3,274 matches
-
Și el, ca și ei, așa cum se întâmplă primăvara, păreau, ca toți și toate, foarte tineri. Până și părul sălbatic, cu coaja îngroșată de vreme și scorbura ca o rană veșnic nevindecată, cu crengile înnegrite și strâmbe, înclinat ca un cioban ce se sprijină în bâtă, așa cum era, încărcat cu flori, părea mai degrabă un flăcăuaș decât un bătrânel. Și, de sub petalele florilor sale, evlavioasele omizi coborâră ochii. Cu toatele rămaseră nemișcate, privind doar cu coada ochiului făpturile înaripate care dansau nepăsătoare
POVESTIRI PENTRU COPII de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_vicol_1459153401.html [Corola-blog/BlogPost/366100_a_367429]
-
țin de mână Sfântul Andrei ne-a adus ortodoxia Pios, credioncios îl slăvește România Pe Zalmoxis îl căuta în Transilvania Dar Zeul, înainte cu 2000 de ani era slava. Dorul, sentiment unic, acerb, înalt S-a născut în Carpați de la ciobanul în voalt Cântecele duioase el le-a petrecut Pornind în lume misterios De la început Doina absolut românească și ea E inima românului pe care o ardea Curge lină în vers armonios Poporul român e plin intens de prinos. Iile, aripi
DIAMANTE ŞLEFUITE (POEME) de GEORGETA BLENDEA ZAMFIR în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 by http://confluente.ro/georgeta_blendea_zamfir_1456211002.html [Corola-blog/BlogPost/383969_a_385298]
-
de posedare intră-n chipuri bântuite. În credință-i Sfânt' Dumitru, lecuitor de suflete, celor care-i iubesc duhu'. Punând credință-n cugete. De Mir fiind Izvorâtor, credința perpetuează. De suflete ocrotitor, pe credicioși îi veghează. Pășunatul se încheie că, ciobanii vin din munte, cu oile la câmpie. Până, Iarna-i pe sfârșite. Când oile dorm grămadă, e semn că Iarna va fi grea. Și se spune că e blândă, răsfirate de s-or culca. Târg negustoresc se face cu oile
OBICEIURI DE SFÂNTUL DUMITRU de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1395 din 26 octombrie 2014 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1414310033.html [Corola-blog/BlogPost/379870_a_381199]
-
și cultura neamului, ori căzute în plasa urbană, cultă, modernă, vulgară ori banală, cu text gol. Zona etnofolclorică a Moldovei de nord este puternic individualizată, iar artista Ștefania Rareș a preluat folclorul pur, de la lăutar și plugar, dar și de la cioban, de la pădurar, de la sătean... I-a imprimat o anumită particularitate de valoare, dar nu i-a umblat decât la nuanță nu la miez, la aspect, nu la structură. Moldoveanca bucovineancă Ștefania Rareș cântă, într-o multitudine de motive poetice și
ŞTEFANIA RAREŞ, FOLCLORUL PUR DE LA LĂUTAR ŞI PLUGAR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1369 din 30 septembrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1412063965.html [Corola-blog/BlogPost/341063_a_342392]
-
lor: Atât și nimic mai mult! Bine, ...ar mai fi și felul în care vorbesc la adresa cetățenilor, dar această restricție este impusă tot de lege pe de o parte, iar pe de altă parte meseriile de „marinari”, de „cismari”, de „ciobani”, sau de alt fel ciomăgari, nu sunt compatibile pe aici cu nicio funcție politică Parlamentară sau de Stat. Iar minoritățile, ...așa mai „flamenco”, își văd cu bun simț de arta lor neîndrăznind, ...așa buluc a da buzna la ciolanul politic
BĂTRÂNEŢE, HAINE GRELE!... de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 446 din 21 martie 2012 by http://confluente.ro/Batranete_haine_grele_alexandru_si_maricuta_manciuc_toma_1332358250.html [Corola-blog/BlogPost/354677_a_356006]
-
vitele priponite-n lanțuri, tânjesc după libertatea vitelor lăsate slobode prin poienile de la munte. Cuvintele de laudă ale bucovinenilor nu contenesc nici când se adună prin târguri, pe la Humor sau pe la Rădăuți. Laudă caii, vițeii, prosoapele și covoarele lor înflorate. Ciobanii își laudă câinii, orășenii se laudă adesea cu sălbăticiunile întâlnite prin păduri. Un bun tată nu va rezista ispitei să nu-și laude fata când află că ia note frumoase la liceul de la oraș. Uneori se mai întâmplă, prin locurile
TOAMNĂ LA VORONEŢ de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1138 din 11 februarie 2014 by http://confluente.ro/Toamna_la_voronet_viorel_darie_1392108432.html [Corola-blog/BlogPost/364114_a_365443]
-
acest spic de grâu al poeziei românești încolțit între gratiile temniței comuniste: „E pentru prima dată că în balada românească intervine atât de precis, de viguros, pedepsirea mișeliei...Neamul întreg pune o pecete roșie pe gestul trădătorului Manea. Însăși moartea ciobanului Mioriței pare acum răzbunată.” Așa ne-a vorbit despre <> Radu Gyr, acel fulg de nea al poeziei românești, topit pe trupul rece al <>, aleși dintre fiii frumoși ai neamului acestuia. Nu ne-a vorbit despre răzbunare ci despre dreptate. Numai
DESPRE OMUL FRUMOS de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2313 din 01 mai 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1493617590.html [Corola-blog/BlogPost/381058_a_382387]
-
castrezi. Cine se ducea pe vremea aceea cu un câine sau pisică la veterinar? Nu am avut căi și capre, dar tare mi-ar fi plăcut să avem ieduți, dar nu am avut. În schimb am avut mielușei pe care ciobanul îi aducea de Paști, câteva zile mă jucam cu ei apoi să vezi tragedie, că trebuia să la taie gâtul. Eu iarăși „fugiam” bocind de acasă... Era pe timpul marei crize mondiale. Tata a fost „pus în disponibilitate” adică dat afară
ULTIMA MEA IUBITĂ de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 98 din 08 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Ultima_mea_iubita.html [Corola-blog/BlogPost/350450_a_351779]
-
Aldulea, de fel tot de prin Rucăr. Deschisese școală în Rucăr spre a lumina pe fiii de săteni. În același timp continua activitatea revoluționară, întreținând permanent legătura cu Ioasafat Snagoveanu, un fruntaș al revoluției fugit la Fundata (Brașov), angajat ca cioban la oile lui Moise Moșoiu, un înstărit de-al locului. Sub conducerea lui școala particulară din Rucăr a funcționat din anul 1849 până în 1857. Era mereu urmărit înn activitatea pe care o desfășura. Figuram, după cum scrie el, pe "tabla neagră
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XIX-LEA (IV) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 273 din 30 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Scoala_din_rucar_in_secolul_al_xix_lea_iv_.html [Corola-blog/BlogPost/346476_a_347805]
-
la porumbi șî la oi - îi răspundea taică-meu. Într-adevăr, Floricel nu avea pereche atunci când se lupta cu viezurii, porcii mistreți, chiar și cu urșii în Gruiu’ Pleșciorii, toamna, la porumbi. De nu știu câte ori au venit la taică-meu ciobani interesați să-l cumpere, dar el refu¬za de fiecare dată, indiferent de ofertă. Odată, păzind porumbii în Gruiu’ Pleșciorii, Floricel s-a trezit în toiul nopții față în față cu o namilă de urs. În timp ce, și câinele și ursul
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (VI) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2100 din 30 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1475240699.html [Corola-blog/BlogPost/366414_a_367743]
-
a doua oară că va rămâne nemăritată, îi răspunse omul feciorului său, pentru că pasărea de aur nu există. - Se spune că a fot văzută în poiana de sub coasta muntelui. - Și cine spune că a văzut-o? - Așa umblă vorba printre ciobani, tătucă! - Nu te poți lua prea mult după vorbele ciobanilor, râse omul, lor le place să scornească povești ca să le treacă timpul mai ușor la pășune. Povești, nepovești, fata morarului își lua în serios spusele. Nici unul dintre feciorii care treceau
POIANA PĂSĂRII DE AUR de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2304 din 22 aprilie 2017 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1492873795.html [Corola-blog/BlogPost/375707_a_377036]
-
feciorului său, pentru că pasărea de aur nu există. - Se spune că a fot văzută în poiana de sub coasta muntelui. - Și cine spune că a văzut-o? - Așa umblă vorba printre ciobani, tătucă! - Nu te poți lua prea mult după vorbele ciobanilor, râse omul, lor le place să scornească povești ca să le treacă timpul mai ușor la pășune. Povești, nepovești, fata morarului își lua în serios spusele. Nici unul dintre feciorii care treceau pe la moară nu se putea lăuda că fata i-a
POIANA PĂSĂRII DE AUR de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2304 din 22 aprilie 2017 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1492873795.html [Corola-blog/BlogPost/375707_a_377036]
-
de aur nu se dădea nici măcar văzută, ce să mai spun să se dea prinsă. Trecură astfel zile, apoi săptămâni, luni și în cele din urmă ani, fără ca vreun fecior să pună mâna pe acea pasăre de aur despre care ciobanii povesteau că ar poposi în poiană. Încet, încet, flăcău după flăcău renunțară cu toții la vânătoare, convinși că Măriuca se hotărâse de fapt să rămână singură la moară după ce tatăl ei avea să nu mai fie alături de ea. Ionică însă nu
POIANA PĂSĂRII DE AUR de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2304 din 22 aprilie 2017 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1492873795.html [Corola-blog/BlogPost/375707_a_377036]
-
de a - și duce zilele, câte avea să-i dea bunul Dumnezeu, alături de Măriuca. După ce își pierdu și el zile și nopți la pândă fără rezultat, se hotărî să îi facă o vizită lui Baci Ștefan, cel mai bătrân dintre ciobanii din sat. Se vorbea că Baci Ștefan știa câte-n lună și-n stele dar că nu îi plăceau oamenii și îi ocolea, trăind o viață de pustnic. Așa se face că, trezindu-se cu flăcăul nostru la poartă, Baci
POIANA PĂSĂRII DE AUR de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2304 din 22 aprilie 2017 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1492873795.html [Corola-blog/BlogPost/375707_a_377036]
-
este doar o plăsmuire, ea vine în poiană o singură dată pe an, la începutul primăverii. Dacă e adevărat ceea ce cred eu despre tine, vei reuși să îi afli singur povestea. Flăcăul se întristă peste măsură de puținele vorbe ale ciobanului. Pentru atât lucrase el pe brânci timp de trei ani? Așteptase o poveste din care să poată să înțeleagă cum să facă să prindă pasărea de aur. Fără poveste cum să vâneze pasărea? Privind înapoi spre casa ciobanului își dădu
POIANA PĂSĂRII DE AUR de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2304 din 22 aprilie 2017 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1492873795.html [Corola-blog/BlogPost/375707_a_377036]
-
vorbe ale ciobanului. Pentru atât lucrase el pe brânci timp de trei ani? Așteptase o poveste din care să poată să înțeleagă cum să facă să prindă pasărea de aur. Fără poveste cum să vâneze pasărea? Privind înapoi spre casa ciobanului își dădu seama că acei trei ani în slujba lui Baci Ștefan se încheiaseră chiar la începutul primăverii. Zăpada se topise de tot pe culmile muntelui iar poiana de sub coastă era de-acum verde de iarba nouă care o acoperise
POIANA PĂSĂRII DE AUR de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2304 din 22 aprilie 2017 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1492873795.html [Corola-blog/BlogPost/375707_a_377036]
-
o procesiune la o troiță din sat, unde aveam să descopăr fără echivoc că suntem urmașii dacilor, de vreme ce pe o poartă tradițională tronează încă stindardul lor imemorial. Ca să descopăr la întoacere sculptați pe o alta Craii de la Răsărit, ca niște ciobani mioritici, rostind moroșenește, cu mândrie: "Am fo și o si". La cumpăna serii am ascultat colindele copilelor din sat în pragul bisericii și în șatra unei case de peste o sută de ani, pentru ca seara, înainte de plecare spre orașul meu din
MARAMUREŞ, O ICOANĂ VIE A SPIRITUALITĂŢII AUTENTICE ROMÂNEŞTI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 951 din 08 august 2013 by http://confluente.ro/Parintele_isidor_berbecar_din_stelian_gombos_1375955089.html [Corola-blog/BlogPost/364316_a_365645]
-
zestre, plină cu cerșafuri frumos brodate tot de mânuța ei... De la o vreme mânuța asta a cam început să-i tremure... iar la bucătărie mai scapă lucruri pe jos... Lâna covoarelor era de la oile ei, pe care le dăduse la ciobani, la stâna satului; mai păstrase însă până nu demult, în podul casei, câteva gheme toarse, ... Când a venit Colectiva i-a luat oile ; nu i-a mai lăsat nici una. Doar lâna lor îi mai rămăsese, doar atât... Ce să facă
MARELE PREMIU LA CONCURSUL INTERNATIONAL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1472910992.html [Corola-blog/BlogPost/379417_a_380746]
-
lăsat nici una. Doar lâna lor îi mai rămăsese, doar atât... Ce să facă, n-a putut să se împotrivească hoților de comuniști... „Femeie amărâta cu patru copii!” Oile erau puține dar bune, le dăduse la stână dar când trecea anul, ciobanii îi dădeau pe ele caș, lapte și lână... „Ei, tot a fost bună și lâna asta! Mi-am mai facut cu ea treaba... Covoarele aistea, zestrea fetelor, o flanea lui Nică, o fanșonetă pentru mine, ciorachi...”. Acum lâna s-a
MARELE PREMIU LA CONCURSUL INTERNATIONAL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1472910992.html [Corola-blog/BlogPost/379417_a_380746]
-
bărbat care-i cigulea din palme crezând orice sunet rosteau buzele acelei femei viclene. Peste câțiva ani Firuț a înțeles că acel copil ce i-a destrămat prima căsnicie nu este copilul lui biologic, ci copilul lui Bela Văcaru, un cioban stabilit în Glimboca în urmă cu zece ani, slugă la familia Codreanu. Bela Văcaru era cu cincisprezece ani mai bătrân decât Vanda, trecut prin multe și suficient de isteț să pună mâna pe moștenirea unei familii înstărite prin copilul său
VOLUM IN LUCRU, FRAGMENTE de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1944 din 27 aprilie 2016 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1461760161.html [Corola-blog/BlogPost/381917_a_383246]
-
Acasă > Poezie > Cântec > CÂNTECUL DOINEI Autor: Nina Dragu Publicat în: Ediția nr. 2339 din 27 mai 2017 Toate Articolele Autorului Cântecul doinei Când au plecat ciobanii-n munte, O doina a rămas în cui, Si a tot plâns că s- o asculte, S-o ducă și pe ea cu ei. Trecând pe acolo-ntr-un târziu, Am auzit-o cum se zbate, Am prinso-n palmă s-
CANTECUL DOINEI de NINA DRAGU în ediţia nr. 2339 din 27 mai 2017 by http://confluente.ro/nina_dragu_1495912005.html [Corola-blog/BlogPost/376258_a_377587]
-
este lăudabil dar... USL, marea coaliție, gigantul cu picioare de lut la care Ponta mai năzuiește și astăzi, a unit lupul cu turma de mioare. Deși se înfrupta copios cu biete miorele, lupul posta în „apărător al POPORULUI” iar îmbroboditul cioban al turmei înghițea în sec cu stoicism sperând, sperând, sperând ... La timp oportun a pus însă piciorul în prag. A ieșit cu sângerânde răni dar victorios. Din fracțiunea liberală a USL care, întărită cu PDL-ul hulit pentru „reducerea salariilor
ÎNTOARCE-TE ROMÂNE de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/emil_wagner_1417338998.html [Corola-blog/BlogPost/371974_a_373303]
-
tras din munte moarte e din cer până-n pământ iar Poetul strânge între palme frunte ...când și vâlvele-au plecat în lumi păgâne blândului Hristos ce-I mai rămâne? NECESARA MINUNE în zadar se schimbă nopțile în zori: unde sunt ciobanii sfinți și rugători? unde-s - dârzi - voivozii - magii crăișori în această țară adâncată-n nori? vai - pitice vremuri și preascunde frunți e degeaba încă stâncă-n vechii munți: ați uitat să dați cu pietre după câini iar turbații v-au
SCHIŢE DIN MUNŢII BUCOVINEI (VERSURI) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 by http://confluente.ro/adrian_botez_1472863856.html [Corola-blog/BlogPost/380570_a_381899]
-
scurgerii necontenite a râului de munte. Și pare că și cântecul e asemenea valurilor sale. (Fragment muzical M. Precup): „Colo sus pe munte verde/ Colo sus pe munte verde/ Șe turmă de oi să vede/ Lângă ele șine șăde/ Doi ciobani alăturea/ Frati-s-o șî sorî-sa...” T.J.: „Horea oilor” pe care ați ascultat-o a fost interpretată în concursuri șî de lelea Mărie, în '954, șî de Mărioara, în '62. Juriul a adus cea mai frumoasă apreciere și cel mai
IN MEMORIAM TUDOR JARDA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 192 din 11 iulie 2011 by http://confluente.ro/In_memoriam_tudor_jarda.html [Corola-blog/BlogPost/344354_a_345683]
-
Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 290 din 17 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului POEM DE AL.FLORIN ȚENE Pe malul tăcutului Olt Râul trecea pe lângă mine cu gleznele lui de nisip Tăinuind o doină între stâncile Coziei. Doar ciobanul din vârful muntelui din fluier o cânta Mutându-și degetele dintr-o istorie în alta. Eu îi ascultam istoria spusă de valuri Și-l vedeam pe Mircea cu spada-i de lumină Apărându-și glia scăldată de noul Iordat, Unde
PE MALUL TĂCUTULUI OLT de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 290 din 17 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Pe_malul_tacutului_olt.html [Corola-blog/BlogPost/359579_a_360908]