941 matches
-
cu iuțeală; orașul de 60 km. lungime pe Volga proiectat de arhitecți de pretutindeni, subt atenția întregii Uniuni, va deveni unul din cele mai minunate orașe industriale, unic în Europa. Astăzi are o populație de 600.000 locuitori. După câteva cincinale, cetatea aceasta a muncii își va înzeci populația. Miercuri 26 Mai Ieri toată ziua am navigat pe marea Țimleanscaia; peisagiu trist și gol, care ar evoca parcă vechea mare sarmatică. Peste câțiva ani va fi un mare rezervoriu de pește
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
în cînd: „Țineți bine de cuvinte, să nu fugă!” Rămas singur, după ce S. s-a dus să predea „documentul”, mă cuprinde spaima că s-ar putea să le placă celor de la Partid compunerea noastră. Halt, e de ajuns pentru acest cincinal! * Imediat după ce s-a trezit, Roxana mi-a povestit visul său de dimineață, pe cît de clar, pe atît de neliniștitor. Stătea, împreună cu Ducu, bunicul și bunica, pe o insulă de piatră. După un timp, ei doi, copiii, au rămas
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
generația din care fac parte ar putea fi rezumat cu versurile lui Victor Hugo: „...demain! et puis demain encore, / Et puis toujours, demain!...” puse de Traian Demetrescu motto la poemul „Ziua de mîine”. Am fost mereu amînați: la anul, în cincinalul următor, în societatea multilateral dezvoltată, în comunism. Sîntem obosiți, bolnavi de-atîtea amînări. Și lucrul cel mai grav, ni s-a atrofiat capacitatea de a ne mai iluziona. Uneori mă rușinez de naivitatea pe care am avut-o, alteori admit că
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
scuturarea buzunarelor și-așa sărăcite de nevoile curente. Ca toate documentele emise de la 1 ianuarie 1948, și acesta se sfârșea cu entuziastul „Trăiască Republica Populară Română!”, ce va fi Înlocuit mai târziu cu „Luptăm pentru Pace!” ori „Trăiască primul Plan Cincinal!” sau, cine mai știe ce altă drăcovenie scornită de vreun agitator nu prea sănătos la cap...! b.c. Organizații de tineret, bune până la trecerea punții... După Înființarea la nivel central apoi la nivel local a organizațiilor de tineret afiliate CDE
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
membru În buzunar pentru a face oleacă de colb propagandistic negativ. Scopul? Sperierea celor cu cererile depuse pentru plecare și determinarea acestora de a rămâne ca să dea o mână de ajutor la construirea socialismului victorios și la realizarea vestitelor planuri cincinale În patru ani...pe jumătate, după cum suna o glumă din epocă, numai bună pentru arestarea colportorilor. În „Raportul de activitate a CDE Huși pe luna august 1949” am găsit, printre alte găunoșenii lozincarde, și referiri la ceea ce am spus
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
străbate drumurile...” scris de jurnalistul de la „Vremea nouă” G. Șerbaru În numărul 147/10 august 1968. Acesta confundase coada vacii cu ștampila primăriei Într-un mod În care putea chiar să-l arunce vreun „binevoitor” În pușcărie preț de-un cincinal, că se purta. Au, el nu știa că de „bravul” partid comunist român naveai voie să te apropii cu vreun cuvânt de-a-ndoaselea sub nicio formă?! Iată baiul, formulat de Ion D. Zamfirescu: „În <<Vremea nouă>> nr. (...) din (...) se publica un
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
am atras atenția redacției ziarului că pasajul citat, În care comitetul de partid Își propusese popularizarea a două expuneri ale tovarășului Nicolae Ceaușescu - cu privire la Îmbunătățirea realizării, planificării și conducerii agriculturii și cu privire al realizările obținute de poporul român În cincinalul 1966-1970 - nu conține nici o greșeală (subl.ns.)”. Pe 11 septembrie 1971, tot Într-o „Notă de sesizări” cu caracter „confidențial”, Ion Andrei interzisese apariția la rubrica „Publicitate” a necesității prezentării doritorilor la angajarea de personal Într-o Întreprindere socialistă, a
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
a noastră. Citeam „les poets maudits”, filosofie existențialistă, romane cu premiul Goncourt. Gustam deliciile prozei apusene în așteptarea celei latino-americane. Ne distanțam de cultura sumară și improvizată a generației părintești. Ne băteam cu societatea de consum în plină societate a cincinalelor în patru ani și jumătate. Nici unul dintre noi nu credea în „viitorul luminos al comunismului”. Visam să punem mâna pe societatea românească și s-o transformăm într-una americană cum o visau copiii de acolo: fără republicani, fără ipocrizie mic-burgheză
[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]
-
nici el nu stăm cu ochii pe fișa postului (în cazul rar că aceasta ar exista). Prim-ministrul, la rândul său, stă cu ochii pe noi, să nu ne supere prea tare. De opt ani și jumătate obosim la același cincinal al reformei, guvernanții mai mult, fiindcă nimeni nu muncește cât ei. Câteodată ne cuprinde nostalgia după o filosofie pe care nu am trăit-o decât în lecturi. Cea în care nu e nimic imoral în faptul ca cetățenii să-și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]
-
sau în satele situate la peste 100 de kilometri de Capitală. Francezul Henri Prost (Destinul României: 1918-1954, Berger Levrault Paris) descrie astfel modalitățile de aplicare a acestui decret: „Pentru a instala surplusul de mână de lucru industrială cerută de planul cincinal, pentru a face loc și rușilor, care sosesc tot mai numeroși, pentru a descotorosi Capitala de guri inutile și, în același timp, pentru a expulza elementele considerate de nedorit, s-a hotărât, pe la jumătatea lui februarie, să fie deportați din
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
Rusia anului 1934, ca o "retragere" față de politicile econo-mice, sociale și culturale aduse cu sine de "ofensiva socialistă" din 1929-1933. Sintagma "Great Retreat" a fost creată de Nicholas Timasheff pentru a descrie restaurarea ideilor și practicilor aplicate în primul plan cincinal sau chiar de Revoluția din 1917. Rezultatul a fost un amalgam de nou și vechi în cadrul general al regimului stalinist 301. Ceea ce apreciau britanicii era reflectarea acestei tranziții a "marii retrageri" asupra organizării sociale, politice, culturale, economice a țării și
by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
adevărată mamă și profesoară de psihologie. Îi păstrez în memorie o recunoștință pe măsura tactului ei pedagogic și mai ales a bunătății fără egal. În această atmosferă, încercăm să programăm o viitoare reîntâlnire peste cinci - doar se lucra atunci pe cincinale. Propunerea aparținea colegului Dobre. Nu prea s-a înțeles, momentan fiind multă animație, însă pe loc prof. Todicescu ne atenționează cu voce sonoră spre a fi auzit de cei prezenți. Parcă-l văd cu statura lui impozantă zicându-ne: „Măi
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
fost nevoie de căderea comunismului pentru a trece de la paradigma stalinistă și național-comunistă la cea democratică: exista deja o anumită răspândire publică a heterodoxiilor și alternativelor, dincolo de mediul disidenților. În România s-a întâmplat ca și cum, printr-un fel de plan cincinal, în sfârșit luat în serios, cultura română a trebuit să asimileze tot ce ignorase ori răstălmăcise în 45 de ani de comunism. V. N.: Există și o altă latură a aceluiași fenomen: în țările pe care le-ai pomenit (est-central-europene
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
mamă și profesoară de psihologie. Îi păstrez în memorie o recunoștință pe măsura tactului ei pedagogic și mai ales a bunătății fără egal. În această atmosferă, încercăm să programăm o viitoare reîntâlnire peste cinci ani - doar se lucra atunci pe cincinale. Propunerea aparținea colegului Dobre. Nu s-a prea înțeles, ce vroia colegul, momentan în sală fiind multă animație, însă pe loc a intervenit profesorul Todicescu, care, cu vocea lui sonoră, spre a fi auzit de cei prezenți, ne-a atenționat
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
de fotografii individuale și de grup pe care le-a trimis și care se află păstrate cu grijă de fiecare dintre noi. Când ne-am trezit din această reverie ne întrebam dacă a fost vis ori realitate?! La sfârșit de cincinal, altă întâlnire De abia reveniți pe la casele lor, deși obosiți, către Bârlad au și început să curgă scrisorile prin care participanții de la întâlnirea promoției Școlii normale, seria 1937, își exprimau sentimentele proaspăt acumulate și încă neatenuate. Cei care nu luaseră
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
încă planul petrecerii vacanței de vară. Cred că voi pleca la Oradea, la Băile „1 Mai” pentru că atât eu cât și nevasta-mea ne cam supără reumatismul. La 6 iulie 1974 împlinesc 61 de ani. La 6 iulie 1975, în cincinal, voi ieși la pensie. Închei tardiva mea scrisoare cu nerăbdarea de a ne vedea la cea de-a doua revedere, de la care nu voi lipsi. Iliuță și Lorica Mardare. Alecu nu o ducea prea bine cu sănătatea. „La 8 mai
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
în lupta și munca pentru făurirea societății socialiste multilateral dezvoltate, pentru realizarea unui nou mod de viață, superior al întregului nostru popor. Oamenii muncii din țara noastră se prezintă la această aniversare cu un rodnic bilanț în înfăptuirea prevederilor actualului cincinal, în realizarea în viață a hotărârilor Congresului al XII-lea și ale Conferinței Naționale a partidului. Toate aceste mari înfăptuiri definesc cu strălucire perioada inaugurată în anul 1965 de Congresul al IX-lea al partidului, epoca cea mai glorioasă din
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
în spațiul spiritual?“ (România liberă, 8 noiembrie 1973) „Să nu uităm, atunci când urmărim destinele cercetării științifice pe planul literaturii și artei, că participăm - cum arăta tovarășul Nicolae Ceaușescu în cuvântarea sa ținută la Conferința națională a scriitorilor - la realizarea unui «cincinal al revoluției umaniste». Științele umaniste, disciplinele care studiază evoluția în structura literaturii joacă un rol deosebit de important în formarea omului nou al unei societăți, ca și al unei culturi noi.“ (Scînteia, 7 iulie 1977) BALȘ Teodor „Demnitatea și-au cucerit
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
căminele studențești, se bucură de reduceri feroviare, plătește puțin pe cărți etc., și lucrul cel mai important, primește un loc de muncă tot din partea statului care selecționează prin concursurile de admitere în universități un anumit număr de studenți potrivit planurilor cincinale cărora apoi le asigură locurile de muncă.“ (Radio București, 18 septembrie 1974) CAZACU Aculin, conf. univ. dr. „În viziunea concepției marxist-leniniste despre lume, dezvoltarea filozofiei, a științelor sociale și-a găsit întotdeauna rostuirea la confruntarea cu practica revoluționară. Pe această
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
creșterii și întăririi bazei materiale a culturii. Problema nu și-a pierdut din actualitate, dimpotrivă, odată ce o găsim pe larg tratată în proiectul de Directive al Congresului al XIII-lea al PCR, directive ce prefigurează dezvoltarea economico-socială a României în cincinalul 1986-1990, cu orientările de perspectivă până în anul 2000, care, de fapt, nu e prea departe. Mai cu seamă în ultimele două decenii, baza materială a patriei noastre a cunoscut o dezvoltare în ritmuri fără precedent, adevărată luptă de recuperare a
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
o parte din directivele cuprinse în capitolul despre « Activitatea politico-ideologică de ridicare a conștiinței socialiste și formare a omului nou», în special în cel privind literatura. Se arată că în anii socialismului literatura a cunoscut «o puternică dezvoltare» și în cincinalul care se va încheia în anul viitor au apărut «noi opere de mare valoare», cu «un rol important în întreaga activitate cultural educativă». O cerință rămâne mereu actuală: literatura «trebuie să promoveze cu mai multă îndrăzneală spiritul revoluționar în noile
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
Ceaușescu, Editura Politică, București, 1973, p. 445) „Dai seamă pentru-a țării primeniri Pentru oțel și holdele câmpiei În fața dârzei noastre moșteniri El, Ceaușescu, fiul României.“ („Proclamația inimii“, Convorbiri literare, ianuarie 1978) „Anii veneau ca valul după val Treceam din cincinal în cincinal Cu el în frunte spre înaltul țel Mândru că ești contemporan cu el. Prin glasul său, pe globul pământesc Vorbea pământul nostru românesc!“ („Baladă pentru eroul patriei“, Convorbiri literare, ianuarie 1988) „Dar mai presus, pe inimile noastre, Toți
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
Politică, București, 1973, p. 445) „Dai seamă pentru-a țării primeniri Pentru oțel și holdele câmpiei În fața dârzei noastre moșteniri El, Ceaușescu, fiul României.“ („Proclamația inimii“, Convorbiri literare, ianuarie 1978) „Anii veneau ca valul după val Treceam din cincinal în cincinal Cu el în frunte spre înaltul țel Mândru că ești contemporan cu el. Prin glasul său, pe globul pământesc Vorbea pământul nostru românesc!“ („Baladă pentru eroul patriei“, Convorbiri literare, ianuarie 1988) „Dar mai presus, pe inimile noastre, Toți, muncitori și
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
circumscris toate problemele fundamentale ale prezentului și viitorului nostru, a abordat și a dat expresie tuturor soluțiilor politice, ideologice, științifice, economico-sociale și educaționale impuse de imperativul înfăptuirii neabătute a istoricelor hotărâri adoptate la Congresul al XIII-lea, a sarcinilor actualului cincinal.“ („Dimensiuni revoluționare“, Săptămîna, 25 decembrie 1987) ZĂRONI Romulus Un prieten al lui Romulus Zăroni - Petru Groza (nota V. I.) „Nu vom șovăi, prieten scump, să ți urmăm și de aici încolo sfaturile înțelepte pe care ni le-ai dat în timpul
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
Ceaușescu, precum și aniversarea președintelui țării, tovarășul Nicolae Ceaușescu.“ („Ianuarie“, România literară, 5 ianuarie 1989) DIACONESCU Romulus „Pentru România, 1976 marchează demarajul pe un drum ale cărui semnificații majore se vor răsfrânge profund în destinul poporului nostru; este primul an al cincinalului revoluției tehnico-științifice, care va promova intens, multilateral progresul tehnic, cuceririle inteligenței; astfel spus, ne aflăm în fața unei perioade calitativ noi ce își impune, pe baza unei experiențe istorice de trei decenii, noi ritmuri de dezvoltare, accesul mai rapid spre culmile
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]