5,141 matches
-
1837, luna lui martie, Duminecă, în 27. Lângă ea zace și urmașul ei Scarlat, fiul lui Alecu Callimachi” (Nicolae Iorga, Inscripții..., vol. II, p. 164; Iorga trimite și la Blanchard, Les Mavroyéni, pentru a i se vedea chipul). 594. Ed. cit., pp. 240-242. 595. Pe marginea pietrei funerare a Voievodului Scarlat Matei Ghica, de la Mănăstirea Pantelimon, se află scris: „† 1759, Mart 14, pristăvindu-se întru fericire și Măriia Sa Doamna Zoița, s-au pus oasele tot într-aceastǔ mormânt al răposatului întru fericire
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
ani, adică până la moarte (C. Gane fixează acest eveniment în 1723). Sfârșitul a aflat-o foarte în vârstă. 598. Nicolae Iorga, Inscripții..., vol. I, fasc. I, pp. 1-10; Inscripții medievale și din epoca modernă, p. 420. 599. Nicolae Iorga, loc. cit. 600. Ernest Bernea, Moartea și înmormântarea în Gorjul de nord, Editura Cartea românească, București, 1998, p. 97; Irina Petraș, Știința morții, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1995. 601. Vezi Petru Maior, Propovedanii la îngroparea oamenilor morți, Editura Elie Dăianu, Cluj, 1907, p.
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
vor găsi la Alecsandri, care scrie În 1851-1852 (și publică În 1853) scena a patra, „Înecarea vaporului Seceni pe Dunăre”, Încheierea la Un salon din Iași, satiră plină de femei francofone și rochii cochete (vezi Opere, vol. IV: Proză, ed. cit., pp. 99-106). Iată două pasaje: „(...) Nababul, dragomanul și eu, prinși de valuri În cabină, ne-am fi Înecat chiar la mal, Întocmai ca oarecine! Soarta Însă nu vroi să pățim asemine rușine, căci În vreme ce Nababul Îmi istorisea, arăpește, o cruntă
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
fabrică de hârtie, de filaturi și manufacturi de tot felul de mătase; atelire pentru facerea roadelor chimice; fonderii; vapore; o flotă pe apă; o armie mare și disciplinată etc. Sub următorii lui, toate acestea au degenerat” (Opere, vol. VI, ed. cit., pp.235-236). 68. Mărturie deseori confirmată de alte surse. Mefiența turcilor față de vaccinarea după modelul Jenner a fost redutabilă - numai o „ordonanță energică a lui Mahmud al II-lea a pus capăt, În 1839, acestui refuz și vaccinarea a devenit
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
ni să apară lăcomia omului ce turbură pacea mormintelor, ce Înfruntă majestatea lor, ca să tragă din sânul lor cadavre omenești și să le vânză pe bani! Aceasta se face neîncetat de locuitori și de călători!...” (Opere, vol. VI: Călătorii, ed. cit., pp. 247-248). 77. Ciuma e prezentă Încă din deceniile anterioare (cf. B. Le Calloc’h, Csoma de Kőrös I, pp. 171-175). 78. Efectele benefice ale ultimei plante din acest compus (curios, dar favorit) erau cunoscute și În țările române. Ipecacuanha
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
la față ca o rodie, roș la păr ca un morcov și care venea tocmai de la Honcong În primblare... O primblare de trei luni de la China prin India!...” („Misia mea la Londra”, text din 1859 În Opere, vol. IV, ed. cit., p. 579). Un bilanț imagologic a oferit Paul Cernovodeanu, „Imaginea Angliei la călătorii români până la 1860”, Revista de istorie 38 (5), 1985, pp. 471-486. De reținut că tot În vara anului 1835 Burnouf se află, pentru câteva luni, la Londra
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
sadhu. 237. În original faqueer. 238. Aceeași neîncredere o manifestă față de un „bramin” (brahman) Împăratul dintr-o poveste a lui Kogălniceanu (cf. „Împăratul și braminul”, Alăuta românească, nr. 2 din 15 iulie 1838, Iași, preluată În Opere, vol.I, ed. cit., pp. 30-33). 239. Despre cele două experiențe de Îngropare cu martori ale lui Haridas amintește și R. de Becker, L’hindouisme et la crise du monde moderne, Éd. Planète, Paris, 1966, pp. 169-200, citându-i pe Honigberger și Wilson. 240
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
șepte milionari, se Însurase cu fata unui nabab și, În noaptea nunții lui, el prefăcuse toate basinurile din grădina palatului său În vase de punci. Cine n-a văzut acea luminație fantastică, n-a văzut nimică!” (Opere, vol. IV, ed. cit., p. 211). 317. Clasificarea prin electuaries dispare după 1850 din farmacologie. 318. În original, English galangle. Probabil Maranta Galanga L., un stimulent aromatic cunoscut În medicina greco-arabă și importat din Indii. 319. În orginal: Indian spikenard, probabil o varietate de
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
la medic, considerată obligatorie. El recunoaște modificarea (fizică sau psihică) pe care o implică boala apărută ca un accident în viața sa, și situația nouă de dependență; v conștiință a bolii disproporționată față de substratul real organolezional (Păunescu Podeanu A., 1969, cit. în Ioan Bradu Iamandescu, 1997). De obicei, acest tip de atitudine se întâlnește la indivizii cu un tip de personalitate obsesiv, ori la un nevrotic cu idei prevalente de tip hipocondric, la care cele mai mici „rateuri” ale unor funcții
VI. ELEMENTE DE PSIHOLOGIA BOLNAVULUI ŞI CONSILIERE PSIHOLOGICĂ GHID PENTRU KINETOTERAPEUŢI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Camelia Soponaru () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_632]
-
se impune abordarea situației cu mult tact și moderație spre a evita o reacție catastrofică din partea bolnavului (chiar sinucidere) în cazul în care acesta este pus brutal în fața realității și perspectivelor bolii de care suferă (Jeammet Ph. et al., 1993, cit. în I. B. Iamandescu, 1997). Balint (citat de Cucu) găsește în cadrul trăirii bolii următoarele situații: v satisfacțiile în cadrul trăirii bolii sunt parțiale și umbrite de către suferință; v satisfacțiile constau în ocaziile oferite de boală, printre care și acelea de a
VI. ELEMENTE DE PSIHOLOGIA BOLNAVULUI ŞI CONSILIERE PSIHOLOGICĂ GHID PENTRU KINETOTERAPEUŢI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Camelia Soponaru () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_632]
-
Vodă a fost serios marcat de incidențele „chestiunii prințului străin”. Rezolvarea În sens național a „chestiunii”, ca „punct al programului unionist”, a imprimat domniei lui Cuza semnificația Îndeplinirii unui „mandat imperativ” <ref id="23">23 Vasile Russu, „Monstruoasa coaliție”, În loc. cit., p. 505 și urm. </ref>. Ca urmare, domnia „alesului națiunii” s-a situat sub semnul unui provizorat, tensionat și de dificultatea accesului „pământeanului” la un statut realmente constituțional, acces ce ar fi presupus eludarea a ceea ce mai rămânea valabil din
ANII 1866 ŞI 1881 LA ROMÂNI. NOTE ISTORIOGRAFICE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. CLIVETI () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1246]
-
recunoașterea internațională a domnitorului Carol I s-a interferat profund cu evenimentele europene de importanță majoră din anul 1866. Respectiva recunoaștere a relevat schimbări esențiale În situarea statului român În raport cu factorii externi <ref id="27">27 Vasile Russu, 1866-1876, În loc. cit., passim. </ref>. Ea s-a constituit Într-o confirmare evidentă a faptului că anul 1866 a reprezentat un moment de răspântie În evoluția raporturilor dintre partea română și puterile garante <ref id="28"> 28 Gheorghe Cliveti, România și Puterile garante
ANII 1866 ŞI 1881 LA ROMÂNI. NOTE ISTORIOGRAFICE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. CLIVETI () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1246]
-
condițiile amintite mai sus, reiese cu claritate că forumul european Întrunit la Berlin nu reprezenta altceva decât „o solemnă reprezentație”, după ce „piesa fusese, În aproape toate amănuntele ei, aranjată dinainte În culise” <ref id="124"> 124 Gh. I. Brătianu, loc. cit., p. 7. </ref>. Vom reuși astfel să Înțelegem conduita reprezentanților Puterilor europene În timpul și la sfârșitul Congresului. Chiar În ziua deschiderii solemne a respectivului areopag european, Carol I considera că există puține speranțe pentru păstrarea Basarabiei <ref id="125">125
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
se poate spune despre Bismarck și plenipotențiarii ruși. Printr-un exces de zel și „imparțialitate”, Bismarck, cel care „domina Congresul În cele mici ca și În cele mari” <ref id="132"> 132 Ion I. C. Brătianu, România și chestiunea Orientului, În loc. cit., p. 109. </ref>, departe de a ușura sarcina emisarilor români, socotea admiterea acestora, În condițiile În care pretențiile Guvernului princiar erau cunoscute Încă din perioada anterioară, un motiv În plus de a spori dificultățile celor care se confruntau cu delicata
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
românească; vezi <ref>Românul, an XXV, 15 ianuarie 1881. </ref> </footnote>. Cum bine s-a remarcat, inițiativa unei asemenea apropieri a aparținut cancelarului german și a Întrunit acordul Cabinetului de la Viena <ref id="157"> 157 V. Cristian, Politica externă..., În loc. cit., p. 256. </ref>. Poziția strategică a României În eventualitatea unui război european, potențialul militar deloc neglijabil (dovedit În conflictul din 1877-1878) și resursele materiale de care dispunea, aprecierea sa drept o posibilă barieră În calea expansiunii ruse spre Balcani sunt
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
se va aplica clauza casus foederis. Tratatul era secret și Încheiat pe o perioadă de cinci ani, cu posibilitatea prelungirii termenului cu Încă trei ani, În cazul nedenunțării de către una din părțile contractante <ref id="159"> 159 Viorica Moisuc, loc. cit., p. 119-120. </ref>. Incontestabil, semnarea respectivului tratat de alianță, care va sta la baza politicii externe românești până la izbucnirea Primului Război Mondial, a reprezentat o politică Înțeleaptă și prudentă, care a evitat izolarea diplomatică a țării pe scena europeană, obținându-se garanțiile
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
alianței s-a făcut sub forma unui nou tratat, aproape identic cu cel anterior, cu Austro-Ungaria (iulie 1892), la care au aderat Germania și Italia (noiembrie și, respectiv, decembrie același an) <ref id="169"> 169 V. Cristian, Politica externă..., În loc. cit., p. 277; apud T. Pavel, op. cit., vol. II, doc. XIII, p. 152-154. </ref>. Consecința imediată a reprezentat-o ameliorarea relațiilor cu Monarhia dualistă. În 1893 Încetează „războiul vamal” și se Încheie o nouă convenție comercială, pe baza clauzei națiunii celei
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
Lindenberg, Regele Carol I al României, București, 1915, p. 234-235. </ref>. În același timp, diplomația rusă avea să ofere asigurări În legătură cu bunele sale intenții și dorința menținerii statu-quo ului În Balcani <ref id="173"> 173 V. Cristian, Politica externă..., În loc. cit., p. 279. </ref>. La Începutul secolului XX, politica externă a României era situată În continuare sub auspiciile alianței cu Puterilor Centrale, reînnoită În 1903, după eșuarea propunerii premierului D. A. Sturdza de a Încheia tratate directe cu fiecare din membrii Triplicei
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
dat, România „nu va fi În stare să urmeze obligațiile ei de alianță față de Tripla Alianță, dacă, așa cum a fost În ultima vreme, Germania lasă direcția ei În mâinile AustroUngariei” <ref id="175"> 175 Apud V. Cristian, Politica externă..., În loc. cit., p. 288. </ref>. Pentru a mai atenua această stare de nemulțumire, Kronprințul Germaniei Întreprinde o vizită În România, conferindu-i lui Carol I, cu prilejul aniversării a 70 de ani, bastonul de feldmareșal al armatei germane (1909) <ref id="176
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
Rusia din septembrie 1914, prin care, În schimbul neutralității binevoitoare, i se recunoștea României dreptul de a-și dobândi provinciile istorice aflate sub stăpânirea Coroanei austro-ungare, s-a făcut cu aprobarea Regelui <ref id="192">192 Vezi Gh. I. Brătianu, loc. cit., p. 97-98; I. G. Duca, Memorii, vol. I, București, 1992, p. 82-83. </ref>. Acest gest al Suveranului avea să fie și ultimul, la 27 septembrie/10 octombrie 1914 Carol I trecând În eternitate. Pe parcursul lungii sale domnii nu numai că
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
în a doua ediție a acestei lucrări (din 1977). O schiță a teoriei sale poate fi găsită în studiul „Curriculum - a Field Shaped by Different Faces”, Educational Researcher, 7 (8), 1978, pp. 19-23. 45. Ibidem. 46. Bobbitt, The Curriculum, ed. cit. 47. Cf. Pinar et al., op. cit., pp. 29-30. Ideile lui Eisner și Valance se regăsesc în câteva dintre lucrările acestora publicate după 1974. Menționăm câteva: E. Eisner (ed.), The Arts, Human Development, and Education, McCutchan Publishing, Berkeley, 1974 (mai ales
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
66-79; H. Kliebard, Forging the American Curriculum, Routledge, New York, 1992. Semnificativ este și studiul său „Constructing a History of the American Curriculum”, în P. Jackson (ed.), Handbook of Research on Curriculum, Macmillan, New York, 1992, pp. 157-184. 49. Jackson, Handbook..., ed. cit., p. 17. 50. Pinar et al., op. cit., p. 31. Capitolul Itc "Capitolul I" O viziune exhaustivă asupra curriculumului educaționaltc "O viziune exhaustivă asupra curriculumului educațional" 1.1. O disciplină eminamente teleologicătc "1.1. O disciplină eminamente teleologică" Cercetările contemporane dedicate
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
of Images, Annandale, Australia, 1984; „The End of Millenium or The Countdown”, Economy and Society, 26 (4),1997, pp. 447-455; The Illusion of The End, Stanford University Press, Stanford, 1994. 9. Parabola lui Borges, apud Baudrillard, Simulacra and Simulation..., ed. cit. 10. D.L. Solomon este creative director in training operation la Penta Mark Worldwide și cercetător la Learning Development Institute (SUA). S-a făcut cunoscut în anul 2000, când a publicat, în Educational Technology Research and Development, studiul „Toward a Postmodern
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
trad. rom.: Arta oratoriei, Minerva, București, 1974); informații malițioase și ironii la Aristofan (Cavalerii, Viespile, Pacea) și, bineînțeles, la Platon (Protagoras, Gorgias ș.a.). Exegeze: W. Nestle, „Die Horen des Prodikos”, Hermes, 71/1936, p. 162, Vom Mythos zum Logos..., ed. cit., „Spuren der Sophistik bei Isokrates”, Philologus, 70/1911 (cf. Banu-Piatkowski, op. cit., II, 2); H. Gomperz, Sophistik und Rhetorik, Leipzig, 1912; I. Untersteiner, I Sophisti, Milano, 1967. c) Despre Kritias din Atena (462-400? î.Hr.) - deși nu a fost sofist practician, ci
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
cu începuturile modelării numerice. „Cele ce se pot întâmpla cu numerele” sunt „raporturile armonice, muzicale, exprimabile prin numere”. O cuantificare uimitoare - marea descoperire a pitagoreicilor - bazată pe intuirea precisă a principiului rezonanței. (Hegel - Vorlesungen über die Geschichte der Philosophie, ed. cit., p. 210 - nu uită să menționeze legenda după care descoperirea ar fi fost făcută de Pitagora însuși, pe când trecea pe lângă atelierul unui fierar crotonian și a sesizat deosebirile acustice provocate de diferitele lovituri de ciocan.) În teoria intervalelor, primul sunet
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]