistică febrilă în „Adevărul“, „Dimineața“ ș.a. A
Agenda2005-21-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/283729_a_285058]
-
ascultă cu burta revărsată, veșnic asudat. El, care iubi o femeie pierdută. El, care prezise unui băiețel de opt ani un lucru de neînțeles. " A murit nen-tu, Gabaret" mi se văita din când în când Mița - nu mai ai cu cin'-să stai de vorbă, s-a prăpădit săracu..." O ascultam încremenit. Copiii nu mor niciodată. Nu știu...
Prietenul meu greu, Garabet -variantă- by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15522_a_16847]
-
Camil Petrescu, îl aflăm și pe acela al lui Alice Botez. Că Alice Botez a scris literatură de consum, iată o observație care ne-a pus serios pe gînduri. Oare cu ce altă doamnă a literaturii o confundă Radu Voinescu? Cin' să fie, cin' să fie? Doamna Ileana, maestra în arta conversației? Doamna Rodica, maestra în arta polițistă? Rasism la microfon Si, dacă tot a venit vorba de dinastia Maghiar de la Universitatea din Oradea, săptămînalul BIHOREANUL publică în nr. 230/13
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11781_a_13106]
-
aflăm și pe acela al lui Alice Botez. Că Alice Botez a scris literatură de consum, iată o observație care ne-a pus serios pe gînduri. Oare cu ce altă doamnă a literaturii o confundă Radu Voinescu? Cin' să fie, cin' să fie? Doamna Ileana, maestra în arta conversației? Doamna Rodica, maestra în arta polițistă? Rasism la microfon Si, dacă tot a venit vorba de dinastia Maghiar de la Universitatea din Oradea, săptămînalul BIHOREANUL publică în nr. 230/13 concluziile unui raport
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11781_a_13106]
-
armele sale sînt cu precădere literare, mai puțin teologice și deloc mistice. Deși Kierkegaard și-a dorit deseori să fie pastor la țară, dorința i-a rămas în stadiu de reverie, filosoful neprimind niciodată hirotonirea și rămînînd de aceea în afara cinului clerical. Pe dinăuntru însă, asumarea vederilor creștine s-a făcut de timpuriu și în chip definitiv, iar textele de aici reprezintă tot atîtea predici pe care filosoful le ține în singurătate, încredînțîndu-le hîrtiei în tăcere. Mereu se adresează „ascultătorului” pe
Predici blînde by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4450_a_5775]
-
izvod, al lui Clănău, păcălește cîțiva oameni de bună credință sau, hélas!, bun cumpărați, și-l citează, culmea falsului, în Arhondologie. Dar, printr-o neglijentă nepotrivire de ani, care-i sare în ochi lui Ghibănescu, și prin imaginația care împinge cinurile boierești pînă prin secolul III după Hristos, crima lui nu rămîne perfectă. De ce-i plătește Ghibănescu această poliță, romancierului avant la lettre, greu de prins, cu mijloacele documentare ale vremii lui ("numai azi, abia, putem spune ceva")? Fiindcă nu se
(P)omul discordiei by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6855_a_8180]
-
urca pe puntea vasului nostru preț de patru sferturi de ceas, constată că, bine legat în odgoane, el salța ferice pe talaz, se schimbă saluturi - din fanioane. Se aude promisiunea solemnă că dacă vasul va porni, va fi primit în cinul celorlalte, cu depline drepturi. I se laudă trăinicia, fata cu furtunile prin care a trecut, mai ales ultima, care a durat aproape o jumătate de veac. Mizeria momentului este chiar pusă pe vitregia întregii istorii, care n-a lăsat micii
Vasul fantomă al economiei by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17724_a_19049]
-
cvasireligios: Cu flintă grea, cu tolbă și corn la cingătoare, Pășesc în văzul lumii la cruntă vînătoare. Rămas însă de poteri, sub catarămi și zale, Cucernic, un călugăr grijește de-ale sale. Eu țin de al acelui Sfînt Hubert moale cin: Văd cerbul, plec genunchiul, las pușca și mă-nchin. Poetul percepe pădurea ca un templu, iar jugaștrii, paltinii și arinii ca pe niște frați ai săi: Poftesc la veacul dulce, nemăcinat de ornic, La somnu-vă nici moarte, nici viață și
Epistolă către Odobescu (III) by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/8073_a_9398]
-
este viața. Chiar dacă nu poți mânca pâinea desenată, artistic, pe o coală (e argumentul de om așezat cu care îl combate un țăran ardelean pe exaltatul Murivale), suferi după un poet cunoscut ca după un neam de-al tău: „Da cin’ ți-a murit, frate, soră, ceva?”. Literatura, așadar, e făcută s-o iei personal. Împarte indiscrețiile ei controlate cu voluptate, cultivând o anume dependență de uitatul pe gaura cheii. Culmea e că Murivale se simte mai aproape de ce-a scris
Poetul și moartea by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/2392_a_3717]
-
cojocar, al Zenobiei, e calea spre această condiție somnambulic-clarvăzătoare: "se reîncepe plimbarea somnambulică/ pe firul fragil dintre între vis și ape/ între moarte și veghe/ între memorie și asfixie." (Persistența flăcărilor). Un interstițiu straniu, chemînd și viziunile lui Bachelard, și cinul tuturor arheologilor memoriei, pînă la Dali, cu a sa interpretare paranoică a realității. O realitate-plasă, în care toate se țin de una, și jumătățile pierdute (în vara lui 1944, vară de război și de despărțiri, se găseau, pentru o viață
Ce-am mai putea visa by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7051_a_8376]
-
ce semnează colonel este, de fapt, în anii revoluției, maior, și va ajunge greu polcovnic, ceea ce, alături de alte probe de nerecunoștință, îl va face destul de înțepat în păreri. Deși nu e boier de prima mână, Lăcusteanu simpatizează cu arhondologia, cu cinurile în contra cărora se ridică pașoptiștii. Însă cronica revoluției și a aranjamentelor ulterioare, deschisă prea puțin măgulitor („În anul 1847 se coalizară dăscăleții, avocații și ciocoii rapaci, aspirând la o răsturnare generală a țarei cu scop de a se urca peste
Limba reacțiunii by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/2878_a_4203]
-
de far-papion,/ Mâna dreaptă și stângă, ascunse în albe/ Mănuși mângâie lanțul. De salbe./ Iar pe deget - inel cu piatră subțirică -,/ Roșu crud, sălbatic, ochiul de pisică. Discreția nu-i deloc vioară ruginită Nu spun, zise bicicleta domnișoară de la pension,/ Cin’ sfielnic astăzi m-a luat de ghidon/ Și mi-a trimis buchet de romanițe/ Să mi-l pun diseară între spițe,/ Dar, vă rog, la valsurile vieneze,/ Când dansez cu el,/ N-aruncați, în sală, pioneze. Din cauza gravitației, căderea Bastiliei
Republica Bicicletelor by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/2593_a_3918]
-
Pozsar, Uniunea Democrată Maghiară din România Sorin-Constantin Stragea, Partidul Social Democrat Candidații la primării pe orașe Buziaș Ioan Molomfălean, Partidul România Mare; Ioniță Vasii, Partidul Forța Democrată din România; Viorel Alger Ilaș, Partidul Social Democrat; Damian Hohol, Partidul Democrat; Ioan Cin, Partidul Ecologist Român; Andrei Filotie, Partidul Pensionarilor și Protecției Sociale; Florian Petru Aldan, Partidul Național Liberal; Ioan Foale, Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat; Cristian Dan Tuduce, Partidul Umanist din România; Nicolae Jebelean, Partidul Acțiunea Populară. Ciacova Mihai Aurel Ianoșel, Partidul
Agenda2004-22-04-electoral () [Corola-journal/Journalistic/282469_a_283798]
-
Reisz, asistent universitar 45. Dănuț Miculescu, director 46. Viorel-Ilie Pușcaș, pensionar Partidul Ecologist Român 1. Milca Petrovici, biolog 2. Ioan Sfiraț, ing. silvic 3. Adrian Stanca, liber profesionist 4. Claudiu Avian Sorinca, medic stomatolog 5. Olivia Colceru, manager 6. Ioan Cin, mercantizor 7. Aurel Ciurescu, manager 8. Diana Ivan, lector 9. Ilie Buhnici, profesor 10. Constantin Ristea, manager 11. Ion Barbu, muncitor 12. Simion Teodorescu, economist 13. Vasile Lăzău, medic veterinar 14. Nicu Paul, tehn. gaz 15. Dan Dănilă, pensionar 16
Agenda2004-22-04-electoral () [Corola-journal/Journalistic/282469_a_283798]
-
Constantin Țoiu (Note 1955) ...Vrăbiile trecînd peste miriștea neagră în zbor jos de tot, aripile lor beige luminîndu-se în soare cînd stolul se întorcea brusc pe altă parte... * Locotenentul de aviație de la Tecuci care o iubea pe Sulamita, cin ta reata de la localul Mon plaisir ținut de un moșier ruinat prin 1936. Locotenentul-pilot decola de pe aerodromul local cu Fleet-ul lui și cu gornistul escadrilei în carlingă din față , un țigan tînăr, vesel, care se dea cu goarna în mînă
Cade timpul răcoros by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18075_a_19400]
-
și în Târgul-Neamțului profesor”. Mai curând decât anapoda în fapte, precum Cănuță, preotul e nestăpânit la cuvinte. Ochiul lui nu știe să se închidă după nevoie, iar gura nu cunoaște istov. Mai degrabă un ecou al părerilor din popor despre cinul lui, un soi de Ștefan Apetrei în sutană, Popa Duhu e mai mult învățătorul de oameni înarmat cu un bun-simț ager, decât robul ierarhiilor și-al canoanelor. Că opțiunea lui nu-l pricopsește, se-nțelege. Însă nu asta-i lipsește
A trata cu refuz by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/5682_a_7007]
-
paltoane. Că e o personalitate!... Dar eu? Eu sunt un pârlit. Care am ramas și fără palton, am și nedumeriri politice. țiganca îl privește lung, lung, fără să-l înțeleagă: În ce constă, bre, nedumeririli astea? Păi în credulitatea românului: “Cin ‘ se ia cu mine bine/ Îi dau haină de pe mine... Și-ai dat paltonul! pricepe brunetă dezamăgită. Exact. Am zis că mă fac cu opt. Te-ai lăcomit. Nu m-am lăcomit... Ce faci azi cu opt paltoane, când ai
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
-li-se păcate peste păcate și urîțenii care mînjesc pînă și oamenii de-acolo, zidurile străbune, răsăritul de soare incert, fanariot. Pare-se că de pomană a exprimat un cetățean al urbei lui Bucur-ciobanul simțămintele-i alese: ,,Dîmbovița, apă dulce, cin-te bea nu se mai duce". Oare? Iată-i pe mulți c-au dat de dușcă paharul plin cu apa Dîmboviței, deoarece tot s-au dus și se mai duc (fie și-n 2001, în anul filelor însîngerate, de calendar
,,O țară sînt oamenii dintr-însa" by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/15742_a_17067]
-
România Liberă - 15.03.2002). Eh, ăn schimb, există ăn DEX, ca intrare separată, alături de e și ei. Nu se dau indicații de pronunțare; din această absență ar trebui să deducem (dar lucrul e ăndoielnic) că h final se pronunță: "Cin " ți-a zis că păine fără muncă, eh? " (EZ 10.02.2000). În cazul lui eh e mult mai probabil să fie vorba de modele străine (interjecții cu forma grafică eh " dar cu pronunții diferite - există ăn franceză și ăn
Interjecții by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12876_a_14201]
-
paltoane. Că e o personalitate!... Dar eu? Eu sunt un pârlit. Care am ramas și fără palton, am și nedumeriri politice. țiganca îl privește lung, lung, fără să-l înțeleagă: În ce constă, bre, nedumeririli astea? Păi în credulitatea românului: “Cin ‘ se ia cu mine bine/ Îi dau haină de pe mine... Și-ai dat paltonul! pricepe brunetă dezamăgită. Exact. Am zis că mă fac cu opt. Te-ai lăcomit. Nu m-am lăcomit... Ce faci azi cu opt paltoane, când ai
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
Vrei viața sau vrei moartea mea întreagă? SONETUL XVIII Din mâna ta voi bea otrava toată încredințat că mi-a sosit finalul, îmi smulg privirea și ridic pumnalul, Rostogolindu-mă în gol deodată. De vii la mine, potcovește-ți calul! Cin’ să mă tragă-n fugă azi pe roată? Lavină de-ntuneric, neaflată, Iubirea mea-nflorește-n somn migdalul. Să pun sub rug tăciunii fără vină Sau să m-ascund? Veni-vei pe lumină? Mă vei salva de apa cea adâncă
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]