3,278 matches
-
10 ani și stârnește Legi și reglementări. Dar oamenii înhăitați pentru un ciolan sau cașcaval se târâie de ani prin judecăți și nu pățesc nimic. Oricum nu miroase-a bine. Viitorul pare din ce în ce mai sumbru. Câinii sunt de vină! Oare câinele ciobanului va fi eutanasiat, potrivit Legii, dacă omoară lupul care a dat iama în oi? De ce atunci hoțul care pătrunde noaptea pe furiș să fure o găină face excepție? Dreptate, dreptate! Dar nu și pentru câini. Meditarea Părinții înțeleg prin meditație
INTRE DUMNEZEU ŞI NATURĂ 8 de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1235 din 19 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349854_a_351183]
-
salcâm de cruci pe la răspântii, sau mai bine m-ai fi făcut piatră să mă spele apele de izvor, sau pasărea cerului singurică ca să mă-nveți, Doamne, să zbor. m-ai fi făcut fluier sau doină pe la stâne vara de ciobani, harfă pentr-un nou Orfeu, să mă strecor, Doamne, prin ani. mi-ai risipit viața-n zadar, limane trecute sub seri pieriră, nu mi-ai dat, Doamne, în dar, decât răstigniri pe liră. miercuri, 9 iulie 2014 Referință Bibliografică: litanie
LITANIE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1286 din 09 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349982_a_351311]
-
prosopul, crucea pascală, calea rătăcită, Maica Domnului, frunză dse trifoi, urechea porcului. Saghina Ecaterina din Vatra Moldoviței încondeiază ouă de toate tipurile, cu ceară în relief (ceară naturală colorată), într-o diversitate de motive: coarne de berbec, calea rătăcită, cârja ciobanului, crucea pascală, frunză de stejar, ferigă, stele, soare, geometrice și naționale luate de pe cămășile populare. Primele ouă încondeiate la dumneaei în localitate erau cu picățele. Iliuță Georgeta din Salcia, județul Suceava, lucrează pe ouă naturale, de toate tipurile sau pe
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
fete de măritat, însușiri deosebite, supranaturale. Ei/ele sunt fii/fiice de împărat deosebit de arătoși, respectiv de frumoase, care-și caută perechea în vederea căsătoriei și și-o găsesc în ființe asemuite cu florile preafrumoase, respectiv, în voinici viteji și harnici, ciobani pricepuți sau vânători iscusiți. În aceste cântece regăsim sentimentul dragostei și sentimentul respectului față de familie. Gazdelor colindate nu li se urează să aibă parte de bogății și avere multă, ci, în primul rând, de sănătate și voie bună. Dntre cântecele
TRADIŢII ŞI OBICEIURI DE CRĂCIUN DIN SATUL GREBLEŞTI, COMUNA CÂINENI, JUDEŢUL VÂLCEA* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344367_a_345696]
-
și Transilvania reușește la 1783 să așeze chiar dincolo de Bug 2.000 de familii cu 15 biserici românești(27). Se făceau colonizări chiar și în jurul Kievului, dar și în sudul Rusiei, aducându-se câte 25-40 de familii pentru o așezare. Ciobanii din Ardeal s-au așezat în Crimeea, la Marea de Azov până în Caucaz sau în Donbas. Salariați din direcția oficiului de studii sub conducerea lui A. Golopenția în cercetările etnografice și folclorice efectuate dincolo de Bug între 1942-1944 găsesc în orașul
TOTUL DESPRE TRANSNISTRIA de VIOREL DOLHA în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344364_a_345693]
-
iar într-un număr mai mic în gubernia Ecaterinoslav sunt români”, iar Take Ionescu privitor la Rusia „este dușmanul nostru natural”(39). Toponimia confirmă românitatea Transnistriei Iată în continuare o serie de nume ale localităților de dincolo de Nistru: Singuri, Voloșovca, Cioban, Beseni, Voloșschie, Caracinți-Valahi, Cotiujani, Ușița, Voloșcovța, Bârliadca (lângă izvoarele Bugului); Glodoasa, Troianca, Mamaica, Adăbași, Alexandria, Perepelițino, Șantuia, Malai (pe lângă Kirovograd); Buric, Fundescleevca, Vărsați, Curecni (între Cigirin și Novomirgorod); Băbanca, Burta, Tecucica (lângă Novoarhanghelsk); Răzmerița, Șelari, Moldovca, Moldovscaia, Odaia, Moldovanca (lângă
TOTUL DESPRE TRANSNISTRIA de VIOREL DOLHA în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344364_a_345693]
-
fost în preajma ei și multe din cele istorisite le-a știut chiar de la dânsa. Sfântul Luca medicul, deci un om de știință pozitiv ne încredințează de marea minune a întrupării Fiului lui Dumnezeu, de îngerul Domnului care s-a arătat ciobanilor zicându-le ' Nu vă temeți, că iată vestesc vouă bucurie mare care va fi la tot norodul, că S-a născut vouă astăzi Mântuitorul, care este Hristos Domnul, în cetatea lui David. Și aceasta va fi vouă semn: afla-veți
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2170 din 09 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344366_a_345695]
-
al apelor și-al lacurilor, întregind acel tablou feeric pe care numai natura putea să-l creeze... Privirile poetului scrutau depărtările, urmăreau zborul păsărilor pe întinse zone albastre. Țăranii spânzurați pe coline cu plugurile lor, cosașii în șiruri pe dealuri, ciobanii pe poienele munților întregeau acest tablou măreț și-l umanizau. Era freamătul naturii la ceas de nuntire și toate se reflectau în sufletul poetului ca într-o oglindă, luminată de portretul Veronicăi care-i era prezentă sub pleoape, sporind acest
EMINESCU ŞI VERONICA- PLECAREA DIN VIENA(CAP13-14) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1215 din 29 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348044_a_349373]
-
să-și deie pe față gândurile și să ispitească și pe alții, fie aceștia oamneni pe care-i socotea mărginiți, ceea ce în adevăr și erau.” Așa au fost Slavici, Caragiale, Creangă, dar și sacagii, precum Nicolae Mihu de la Blaj sau ciobanii și stuparii lui din copilărie. Eminescu e un maestru al alchimiei verbale. Dacă Dante a urcat din Infern în Paradis, Eminescu a lunecat din Paradis în Infern. Drumul parcurs de poet a fost greu, el a luptat pentru o limbă
EMINESCU ŞI LIMBA ROMÂNĂ LITERARĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1101 din 05 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347507_a_348836]
-
și uneori spre seară, când vedea că nu-i mai sosește stăpânul de la munca câmpului, începea din senin să urle de-a supărat toți vecinii. Chiar Săndica se hotărâse să-l ducă de acasă. Să-l dea vecinului care era cioban și să-l ia la stână Nu se îndura însă, că l-a crescut de cățel. L-a găsit pe marginea canalului, murdar și flămând și i s-a făcut milă de el. Acum era bătrân, nici nu mai vedea
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1153 din 26 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347650_a_348979]
-
-și abandona opera - întreaga echipă care nu-l merită) și prin accentul pus pe valențele antropocentrice, Mircea Băduț destructurează un mit, demitizează deliberat. Jocul de idei caracterizează și versiunea Mioara-mică, inspirată de balada Miorița. Povestea e relatată din perspectiva naratorului cioban moldovean extrem de receptiv la aspectul antropocentric. "Saga" sa diferă de textul de bază, în sensul că variantei donquijotești propuse de Mircea Băduț îi lipsește tema inițială a complotului ciobanilor vrâncean și ungurean. Naratorului îi este teamă de solitudine și de
FLORIN-CORNELIU POPOVICI, DESPRE DONQUIJOTISME ANTROPOLEXICE de MIRCEA BĂDUŢ în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/350161_a_351490]
-
Mioara-mică, inspirată de balada Miorița. Povestea e relatată din perspectiva naratorului cioban moldovean extrem de receptiv la aspectul antropocentric. "Saga" sa diferă de textul de bază, în sensul că variantei donquijotești propuse de Mircea Băduț îi lipsește tema inițială a complotului ciobanilor vrâncean și ungurean. Naratorului îi este teamă de solitudine și de îmbătrânire (practic, nu își ascunde slăbiciunile umane), tânjește după comuniune și tovărășia semenilor pe principiul omului-ființă socială, e captiv între dorința de a crede în divinitate și contestarea vehementă
FLORIN-CORNELIU POPOVICI, DESPRE DONQUIJOTISME ANTROPOLEXICE de MIRCEA BĂDUŢ în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/350161_a_351490]
-
lui Mircea Băduț are loc în momentul în care, depășind sfera literaturii, acesta schimbă registrul discursiv și tematic și se cantonează în sfera eseurilor științifice. Dacă în Manoli întâlnim un veritabil "tratat" de antropologie aplicată (a se vedea și discursul ciobanului ținut oii Miorița), eseurile științifice ale autorului conțin speculații pe marginea subiectului. Schimbarea de paradigmă ni-l aduce în prim-plan pe "tehnocratul" Mircea Băduț, cel care devine emitentul unor idei interesante, chiar dacă se pretinde doar "chibiț" în materie: "antropologia
FLORIN-CORNELIU POPOVICI, DESPRE DONQUIJOTISME ANTROPOLEXICE de MIRCEA BĂDUŢ în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/350161_a_351490]
-
avut Dumnezeu grijă de toate? Zici că acum ai cinci câini mici. Te scap eu de ei când se fac mai mărișori și nu mai sug. - Și dacă fată iar? - Te scap și de ăia. Îi împart pe la copii, pe la ciobani. Găsesc eu. - Nu vrei cu nici un preț să castrez cățeaua și pace bună. - Ăsta e rostul ei: să-ți păzească ograda și să facă pui. Câți copii are Mitu pocăitu'? - Păi, să fie vreo șaisprezece. - Vezi? Și primăria nu a
CINE IUBEŞTE, IARTĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 368 din 03 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361757_a_363086]
-
sunt și via mă fierbe vin Pe dealuri în boabe de aur Prietenul mă bea, am gust de pelin, Ascultând înserarea colorată de-un graur. Din rădăcini urc și-n boabe mă coc, Mă beau pe-ndelete în căni de lut Ciobanii doinind din fluiere de soc, Când eu fierb în butoaie tăcut... Prietenul sunt eu și mă sorb Din cupa mea de trup și gând, Încă se scrie poemul în orb Din care n-am plecat nicicând. Al.Florin ȚENE Referință
SUNT SEVA POEMULUI MEU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 374 din 09 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361805_a_363134]
-
o procesiune la o troiță din sat, unde aveam să descopăr fără echivoc că suntem urmașii dacilor, de vreme ce pe o poartă tradițională tronează încă stindardul lor imemorial. Ca să descopăr la întoacere sculptați pe o alta Craii de la Răsărit, ca niște ciobani mioritici, rostind moroșenește, cu mândrie: "Am fo și o si". La cumpăna serii am ascultat colindele copilelor din sat în pragul bisericii și în șatra unei case de peste o sută de ani, pentru ca seara, înainte de plecare spre orașul meu din
DESPRE PĂRINTELE ISIDOR BERBECAR ŞI COMUNITATEA AUTENTICĂ DIN BOTIZA MARAMUREŞULUI VOIEVODAL... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 371 din 06 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361847_a_363176]
-
și uneori spre seară, când vedea că nu-i mai sosește stăpânul de la munca câmpului, începea din senin să urle de-a supărat toți vecinii. Chiar Săndica se hotărâse să-l ducă de acasă. Să-l dea vecinului care era cioban și să-l ia la stâna. Nu se îndura însă, că l-a crescut de cățel. L-a găsit pe marginea canalului, murdar și flămând și i s-a făcut milă de el. Acum era bătrân, nici nu mai vedea
DESTINE PARALELE CAP.IV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 376 din 11 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361921_a_363250]
-
membrilor familiilor, a spițelor de neam și chiar a obștilor. Nimeni nu pleca mult timp, legătura între oameni și între aceștia și animale, cu toate muncile și servituțile aferente pastoralului, au dat naștere unui anume tip de creație folclorică, dorința ciobanului de a rămâne în mijlocul naturii, o analogie cu subiectul literal al baladei „Miorița” în care ciobanul moare și nu mai aude vântul cum șuieră prin cetină, cum reiese din doina: 1. Marcela Bratiloveanu-Popilian, Plaiul Cloșanilor, Editura Sport-Turism, București, 1990, p.
DR. FLORIN OVIDIU BĂLĂ, REPERTORIUL PĂSTORESC DIN NORDUL MEHEDINŢIULUI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1113 din 17 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365960_a_367289]
-
între oameni și între aceștia și animale, cu toate muncile și servituțile aferente pastoralului, au dat naștere unui anume tip de creație folclorică, dorința ciobanului de a rămâne în mijlocul naturii, o analogie cu subiectul literal al baladei „Miorița” în care ciobanul moare și nu mai aude vântul cum șuieră prin cetină, cum reiese din doina: 1. Marcela Bratiloveanu-Popilian, Plaiul Cloșanilor, Editura Sport-Turism, București, 1990, p.3-15și urm passim 2. Mite Măneanu, Agricultura și comerțul românesc în secolele XVIII-XIX. Aspecte generale, regionale
DR. FLORIN OVIDIU BĂLĂ, REPERTORIUL PĂSTORESC DIN NORDUL MEHEDINŢIULUI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1113 din 17 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365960_a_367289]
-
-ngropat și el s-o-ngropat măi De-asupra Hiatului Cetina când o picat măi. Lumina și el tot în jos măi Frunza când s-o scuturat măi. Soarele la răsărit măi Prin el vântu' șuiera. Soarele la răsărit măi. Ciobanul nu-1 auzea măi. De cântat și el s-o cântat măi Foile jalnic veneau măi Oile când au zbierat În mine jalnic urlau. Câinele când o lătrat măi. Ciobanul nu-1 auzea măi. Genul: doină. Versificația: - metrica: asocierea versurilor câte trei
DR. FLORIN OVIDIU BĂLĂ, REPERTORIUL PĂSTORESC DIN NORDUL MEHEDINŢIULUI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1113 din 17 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365960_a_367289]
-
la răsărit măi Prin el vântu' șuiera. Soarele la răsărit măi. Ciobanul nu-1 auzea măi. De cântat și el s-o cântat măi Foile jalnic veneau măi Oile când au zbierat În mine jalnic urlau. Câinele când o lătrat măi. Ciobanul nu-1 auzea măi. Genul: doină. Versificația: - metrica: asocierea versurilor câte trei, vers octosilabic, forma catalectică, cu silaba de completare „măi”. Ambitus: nonă mare. Intervalica: secunde, terțe, cvarte, cvintă. Caracterul melodiei: după gradul de ornamentare: melismatic. Mai pe larg vezi teza
DR. FLORIN OVIDIU BĂLĂ, REPERTORIUL PĂSTORESC DIN NORDUL MEHEDINŢIULUI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1113 din 17 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365960_a_367289]
-
Vâlcea, importantă ca frumusețe artistică și grad de conservare și mai ales, deosebită pentru rolul ei spiritual pe care l-a avut dintotdeauna pentru mănăstire și pentru credincioșii din zona Olteniei dar nu numai. Tradiția veche locală spune că un cioban ar fi văzut-o pe Maica Domnului, care i-a poruncit să taie din poiană un stejar falnic și să facă din el o biserică mică de lemn. Tăind stejarul, ar fi găsit în tulpina lui acest prețios odor - Icoana
DESPRE SFINTELE ICOANE – ADEVĂR AL ÎNVĂŢĂTURII DESPRE IISUS HRISTOS DOMNUL, STĂPÂNUL ŞI MÂNTUITORUL [Corola-blog/BlogPost/365131_a_366460]
-
băiatul ei n-a răspuns la primul apel, uită cu totul de diplomație: - Pooorcuuule!!! Iară te-ai îmbătat, de nu mai știi de tine!... Te râde lumea că ești ditamai șăfuʼ la poliție, da' bei ca măgarii ăia nenorociți de ciobani fără carte!... Nu ți-i destul c-ai venit băut, de-o tremurat amărâta aia de Susana pân-o văzut c-ați ajuns întregi în poarta noastră?! Altădată, de te prind că ... Ușurați c-au scăpat de intrus, orășenii încuie
PRINCIPIUL DE VIAŢĂ de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 937 din 25 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365149_a_366478]
-
cu munca Hăt, târziu de asfințit Își spunea o rugăciune Și-n somn se-adâncea tihnit. Și trăia în bună pace Sus pe munte ori pe vale, Păstrând bun-orânduială Întru toate ale sale. Însă-ncornorații care Și pe-acol’ hălăduiau Pe acest cioban destoinic Foarte mult îl pizmuiau. Și-i trimiseră în grabă Chiar la el, colo la stână, O femeie vrăjitoare Ce luase chip de zână. Și îi dete ea să beie O licoare fermecată Și, cum o bău, feciorul Căzu jos
POVESTE DE SÂNTILIE de LEONID IACOB în ediţia nr. 933 din 21 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365259_a_366588]
-
fiindcă nu erau lacomi și întotdeauna angajau ajutoare sufici- ente și se îngrijeau să aibă câini bărbați. După moartea bătrânului Dumitru, con- ducerea stânii a fost preluată de Dumitrică al Costii, iar moșu’ Hobza și Clopățăl au rămas cu el ciobani. Mai târziu, când cei doi bă¬ieți ai lui Clopățăl, Culiță și Mitică, au înce¬put să-și ajute tatăl la oi, acesta s-a des¬părțit de Dumitrică și de Hobza și și-a făcut pro¬pria-i stână
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (V) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2097 din 27 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366260_a_367589]