808 matches
-
alcătuit din inimă și vase: artere ce primesc sângele pompat de ventricule, vene ce aduc sângele la atrii și capilare ce asigură legătura dintre arteriole și venule, precum și schimburile sanguino-tisulare (tab. 4). Ca sistem funcțional major al corpului uman, sistemul circulator este specializat pentru livrarea de substanțe către țesuturi și preluarea deșeurilor de la acestea. Dacă cele două procese ar avea loc numai prin difuzie, în special aportul de oxigen, ele nu ar putea susține activitatea metabolică intensă a celulelor umane. De
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
de modificările presiunii arteriale sau ale rezistenței la curgere în teritoriul respectiv (de exemplu prin administrarea locală a unei substanțe vasoactive). 12. Funcția de pompă a inimii Cordul uman are aproape exclusiv rolul de a pompa ritmic sânge în cadrul aparatului circulator. Fiecare din cele două circuite, sistemic și pulmonar, este deservit de propria pompă, adică ventriculul stâng, respectiv ventriculul drept. Fiecare din atrii funcționează ca o cameră de admisie pentru ventriculul corespunzător, iar unidirecționalitatea curgerii este asigurată de sistemul valvular. Sistola
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
oxigenat spre atriul stâng. Totuși circulația pulmonară mai are și alte funcții importante. Una dintre acestea este de rezervor de sânge. Volumul sanguin de la nivel pulmonar poate crește foarte mult fără creșteri presionale semnificative, datorită complianței mari din acest sector circulator, la care se adaugă mecanismul de recrutare și distensie capilară. O altă funcție este cea de filtru sanguin. Trombii sanguini mici eventual formați în sectorul venos sistemic sunt îndepărtați din circulație înainte ca ei să ajungă la creier sau la
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
Dacă considerăm sistemul arterial pulmonar ca o coloană continuă de sânge, diferența de presiune între vârf și baza plămânului (30 cm) este de aproape 30 cm H2O ~ 23 mm Hg. Aceasta este o diferență mare de presiune pentru un sistem circulator de joasă presiune cum este circulația pulmonară și efectele asupra debitului regional sunt puternice (fig. 84, după West D. J.). La vârful plămânului (zona 1) presiunea arterială pulmonară este sub presiunea alveolară (capilarele se închid la presiune atmosferică). Dacă acest
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
fără însă a altera structura de bază a celulei, aceasta va căpăta proprietăți specifice pentru îndeplinirea unui rol precis în economia generală a organismului. Parte din organe și aparate, rezultat al organizării celulare cum sunt: aparatul digestiv, aparatul respirator, aparatul circulator și aparatul excretor vor asigura procesele metabolice necesare subzistenței individului deci: aportul nutritiv (alimente, apă, oxigen), digestia, absorbția și asimilația nutrientelor de bază pentru întreținerea și dezvoltarea organismului ca și eliminarea produșilor toxici rezultați în urma metabolismului. O altă categorie de
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
cu aceeași intensitate. Creșterea ventilației pulmonare, odată cu începerea efortului, este simultană cu creșterea activității sistemului cardiovascular. Această creștere a activității marilor funcțiuni se datorește mecanismului de iradiere a impulsurilor motorii din aria precentrală asupra proiecțiilor corticale a centrului respirator și circulator. Creșterea ventilației pulmonare se realizează până în momentul în care se instalează o perioadă ventilatorie stabilă, așa cum se întâmplă în eforturile de lungă durată. Cea mai bună frecvență respiratorie este aceea de 30 respirații pe minut, frecvență în care se păstrează
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
serice), imunologică (imunoglobulinele A,G,M, antigenul HBs, anticorpii anti-AgHBs), ecografică (ecografia hepatică și a căilor biliare) teste suficiente ca împreună cu examenul histopatologic (prin puncție bioptică) să permită o evaluare funcțională și morfologică de mare finețe. VI.6. Dinamica parametrilor circulatori în efort Creșterea necesarului de 02 și de substanțe energetice în efort fizic se realizează prin modificări importante în activitatea sistemelor cardiovascular și nervos. Aceste modificări pot fi imediate instalate după toate tipurile de efort fizic și modificări tardive sau
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
instalează la nivelul acestor organe. Viteza de circulație - a sângelui poate crește în efort de circa 3 ori. În repaus circuitul complet este efectuat în 21 secunde; în eforturile mari circuitul complet este efectuat în numai 7 secunde. Creșterea debitului circulator în efort se datorește unor mecanisme nervoase și umorale. De exemplu, în mușchii activi iau naștere cataboliți activi care trec în sânge și stimulează direct centrii nervoși superiori. Simultan se produce o creștere a irigației coronariene. Cercetările au arătat că
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
în mușchii activi iau naștere cataboliți activi care trec în sânge și stimulează direct centrii nervoși superiori. Simultan se produce o creștere a irigației coronariene. Cercetările au arătat că inima , al cărui debit coronarian crește, își mărește randamentul precum și debitul circulator. Tensiunea arterială - se modifică atât în timpul efortului cât și după efort. Tensiunea maximă sau sitolică va crește în funcție de intensitate și durata efortului. Ea poate atinge valori foarte ridicate după eforturi maxime, 180-200mmHg- și valori mult mai scăzute după eforturi moderate
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
de lungă durată. Exemple: schi fond, alergări de fond și mare fond, probele de fond din ciclism și canotaj. Prin antrenamente se reușește ca adaptarea organismului la efort să se realizeze prin mecanisme nervoase reflex condiționate. De aceea, creșterea debitului circulator și a ventilației pulmonare la organismele antrenate trebuie să preceadă acumularea de cataboliți. În repaus, un sportiv antrenat prezintă o frecvență cardiacă scăzută 40-50 bătăi/minut (bradicardie). Bradicardia face ca pauza mai lungă dintre sistole să permită o relaxare mai
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
acomodație diminuat. Reflexele rotuliene de asemenea diminuate. Prezenta tulburări ale funcțiunilor organice, mânca tot felul de lucruri găsite pe jos, chiar lucruri murdare. Avea de asemenea tulburări sfincteriene sub formă de incontinență de urină și de materii fecale. Din partea sistemului circulator, cordul prezenta o endocardită veche (diagnostic pus și de profesor N. Tomescu), puls plin regulat. Figura adesea congestionată. În această perioadă, în care l-am cunoscut și urmărit eu, Eminescu slăbea din zi în zi mai mult, deși avea un
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
și numeroșii termeni medicali întrebuințați în raport. Eu aș propune ca autor al manuscrisului pe Dr. N. Tomescu, fostul medic primar al spitalului de copii și al institutului unde era internat Emiescu. El este acela care a pus diagnosticul sistemului circulator al poetului și numai el singur, dintre medicii care l au îngrijit, nu a publicat nimic în legătură cu el; deci ar fi exclus ca să nu-și fi luat și el notițe, ca și ceilalți, de felul cum se manifesta boala și
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
numeroșii termeni medicali întrebuințați în raport. Eu aș propune ca autor al manuscrisului pe Dr. N. Tomescu, fostul medic primar al spitalului de copii și al institutului unde era internat M.Eminescu. El este acela care a pus diagnosticul sistemului circulator al poetului și numai el singur, dintre medicii care l-au îngrijit, nu a publicat nimic în legătură cu el; deci ar fi exclus ca să nu-și fi luat și el notițe, ca și ceilalți, de felul cum se manifesta boala și
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
oblojeli, dar și pentru combatereea cheliei (căderii părului). În Munții Apuseni și În Banat, rădăcinile de mutătoare (untul pământului) erau Întrebunțate pentru combaterea reumatismului, prin aplicare pe locurile dureroase. Pentru creșterea diurezei, dar și ca stimulent al sistemului nervos și circulator, se consuma piper, ca atare În mâncare sau sub formă de ceai. Piperul era folosit și ca afrodisiac. Bolile de ochi (dureri, lăcrimare,etc) se mai tratau cu ceai de șofran. Balonările (umflăturile la burtă) erau combătute cu ceai de
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
3. Bolile pieptului: Bronșită: tuse, tusea convulsivă la copii este numită tuse măgărească. Astm (emfizem, dispnee): năduf, năduh, nădușeală, Înădușeală, șui, Înecăciune. Pneumonie. Pleurezie: junghi, cuțit, țeapă. Tuberculoză pulmonară: oftică, osfică (Oltenia), boală seacă (Lăpușna), cihotcă (Ismail). II. BOLILE APARATULUI CIRCULATOR ȘI ALE SÂNGELUI Palpitații: bătaie de inimă. Hidropizie. Ascită. Anasarcă: dropică, apă, boală de apă. Scrofuloză: jolnă, scrofuri. Scorbut: studeniță. Cașexie: rast. Gută: podagră. Reumatism articular: mâlcoviță, mărcoviță. Reumatism poliarticular acut: Întâmpinat, Întâmpinătură, Întuchinătură. III. BOLILE APARATULUI DIGESTIV 1. Bolile
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
sfincterului arteriolar precapilar și prezența șunturilor arterio-venoase alternând cu valori înalte secundar unei presiuni interstițiale crescute (fig. 28). La nivelul vaselor de aport din hilul tumoral se pot identifica viteze de flux accelerate și debit arterial crescut sugerând un pat circulator avid de sânge [7]. ECOGRAFIA CU CONTRAST INTRAVENOS Ecografia cu contrast intravenos (Contrast enhanced ultrasonography - CEUS) permite caracterizarea unui pat circulator normal, inflamat sau neoplazic. Introducerea agenților de contrast (AC) cu administrare i.v. a fost un progres real pentru
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Radu Badea, Simona Ioanițescu () [Corola-publishinghouse/Science/92131_a_92626]
-
de aport din hilul tumoral se pot identifica viteze de flux accelerate și debit arterial crescut sugerând un pat circulator avid de sânge [7]. ECOGRAFIA CU CONTRAST INTRAVENOS Ecografia cu contrast intravenos (Contrast enhanced ultrasonography - CEUS) permite caracterizarea unui pat circulator normal, inflamat sau neoplazic. Introducerea agenților de contrast (AC) cu administrare i.v. a fost un progres real pentru metoda ultrasonografică. Aceștia sunt microbule cu conținut aeric, înveliți într-o membrană stabilizantă, care au proprietatea de a crește intensitatea ecourilor
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Radu Badea, Simona Ioanițescu () [Corola-publishinghouse/Science/92131_a_92626]
-
de secunde de la momentul injectării și are o durată totală de aproximativ 4-5 minute);tumorile hepatice au o vascularizație caracteristică în funcție de natura lor, de exemplu carcinomul hepatocelular este intens arterializat;metastazele au o vascularizație mixtă; tumorile benigne au un pat circulator variabil (hemangiomul este intens capilarizat; hiperplazia focală nodulară are un vas arterial central cu ramificație radiară) [9]. Caracterizarea tumorală folosind procedura CEUS se bazează pe tranzitarea regiunii de interes de către AC (dinamică, particularități) și pe caracteristicile patului vascular (prezență, distribuție
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Radu Badea, Simona Ioanițescu () [Corola-publishinghouse/Science/92131_a_92626]
-
a demonstrat că diferența de concentrație a factorului natriuretic atrial între normotensivii și hipertensivii ADPKD există și la volume extracelulare identice; în acest fel, a fost scos din cauză factorul încărcare hidrosalină. Măsurătorile care s-au efectuat la nivelul sistemului circulator venos al hipertensivilor cu ADPKD au demonstrat că există tonus venos crescut și există o complianță scăzută a venelor mari. Aceste constatări ar putea explica atât creșterea concentrației factorului natriuretic, cât și creșterea debitului cardiac. în aceste condiții a apărut
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
footnote> de deces. Pentru determinarea structurii deceselor pe cauze, se utilizează mărimile relative de structură. În România, INS analizează intensitatea mortalității pe următoarele grupe mari de cauze de deces, enumerate în ordinea descrescândă a ponderilor în total: − boli ale aparatului circulator; − tumori; − boli ale aparatului respirator; − boli ale aparatului digestiv; − boli infecțioase și parazitare; − accidente, otrăviri, traumatisme; − alte cauze. 2.4. Indicatorii mișcării migratorii a populației Așa cum arătam anterior, evoluția în timp a numărului și structurii populației este rezultatul atât al
Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
mii de decedați în 1990), trebuie precizat faptul că evoluția nefavorabilă a acesteia a fost rezultatul interferenței scăderii nivelului de trai, degradării serviciilor medicale, cu accentuarea îmbătrânirii demografice. Decesele înregistrate în ultimii ani au avut drept cauză principală bolile aparatului circulator și tumorile, ponderea deceselor înregistrate din aceste cauze fiind în anul 2010 de 60% și respectiv 18,3% în totalul deceselor. Paradoxal, în România, ca de altfel și în alte țări, creșterea mortalității generale a fost însoțită de creșterea continuă
Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
și sunt mai longevivi decât cei care locuiesc în zone colinare sau de câmpie. Pentru organismul uman, ionii negativi au o importanță deosebită, întrucât întârzie îmbătrânirea organismului, ajută la tratarea astmului bronșic sau a unor afecțiuni ale aparatelor respirator și circulator, ale sistemului nervos și ale glandelor endocrine. S-au făcut o serie de experimentări în cadrul Institutului de Igienă și Sănătate Publică din Cluj-Napoca pentru a se determina gradul de aeroionizare negativă, prin dispersia uleiurilor volatile de conifere (brad, pin, molid
Aromaterapia, magia parfumului, cromoterapia şi meloterapia : terapii alternative by VIOLETA BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/373_a_651]
-
acestei culori devin posibile schimbări benefice rapide la toate nivelurile ființei umane. Indicații: migrene, diminuarea sau pierderea senzației gustative sau a mirosului, stimularea activității glandei tiroide, nevralgii, stări obsesive, afecțiuni bronhopulmonare, sinuzite. Culoarea indigo este un agent purificator al sistemului circulator, ameliorează durerile, datorită proprietăților sale sedative, antialgice și anestezice. 7. Violet Culoarea violet este supranumită „culoarea puterii”, deoarece este considerată culoarea regilor, purtată de aceștia în nuanța „purpuriu regal”. Unul din secretele geniului lui Leonardo da Vinci a fost lumina
Aromaterapia, magia parfumului, cromoterapia şi meloterapia : terapii alternative by VIOLETA BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/373_a_651]
-
chiar la insuficientă pulmonară. plămânul de șoc; În arsurile căilor respiratorii inferioare se eliberează o cantitate crescută de mediatori vasoactivi de la nivel pulmonar , crescând suprafață de arsură și necesitând în consecință cantități crescute de fluide perfuzate. Tulburările cardio-circulatorii: alterarea regimului circulator la nivel lezional (sectotul al IIIlea); hipovolemie cu centralizarea circulației și scăderea întoarcerii venoase; insuficiență cardiacă cu debit crescut; eliberarea unui factor depresor miocardic și circulator. Tulburările hematologice: hemoliza (termică directă, toxică, enzimatica, acidozică și mecanică); anemie (citotoxica, hemolitica și
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
-
arsură și necesitând în consecință cantități crescute de fluide perfuzate. Tulburările cardio-circulatorii: alterarea regimului circulator la nivel lezional (sectotul al IIIlea); hipovolemie cu centralizarea circulației și scăderea întoarcerii venoase; insuficiență cardiacă cu debit crescut; eliberarea unui factor depresor miocardic și circulator. Tulburările hematologice: hemoliza (termică directă, toxică, enzimatica, acidozică și mecanică); anemie (citotoxica, hemolitica și mielotoxică) cu hemoconcentrație; creșterea Hb libere în urmă hemolizei; pierderea hematiilor prin:hemoliza, microtromboze și la nivelul suprafeței arse; hipoxia arsului este: hipoxică, respiratorie, de transport
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]