5,993 matches
-
de carbon produs de organism; difuzia gazelor respiratorii (oxigen și bioxid de carbon) prin peretele alveolelor pulmonare, de fapt schimbul de gaze respiratorii între aerul alveolar și sângele din capilarele pulmonare, prin “bariera alveolo-capilară”; transportul gazelor respiratorii de câtre sângele circulant ; transferul de gaze respiratorii între capilarele sistemice și celule; respirația celulară, adică utilizarea oxigenului de către celule și producera de bioxid de carbon de către acestea. Așa-zisul aparat respirator asigură, în mod pasiv, numai primele două procese, adică ventilația și schimbul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
prin stimularea receptorilor β1-adrenergici de la nivelul celulelor sistemului juxtaglomerular și crește reabsorbția de Na+ prin efect direct asupra celulelor tubular. Stimularea simpatică face parte din reacția de stres și reduce eliminările de apă și Na+ pentru a păstra un volum circulant optim. Controlul hormonal și prin autacoizi al circulației renale Pe lângă noradrenalină și adrenalină, endotelinul eliberat de endoteliul vascular are efect vasoconstrictor, reducând GFR în condiții traumatice și patologice. Angiotensina II are efecte constrictoare mai ales asupra arteriolelor eferente, crescând presiunea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
un aspect neted, relativ puține mitocondrii și prezintă o serie de caracteristici speciale: sensibilitatea la ADH, permeabilitatea pentru uree, secreția de protoni. Când osmolaritatea plasmatică este crescută, se elimină în circulație o cantitate crescută de ADH de către hipofiza posterioară. Hormonul circulant se cuplează cu un receptor membranar de pe celulele tubilor colectori, numit V2. Acesta este un receptor cuplat cu proteina Gs care activează adenilat ciclaza, crescând concentrația intracelulară de AMPc. APMc activează protein-kinaza A (PKA) care fosforilează alte proteine, ceea ce va
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
iar LEC este reprezentat de totalitatea lichidelor extracelulare. Din punct de vedere al compoziției, aceste două compartimente sunt foarte deosebite. LEC se poate împărți din nou în două subcompartimente majore, separate de endoteliul vascular. Plasma sângelui și limfei este LEC circulant din sistemul cardio-vascular, reprezentând ~25% din LEC (fig. 108). Lichidul interstițial (LI) este lichidul extracelular care scaldă toate celulele țesuturilor și prin intermediul căruia se realizează toate schimburile între celule și sânge. Insumând ¾ din LEC, este foarte dificil de diferențiat de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
de aportul alimentar și de capacitatea tractului gastro intestinal de a-l absorbi, de capacitatea osului de a-l stoca și elibera și în final, de capacitatea rinichiului de a-l elimina sau recupera în funcție de necesități. Aproximativ 60% din calciul circulant este liber în plasmă și poate fi filtrat la nivel glomerular, restul fiind cuplat cu proteinele plasmatice. La nivel renal, calciul filtrat este reabsorbit în măsură variabilă, dar nu există secreție tubulară de calciu. Controlul eliminărilor renale de calciu se
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
VIP, peptidul înrudit cu gena calcitoninei), active asupra receptorilor locali specifici (Mignini și colab., 2003). S-a precizat printre altele, că receptorii respectivi răspund la substanțele neuroactive specifice, afectând răspunsurile locale imune. Principalele componente receptoare și efectoare ale celulelor limfoide circulante sunt următoarele: fig. 31. Acestea îndeplinesc rol dublu, atât senzorial de detectare și recunoaștere a constituenților tisulari self de cei non-self, cât și rol efector de apărare prin neutralizare sau distrugere a agenților patogeni. Pe plan funcțional s-a constatat
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
cât și rol efector de apărare prin neutralizare sau distrugere a agenților patogeni. Pe plan funcțional s-a constatat o complexă interdependență între reacțiile electrice produse de stimularea terminațiilor vegetative locale și capacitatea citokinelor eliberate de organele limfoide și limfocitele circulante de a influența reactivitatea receptorilor implicați în comunicarea neuroimună. Tubul digestiv fiind un important sediu al interacțiilor neuroimune, înregistrările cu microelectrozi ale manifestărilor electrice de la nivelul plexului submucos al colonului de cobai sensibilizat la beta-lactoglobină au evidențiat creșterea excitabilității terminațiilor
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
hormonale Contracția mușchiului neted poate fi declanșată sau inhibată în absența oricăror influențe nervoase și fără apariția unor potențiale de acțiune. În acest sens, pot fi menționate efectele unor factori locali (CO2, O2, acid lactic, K+) și ale unor hormoni circulanți sau locali (noradrenalina, adrenalină, histamină, ocitocină, serotonină etc.), care determină direct sau, mai ales, prin receptori excitatori sau inhibitori contracții și, respectiv, relaxări, fără variații semnificative ale potențialului de membrană. În cazul hormonilor, cuplarea cu receptorii specifici din sarcolemă duce
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
noradrenalina, captarea și stocarea neuronală a adrenalinei este mult mai slabă. Eliberarea catecolaminelor se realizează printr-un mecanism fizico-chimic similar celui descris la terminațiile nervoase colinergice. Atât dopamina și noradrenalina ca mediatori chimici simpatici, cât și adrenalina ca hormon medulosuprarenal circulant sunt eliberate de la nivelul veziculelor și granulelor cromafine prin exocitoză. Depolarizarea membranară și prezența ionilor de calciu sunt factori indispensabili eliberării. Potențialul de acțiune ajuns la nivelul teritoriului presinaptic determină atât intrarea calciului prin canalele voltaj-dependente, cât și eliberarea acestuia
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
doar 10-20% de noradrenalină. Variații mari ale acestor proporții pot apărea în cazul diverselor suprasolicitări normale sau patologice. Adrenalina și noradrenalina având în linii mari aceleași acțiuni fizio-farmacologice, efectele lor se sumează, potențând reacții ale stimulării directe simpatice. Totodată, componenta circulantă adrenergică prelungește de 5-10 ori efectele reacțiilor simpatice directe, datorită inactivării mai lente a acesteia. La rândul său, intensificarea proceselor metabolice de glicogenoliză hepatică și musculară privește numai adrenalina, în timp ce noradrenalina crește semnificativ doar rezistența vasculară periferică. La nivel cardiac
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
La nivel periferic, neuronii serotoninergici predomină în ganglionii și nervii care asigură inervația vegetativă a tubului digestiv. În afara țesutului nervos și a celulelor cromafine intestinale, serotonina se găsește în plachetele sanguine, ca principală cale de captare și transport a fracției circulante. Biosinteza serotoninei are la bază fenomenul în cascadă de transformare a triptofanului în 5-hidroxitriptofan, în prezența triptofan-hidroxilazei, urmat de decarboxilarea acestuia cu ajutorul 5-hidroxi-triptofan-decarboxilazei formatoare de 5-hidroxitriptamină (serotonină) (fig. 53). Sinteza necesită participarea oxigenului și a unei pteridine (eritrotetrahidrobiopteridină) în prima
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
este suficientă totuși pentru a asigura transmiterea chimică a impulsurilor nervoase serotoninergice centrale și periferice. Reglarea biosintezei se realizează la nivelul primei sale etape, reprezentată de transportul membranar al triptofanului și de transformarea enzimatică a acestuia în 5-hidroxitriptofan. Creșterea triptofanului circulant se însoțește de creșterea conținutului neuronal în serotonină. Activitatea transportului membranar suferă variații circadiene sub influența unor hormoni corticoizi, cu răsunet corespunzător asupra biosintezei neuronale de serotonină. Stocarea serotoninei are loc sub formă de vezicule granulare histofluorescente (fluorescentă galbenă în
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
fibrelor histaminergice la nivel cerebro-spinal au precizat principalele localizări și proiecții ale acestora. La om, cele mai mari concentrații sunt în granulele mastocitelor din piele, mucoasa gastro-intestinală și plămâni, provenind din metabolismul local al organelor respective. Plachetele sanguine și bazofilele circulante conțin, de asemenea, mari cantități de histamină, legată prin forțe electrostatice de heparină și serotonină. Diverși factori fizici și chimici afectează depozitele tisulare de histamină, determinând lansarea ei în circulație și apariția de tulburări locale și generale caracteristice, generate de
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
mult de modulator al transmiterii chimice inhibitorii realizate de ceilalți doi aminoacizi inhibitori, decât de neurotransmițător propriu-zis. I.6.7.3. Neuropeptidele. Din categoria peptidelor neuroactive implicate în transmisia sinaptică fac parte neuropeptidele opioide și neopioide, precum și unele peptide hormonale circulante și locale. O parte dintre acestea îndeplinesc funcții atât de hormoni circulanți sau locali într-un anumit teritoriu și de mediatori chimici sau simpli modulatori sinaptici în altele. O altă particularitate a mediației chimice peptidergice este reprezentată de posibilitatea coexistenței
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
inhibitori, decât de neurotransmițător propriu-zis. I.6.7.3. Neuropeptidele. Din categoria peptidelor neuroactive implicate în transmisia sinaptică fac parte neuropeptidele opioide și neopioide, precum și unele peptide hormonale circulante și locale. O parte dintre acestea îndeplinesc funcții atât de hormoni circulanți sau locali într-un anumit teritoriu și de mediatori chimici sau simpli modulatori sinaptici în altele. O altă particularitate a mediației chimice peptidergice este reprezentată de posibilitatea coexistenței neuropeptidului cu unul din neurotransmițătorii clasici la nivelul aceleiași terminații sinaptice (ex
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
P este calciu-dependentă, fiind activată de capsaicină (substanță toxică extrasă din ardeiul iute) și blocată presinaptic de către peptidele opioide și GABA. Acțiunile substanței P sunt de tip excitator atât la nivelul membranelor postsinaptice, cât și asupra teritoriilor secretoare de hormoni circulanți sau locali. Ele se realizează prin intermediul a două tipuri de receptori membranari metabotropi: NK1A și NK1B. Având localizare presinaptică și realizând efecte depolarizante postsinaptice la nivelul căilor senzoriale nociceptive, substanța P îndeplinește rol atât de principal mediator chimic al durerii
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
centrii vasomotori pe calea marelui splanhnic. În afara acțiunii simpaticomimetice bine cunoscute, adrenalina provoacă efecte hiperglicemiante, atât directe, rezultate din intensificarea glicogenolizei hepatice, cât și indirecte, prin intermediul complexului hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenal, eliberator de ACTH și glucocorticoizi. Stimulând indirect secreția de hormoni glucocorticoizi, adrenalina circulantă intensifică fenomenul de gluconeogeneză, în vederea refacerii substratului metabolic necesar combustiilor tisulare. Activarea complexului hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenal de către adrenalină constituie, de altfel, una din modalitățile principale de antrenare a verigii neuro-endocrino-metabolice la reacțiile ergotrope, nespecifice, de apărare, încadrate de Selye (1946) în sindromul
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
la nivelul complexului hipotalamo-hipofizar 9 factori eliberatori hipotalamici și 7 hormoni hipofizari. Tipic este cazul CRF secretor de ACTH, stimulator la rândul său, al secreției de glucocorticoizi, a cărui lansare în circulație este inhibată de excesul de cortizon sau hidrocortizon circulant, ca urmare a blocării factorului eliberator respectiv din hipotalamus. Fenomene similare de autoreglare a tropilor hipofizari, cu participarea produșilor de secreție ai glandelor-țintă, pe de o parte, și a factorilor eliberatori hipotalamici, pe de alta, au fost descrise pentru toți
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
fibrele subendocardice. - Rețeaua Purkinje: ambele ramuri ale fasciculului His se continuă cu o rețea subendocardică de fibre Purkinje, ale cărei ramuri terminale pătrund în miocard. Endocardul tapetează cavitățile atriale și ventriculare, asigurând netezimea suprafețelor ce vin în contact cu sângele circulant. El este alcătuit din trei straturi: primul strat, intern, este format din celule endoteliale care se continuă cu endoteliul vascular; stratul mijlociu, reprezentat de fibre colagene, elastice și musculare, adăpostește țesutul nodal cardiac; stratul extern, format din țesut conjunctiv lax
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
etc.). Unul dintre acestea este factorul natriuretic atrial (ANF sau ANP = atrial natriuretic peptide), denumit și atriopeptin, amplu studiat în ultimele două decenii. Descoperit de către De Bold și colab. (1985) în cordul mamiferelor, inclusiv umane, ANF este un peptid hormonal circulant format din 28 de aminoacizi secretat de granulele cardiomiocitelor atriale (fig. 70). Excitantul fiziologic al eliberării sale este reprezentat de stimularea receptorilor de întindere, determinată de distensia atriilor produsă de creșterea întoarcerii venoase și umplerii diastolice din timpul revoluției cardiace
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
de întindere, determinată de distensia atriilor produsă de creșterea întoarcerii venoase și umplerii diastolice din timpul revoluției cardiace normale și, mai ales, patologice. Concentrații mari de ANF conțin sub formă de prohormon (126 de aminoacizi) cardiomiocitele urechiușelor atriale. Ca hormon circulant, ANF acționează asupra vaselor, inclusiv coronare, rinichilor, glandelor suprarenale, creierului, complexului hipotalamo-hipofizar, tubului digestiv și altor teritorii efectoare, în vederea producerii de reacții cardio-vasculare și hidro-electrolitice compensatoare, indispensabile contracarării modificărilor induse de factorii de distensie exagerată a atriilor. În afara proprietăților vasodilatatoare
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
efecte care se contrabalansează reciproc. Reacțiile neuroreflexe de predominență simpatică sau parasimpatică sunt generate de stimularea receptorilor de la nivelul zonelor reflexogene sinocarotidiană și endocardo-aortică. Zonele reflexogene sunt zone diferențiate histofiziologic, de maximă sensibilitate la presiunea și compoziția chimică a sângelui circulant, situate la nivelul vaselor mari și cavităților atrioventriculare prevăzute cu receptori de întindere (baro- sau mecanoreceptori) și chemoreceptori cardiaci. După Coleridge și colab. (1964), mușchiul cardiac ar conține 92 de receptori, din care 28 în regiunea atriovenoasă dreaptă, 45 în
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
de la care pleacă fibrele nervilor cardiaci superior, mijlociu și inferior, distribuindu-se atât sistemului excitoconductor, cât și fibrelor contractile miocardice. Eliberarea noradrenalinei depinde atât de frecvența descărcărilor simpatice (5-20/sec), cât și de participarea unor modulatori locali (acetilcolină, dopamină) și circulanți (angiotensină, adrenalină circulantă etc.). Efectul inotrop pozitiv al catecolaminelor este parțial mediat de stimularea canalelor lente de calciu de către cAMP crescut la nivelul sistemului excitoconductor și contractil cardiac. Cele două componente vegetative acționează complex cu repercusiuni asupra funcției globale a
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
fibrele nervilor cardiaci superior, mijlociu și inferior, distribuindu-se atât sistemului excitoconductor, cât și fibrelor contractile miocardice. Eliberarea noradrenalinei depinde atât de frecvența descărcărilor simpatice (5-20/sec), cât și de participarea unor modulatori locali (acetilcolină, dopamină) și circulanți (angiotensină, adrenalină circulantă etc.). Efectul inotrop pozitiv al catecolaminelor este parțial mediat de stimularea canalelor lente de calciu de către cAMP crescut la nivelul sistemului excitoconductor și contractil cardiac. Cele două componente vegetative acționează complex cu repercusiuni asupra funcției globale a inimii. Efectele cardioinhibitorii
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
prin vasul respectiv să o crească de 16 ori. În condițiile creșterii diametrului vascular de 4 ori, debitul va crește de 256 ori. Faptul este ușor de înțeles dacă se ține seama de considerentul că viteza de scurgere a lichidului circulant crește considerabil odată cu creșterea suprafeței de secțiune a vasului, ca urmare a reducerii rezistenței opusă de pereții vasculari straturilor laminare ale undei lichidiene (fig. 74). Așadar, crescând diametrul, scade rezistența periferică, ajungându-se la creșterea în proporție geometrică a debitului
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]