11,545 matches
-
val din cinematografia românească, regretatul Cristian Nemescu, a câștigat premiul la secțiunea Un Certain Regard cu unicul său lungmetraj, California Dreamin'. Aceste succese răsunătoare ne bucură din toată inima și ne fac să sperăm că asistăm la o relansare a cinematografiei românești. Un interviu "tare" Cronicarul o citește de mult pe Angela Marinescu și s-a bucurat s-o vadă laureată a Premiului Uniunii Scriitorilor pentru Poezie, pe anul 2006. Dar interviul ei recent din săptămînalul 22 (nr. 21), dat Rodicăi
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9622_a_10947]
-
pentru "Cel mai bun film străin" al anului 2012. Cristian Mungiu a ratat participarea la gala premiilor Oscar din 24 februarie 2013. Peliculă "După dealuri" nu a fost nominalizată de juriul de specialitate, dar a reușit performanța, o premieră pentru cinematografia românească, de a ajunge pe lista scurtă, de 9 filme, care ar fi putut ajunge la Oscar. Juriul de specialitate, reprezentând Academia de Film a Statelor Unite, a anunțat, joi, nominalizările la categoria "Cel mai bun film străin". Acestea sunt: - "Amour
Cristi Mungiu a pierdut nominalizarea pentru Oscar cu "După dealuri" by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/80387_a_81712]
-
Cristian Tudor Popescu nu a fost mișcat de opera lui Sergiu Nicolaescu. El a scris într-un editorial, publicat pe site-ul Gândul.info, că regizorul "a fost, cu siguranță, cel mai bun manipulator al maselor de figuranți neplătiți în cinematografia română sub comunism". "Moartea domnului Nicolaescu mă emoționează tot atât cât moartea comisarului Miclovan sau Moldovan, zâmbind relaxat cu borșul la gură "Un fleac, m-au ciuruit..." sau recepționând ploaia de gloanțe ca pe un vibromasaj sub duș", a început
CTP: Nicolaescu, un executant al propagandei lui Ceaușescu by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/80442_a_81767]
-
Covrig Roxana Cristian Tudor Popescu a atacat într-un editorial publicat pe site-ul Gândul.info filmele lui Sergiu Nicolaescu și a afirmat că regizorul a urmărit să facă în cinematografie o afacere prosperă în vremea comunismului. El adaugă că maestrul a prezentat intenționat eronat istoria, pentru a-i face pe plac lui Ceaușescu. În editorialul publicat după moartea lui Sergiu Nicolaescu, CTP a spus că niciun film de-al regizorului
CTP explică editorialul controversat: "Zeci de clișee, opera domnului Nicolaescu" by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/80439_a_81764]
-
atunci în anii 60 când s-a lansat. A dorit cu orice preț să aibă succes de public. Domnul Nicolaescu niciodată nu a vorbit despre cinema în general, nu a vorbit ca un cinefil, nu a vorbit despre cineaștii din cinematografia mondială care l-au influențat, de care îi place, nu a vorbit de teorii ale cinematografului. Dânsul a luat acest obiect numit aparatul de filmat și și-a propus să facă cu el o afacere de succes, o afacere în
CTP explică editorialul controversat: "Zeci de clișee, opera domnului Nicolaescu" by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/80439_a_81764]
-
a readus aminte de două cazuri asemănătoare, în urma cărora Stela Furcovici, actrița din Ecaterina Teodoroiu și balerina aproape același destin. Actrița Stela Furcovici a rămas în amintirea noastră că Ecaterina Teodoroiu și avea toate șansele să ajungă un nume în cinematografie. Regizorul Dinu Cocea a distribuit-o în trei dintre filmele sale de referință, "Ecaterina Teodoroiu", "Iancu Jianul Haiducul" și "Iancu Jianul Zapciul". La 30 noiembrie 2000, cu aproape o lună înainte să împlinească 47 de ani, Stela Furcovici a fost
Cum a murit Stela Furcovici, eroina din Ecaterina Teodoroiu by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/77322_a_78647]
-
Andreescu Jackie Chan va veni în România, pentru a participa la deschiderea Zilelor Filmului Chinezesc, un eveniment ce se va desfășura între 11 și 18 septembrie, în Capitală, informează Mediafax. În urma memorandumului semnat de Mihai Kogălniceanu, directorul Centrului Național al Cinematografiei (CNC) din România, și Luan Guozhi, directorul general adjunct al Administrației de Stat pentru Presă, Publicații, Radio, Film și Televiziune (SAPPRFT) din Republica Populară Chineză, pe 28 martie, un festival de film românesc și unul dedicat cinematografiei chineze vor fi
Jackie Chan vine în România, la Zilele Filmului Chinezesc by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/77351_a_78676]
-
Centrului Național al Cinematografiei (CNC) din România, și Luan Guozhi, directorul general adjunct al Administrației de Stat pentru Presă, Publicații, Radio, Film și Televiziune (SAPPRFT) din Republica Populară Chineză, pe 28 martie, un festival de film românesc și unul dedicat cinematografiei chineze vor fi organizate în cele două țări. În timpul festivalurilor, vor fi proiectate aproximativ cinci lungmetraje, țara gazdă fiind cea care decide filmele ce vor rula la eveniment. Potrivit memorandumului, o delegație ce include actori și regizori se va afla
Jackie Chan vine în România, la Zilele Filmului Chinezesc by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/77351_a_78676]
-
prin filme ca ale lui Majid Majidi Les enfants du ciel (1997) sau ale lui Ghobadi precum Les chants du pays de ma mere (2002), Un temps pour l'ivresse des chevaux (2000) cu care a adus un nou suflu cinematografiei iraniene. Războiul, cealată temă a regizorului, ne aduce mai aproape de o umanitate chinuită, dar și de una ignorată într-un fel în care inocența și cruzimea se regăsesc în momente de o frumusețe inexplicabilă. Lumea lui Ghobadi este luminoasă într-
Cînd broaștele țestoase zboară by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8173_a_9498]
-
Gligor de la Universitatea Hyperion și “Unde mergem noi, domnule?”(78 minute) în regia lui Dan Doroftei, imagine Valentin Narcis-Sturzu, producție independentă. Fesivalul este organizat de Consiliul Județean Constanța, Fundația Fantasio Constanța și S.C. Aleea Film cu sprijinul Centrului Național al Cinematografiei și se desfășoară între 15 și 18 august. Evenimentul rula filme segmentate pe trei secțiuni: Lungmetraj, Scurtmetraj și Filme Studențești, potrivit ofițerului de presă, Monica Coroiu. Organizatorii doresc să evidențieze caracterul competițional al unei cinematografiei autohtone. În ultima zi a
Festivalul Național de Film Românesc la Constanța by Rudaci Lucia () [Corola-journal/Journalistic/81792_a_83117]
-
cu sprijinul Centrului Național al Cinematografiei și se desfășoară între 15 și 18 august. Evenimentul rula filme segmentate pe trei secțiuni: Lungmetraj, Scurtmetraj și Filme Studențești, potrivit ofițerului de presă, Monica Coroiu. Organizatorii doresc să evidențieze caracterul competițional al unei cinematografiei autohtone. În ultima zi a Festivalului Național de Film Românesc va avea loc gala unde vor fi premiate cele mai bune pelicule. Juriul este format din prof. univ. dr. Manuela Cernat, președinte de comisie, conf. univ. dr. Ioan Carmazan, prof.
Festivalul Național de Film Românesc la Constanța by Rudaci Lucia () [Corola-journal/Journalistic/81792_a_83117]
-
regretatul regizor Cristian Nemescu a cîștigat premiul la secțiunea Un Certain Regard, cu pelicula California Dreamin', singurul său lungmetraj avîndu-l în distribuție și pe Armand Assante. Dincolo de succesul propriu-zis, binemeritat al tinerilor regizori români, această dublă spectaculoasă are semnificația relansării cinematografiei autohtone în circuitul filmului de artă european, amintind de momentul Liviu Ciulei. Dacă actorii români își fac tot mai simțită prezența în filmele unor regizori mari, a venit timpul ca regizorii români să-și revendice un loc distinct, prestigios, acel
Marilena, Marilena... by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9618_a_10943]
-
și o anumită privire, a noului val de tineri regizori români. Într-un fel, acest succes la Cannes separă apele, iar fondurile pentru film, atîtea cîte sunt, ar trebui direcționate către regizorii tineri, cu proiecte viabile și nu spre pompierii cinematografiei, gen Sergiu Nicolaescu, cu superproducții de carton. În ceea ce-l privește pe Cristian Nemescu, nu ne putem decît imagina o carieră prodigioasă, dispariția acestuia înscrie filmul într-un orizont de posibilitate ce nu va fi niciodată explorat. Pînă la intrarea
Marilena, Marilena... by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9618_a_10943]
-
cu piesa Circul Matteo. Cea dintâi piesă radiofonică, Poker, i se joacă în 2003, în timp ce pentru primul film, Nunta mută, trebuie să așteptăm anul 2008. De ani buni, Adrian Lustig își dovedește versatilitatea și hărnicia în literatură, televiziune, radio și cinematografie. , odiseea dulce-amăruie a unui român aspirant la naturalizare în Franța, este romanul care-l readuce în atenția lumii literare românești după o perioadă rezervată altor priorități. Pentru Genua Prolog foarte lung în care aflăm ce hram poartă Lionel, cum face
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
Sunt eu, Lăscărică!”. Vai! Dar replicile lui din Nepotul lui Rameau, Ploșnița, ori Troilus și Credida, marile spectacole ale teatrului românesc, unde or fi rămas? Alt cotidian susținea o altă gogomănie : actorul ar fi fost cel mai mare...rău al cinematografiei românești . Doar atît? Dar a fost și bun, și pitoresc, și comic, și cinic și sentimental...Dar ce n-a fost! A avut șansa să gliseze pe toată paleta tipologică a filmului și teatrului. A și cîntat, Împreună cu Ștefan Iordache
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
filmul, mai mult decît TV, cere o răbdare pentru detalii tehnice pe care nu o am. Apoi, emoția live a teatrului este inegalabilă. Sunt un mare iubitor de film, dar din fotoliul spectatorului... Revista ComunIQue: Ce Înseamnă noul val al cinematografiei contemporane românești? Bogdan Ulmu: Un surprinzător succes internațional. Îmbucurător, dar și inexplicabil, pentru mine. Deoarece filmele ultimilor ani mi se pare că-s făcute cu eforturi (de imaginație și finanțe) minime. Prefer filmele puțin mai complicate; nu chiar ca Avatar
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
-și ajute fratele mai mic Walt. Acesta, într-un garaj părăsit, a început prin a desena scene din Alice în țara minunilor ce le-a trimis celor ce credea că-l vor putea ajuta să facă primii pași în noua cinematografie, cea a desenelor animate Acum, cu ceva bani strânși, face al doilea pas, primul film, cu un șoricel năzdrăvan pe nume Mickey. Fratele îl va ajuta la desene și... speră... că, ei da: Munca tenace și cinstită e cheia succesului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
stors de orice sens. Alt lucru interesant e că adesea Eugenia Ionescu vorbește la persoana a treia despre ea. Ca și cum după călugărire ar interveni o altă identitate. Nu te poate lăsa indiferent bibliografia impresionantă, almanahuri, istorii ale teatrului și ale cinematografiei. Jurnalul capătă aproape o structură de documentar. Eugenia Ionescu își povestește extrem de impersonal viața. Neimplicat. „4 VII 1924 apare legea minelor“ Iată-ne ajunși la Ploiești. Ce cauți? Ce caut? Locul în care... casa în care s-a născut fetița
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
am jucat eu” - numai că afirmația se reia În carte, identic, și cînd e vorba de Marcel Anghelescu sau Mihăilescu-Brăila), ori creionarea exactă, cu lumini și umbre, a celebrului Benedict Dabija ; prezentarea, În binemeritate tușe rebarbative, a Licăi Gheorghiu, „terorista” cinematografiei românești. Serile la restaurantul C.C.A. ( În companie teribilă - Calboreanu, Ciubotărașu, Colea Răutu, Benedict Dabija) și nopțile la barul Atlantic (ținut de Viorel Păunescu și frecventat de Nicu Ceaușescu). Dar și reflecția deloc amuzantă, În urma (prea) multelor chiolhanuri :”Băutura se
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
Sunt eu, Lăscărică!”. Vai! Dar replicile lui din Nepotul lui Rameau, Ploșnița, ori Troilus și Cresida, marile spectacole ale teatrului românesc, unde or fi rămas? Alt cotidian susținea o altă gogomănie : actorul ar fi fost cel mai mare...rău al cinematografiei românești. Doar atît? Dar a fost și bun, și pitoresc, și comic, și cinic și sentimental...Dar ce n-a fost! A avut șansa să gliseze pe toată paleta tipologică a filmului și teatrului. A și cîntat, Împreună cu Ștefan Iordache
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
plasticianului de scenă, punctînd etapele realizării specta colului; propune, pe bună dreptate, trecerea facultății de profil, de la Arte plastice, la Teatru ( „firesc ar fi ca studenții scenografi să fie colegi cu studenții regizori, viitorii lor co legi din teatru și cinematografie”) ; atacă , peremptoriu, convenția spațiului, restrictivă : ” fiecare spectacol În parte ar trebui să aibă propriul său spațiu convențional, unic și inimitabil” ( just, dar deloc simplu! -n.n.); reamintește importanța documentării, numind-o, atît de frumos, „dialog În plan intim cu imaginile
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
Ce mă tot bateți la cap? Dora și filmul, Dora și filmul! Ea nu mai există! S-a transformat Într-o femeie fără vreo trăsătură. Și oricum, numele ei n-are nimic de-a face cu Pandora. Și nici cu cinematografia. Vă rog să Înțelegeți asta. Dora este o secvență tăiată irelevantă pentru adevărata dramă. Cherchez l’homme, domnilor. Ne putem baza doar pe el! Aoleu, am turuit ca o morișcă. A trecut ceva timp de când nu m-am mai purtat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
jos, ar fi bine să rezolvăm problema care ne apasă pe amândoi, Înainte să ni se alăture și ei. Știam că e mai bine să-mi țin gura. Evident, Brigada de la Năravuri Îl supraveghease pe Anton. — Atâta timp cât contribuțiile sale la cinematografie circulau doar În cercuri private, Wickert n-avea cum să se bage. Dar apoi Lakritz a Început să Împrumute pelicule din muzeul lui Froehlich. În curând, cinematografele mai puțin scrupuloase din oraș au Început să difuzeze filme În care echipamentul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
Ed. Junimea, 1982; Vremea brândușelor, Ed. Cartea Românească, 1984; Sezonul pescărușilor, film despre furtul tezelor de doctorat în Chimie, realizat în 1984 după scenariul lui Constantin Munteanu, interzis la vizionare, ieșit pe ecrane în 1990, distins cu Marele Premiu al Cinematografiei; Teona, roman, Ed. Junimea, 1989; Sfârșitul înserării, roman, Ed. Cartea Românească, 1989; Zodia bâlciului, roman, Ed. Plumb, 1995, Maria, prințesă de Place Pigalle, roman, Ed. Plumb, 1995; A fluierat în timpul Evangheliei, teatru, Ed. Universal Dalsi, 2003; Valea Râsului, piesă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
cinematograful și-a marcat cele două direcții principale: camera care redescoperă realitatea, viața, care ne arată oamenii de parcă i-am vedea prima oară, și camera care contraface realitatea, care întruchipează fantezia pe ecran, tehnica în slujba iluziei și visului. Capodoperele cinematografiei de până acum au apărut, cred eu, la intersecția echilibrată a celor două direcții: realism potențat de efecte tehnice folosite cu măsură și logică, trucaje care au o justificare în planul realului, fie și afectiv. În ultimii ani, presiunea filmărilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]