1,246 matches
-
familiile în care ambii soți își luau seva și se hrăneau din aceeași nobilă profesie de ingineri ai sufletului omenesc, adică să împrumute măcar două-trei sute de lei pe care să-i întindă în mod judicios, până la prima chenzină. Spre deosebire de citadinii neaoși, cadrele didactice provenite din vatra vreunui sat, fie și ceva mai îndepărtat, erau cele mai avantajate. Acestea nu trebuiau să apeleze la milostenia nimănui în timpul celor aproape două luni de vacanță, deoarece se retrăgeau la casa părintească și, după
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
sau regionale; - nivelul lexicosemantic dezvoltă preponderent sensurile denotative; lexic variat, natural, nepretențios, ticuri verbale, mărci ale subiectivității, ale implicării afective. Este marcat de particularități socioprofesionale (elemente de jargon/de argou), locale (regionalisme, termeni din limbajul popular sau din cel colocvial citadin) și individuale (limbaj original versus clișee lingvistice, neologisme/termeni populari, regionali); - nivelul morfosintactic al conversației uzuale evidențiază topica afectivă, caracterul spontan, neelaborat, structuri libere, specifice oralității, formulări eliptice etc. Compunerile scrise în stilul colocvial au o sintaxă mai elaborată, iar
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
afectivă și spontană, cu relative libertăți față de normele limbii standard, stereotipie în producerea „faptelor de stil“; relevanța elementelor paraverbale și nonverbale în constituirea sensurilor, zone de incidență cu registrul stilistic popular; diferențieri în funcție de tipul de cultură: varianta oralității rustice/varianta citadină. - Mărci distinctive: frecvența substantivelor în vocativ, a verbelor la imperativ, a unor expresii colocviale, a exclamațiilor/interogațiilor, a interjecțiilor; elidări fonetice, topică afectivă, abateri de la normă precum dezacordul, anacolutul etc. Registrul stilistic scris presupune opțiunea pentru scriitura elaborată, al cărei
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
o creație care se folosește de o povestire pentru a exprima altceva. El continuă să reprezinte totalitatea omului modern“ (R.M. Albérès, Istoria romanului modern). Pentru a surprinde această totalitate, romanul își deplasează centrul de greutate dinspre universul rustic spre mediul citadin, dinspre acțiunea exterioară spre zonele interioare, sondând psihologia omului modern. Temele sunt generate de experiențe individuale: tema condiției intelectualului, a inadaptării omului superior la o lume mediocră, de parveniți; tema cunoașterii, a iubirii, a războiului, a morții, a bolii etc.
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
război, romanul publicat de Camil Petrescu în 1930. CUPRINS: Item 1: ilustrarea a două caracteristici ale speciei literare roman psihologic existente în opera literară studiată Pornind de la modelul lui Marcel Proust, primul roman camilpetrescian ilustrează estetica modernismului, fiind un roman citadin focalizat pe problematica intelectualului, un roman subiectiv („ionic“), psihologic și, în același timp, un roman al experienței. Deși dezvoltă temele majore ale modernității - inadaptarea intelectualului la o lume mediocră, pragmatică, dragostea și războiul, cunoașterea, viața și moartea -, romanul nu pune
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
adaptarea la existența trudnică a unui hamal. Statura impozantă a personajului, ținuta lui sugerează însă o demnitate sobră, discretă care insinuează ideea unei origini elevate. Limbajul neologic (să degajeze, sacou, eroziune, amortizare) care ia treptat locul discursului în registrul colocvial citadin (petice, bocanci, gumilastic) suge rează de asemenea proveniența aristocratică a personajului. SUBIECTUL al IIlea (30 de puncte) Importanța alegerii unui model în viață Sugestie de rezolvare: IPOTEZĂ: Având în vedere nevoia oricărui om de a se raporta la un model
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
80. Unul dintre liderii acestei generații în blugi este Mircea Cărtărescu, poet, prozator și teoretician al curentului (Postmodernismul românesc). Poeziile sale au puternice note hiperrealiste, prin banalitatea voită a „obiectelor poetice“ selectate din câmpul automa tismelor existen țiale, din viața citadină sau rustică (Garofița, Poema chiuvetei, O motocicletă parcată sub stele etc.), prin limbajul poetic, de o platitudine căutată, prozaic, ludic, parodic. Temele poetice vizează trăirea fragmentară, ternă a omului modern, rutina existențială, banalitatea și mediocritatea devenite mod de a fi
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
dintre personajele alese din romanul călinescian studiat Cel mai modern personaj al romanului, Otilia, este o prezență complexă, enigmatică, în continuă devenire, înscriinduse „în eternul feminin și în clipă“ (C. Ciopraga). Eroina lui George Călinescu este construită în tiparul existenței citadine, diferențiinduse însă de toate celelalte personaje ce aparțin acestui mediu. Ea se singularizează nu numai prin statutul social al adolescentei orfane al cărei viitor este hotărât de străini („Părinții Otiliei“), ci și prin codul ei moral și comportamental - contradictoriu, derutant
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
devenire, înscriinduse „în eternul feminin și în clipă“ (C. Ciopraga). CUPRINS: Item 1: prezentarea statutului social, psihologic, moral etc. al personajului feminin, prin raportare la conflictul/conflictele din textul narativ studiat Eroina lui George Călinescu este construită în tiparul existenței citadine, diferențiinduse însă de toate celelalte personaje ce aparțin acestui mediu. Ea se singularizează nu numai prin statutul social al adolescentei orfane al cărei viitor este hotărât de străini (Părinții Otiliei), ci și prin codul ei moral și comportamental. Astfel, prin
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
lui este că a sfârșit prin sinucidere. Cert este faptul că, de prin 1913, începe să arate ușoare semne ale unei oboseli sufletești, care s-a accentuat continuu. Viața îi fusese grea cu deosebire, urcușul abrupt, dislocările amare, reminiscențele puternice. Citadin, deprins cu marile metropole ale Europei, iubea viața retrasă până la anonimat. Fără familie proprie, avea o accentuată vocație familială. Așa se face că în acești ani își petrecea constant verile la fratele său, Dumitrache Brăescu, notar la Galbeni, pe valea
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
într-un fragment Despre certitudini): persistă amintirea Ioanei lui Vinea, fata care "nu știe ceti"; în Pelagră se aud vagi ecouri din Tristan Tzara: "Ți-am spus "Violaine" și tu nu ești "intelectuală" / și nu-nțelegi capriciul meu pedant și citadin". Într-un Madrigal răsturnat, o melancolie difuză, în modul unui Constant Tonegaru, înclină spre lamento: "Ai să te faci urâtă, fată tristă, fată de piatră"; "Ai să te faci urâtă, fată tristă, fată de fum"; "Ai să te faci urâtă
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
și mârâie împotrivă-mi, / C-am ținut-o tot într-o greșeală... / Și iată, în fața mea iar se cască / Două ceruri: / Unul la dreapta, / Altul la stânga". Între bipolarități ca acestea, liberul arbitru e destinat aprioric tatonărilor. Obiectele dintr-o Viziune citadină se substituie urmuzian oamenilor: "Străzile erau înțesate de haine / Care își vedeau de treburi (...) / O servietă importantă, ministerială, / Flirta de o jumătate de ceas / Cu o poșetă de piele de șarpe, / Spunându.i direct, / Apoi de-a-ndoaselea, / Toate cuvintele referitoare la
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
la Jeny care "le dădea voie să-i lingă, / doi câte doi, talpa stângă". Termeni din cele mai diverse domenii, referiri la mitologie, istorie și religii, la arte și mașini, toponime românești și străine, ecouri orientale și extrem occidentale, lexic citadin, marinăresc, geologic și din alte arii duc la impresia de redundanță. Într-un "dulap bătut de amurg" dintr-un canton de cale ferată "netrecut pe hartă" stau grămădiți, "turtiți între scriitură și scriiturare", autori contemporani: "Cărțile lui Herbert Read și
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
timpul instaurează un climat plural: al clipei și mirajului, altfel spus al sublimului iubirii ca moment plenitudinar dar și ca viitor nedeslușit. La autoarea de sonete, timpul naturii e timp fundamental, veșnic regenerator, timp întreținând sentimentul eternității palpabile. La un citadin ca B. Fundoianu scurgerea vremii prevestea cufundarea în neființă: "Ca mâne, toamna iară se va mări prin grâne / și vinul toamnei poate nu-l vom mai bea. Ca mâne..." (Lui Taliarh). Adânc instalată în solul transilvan, Carolina Ilica crede într-
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
și iar... că de după perdeaua de fum, afară, o să ne scuipe un leu... Eul auctorial discută (obișnuit) cu un alt Eu, secund, ori cu o Ea. În fapt, poetul e un insular, un elegiac agresat de singurătate, stresat de complicațiile citadine; în "intimitatea orașului / copacii / plini de bube, cu coroanele lor de mir" veghează "tembelizați"; absurdul dezechilibrează inevitabil: "Îmi ies din fire și iar mă sui deasupra mea"; bacovian parcă grotescul bate spre delir: "O fată / întunecată / cântă la ghitară, creanga
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
între holde, sentimentul sacrului. Cu un asemena datum genetic, instalarea în alt mediu rănește. Titluri precum Camerele, Ziduri paralele, Viziune dintr-un oraș de Nord-Vest sau Ochi obosit de varul pereților (dintr-o altă secțiune a plachetei) circumscriu un spațiu citadin închis, restrictiv. "Cuvintele sunt însângerate" (Rezerve mai atenuate formulaseră, anterior, Blaga, Philippide și alții). Un excelent poem, Complicitatea lecturii, e o declarație de principii, un mod de departajare estetică și, concomitent, ridicare a privitorului la starea de grație: Era duminică
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
nouă viziune. Ca Într-un diptic, se pot vedea de o parte ruinele trecutului - „memoria implacabilă a aparatului a reținut tragismul acestei imagini”45 - și prezentul - „ăiar ochii prezentului admiră două Înaripate Împliniri arhitecturale și constructive, armonios integrate În peisajul citadin (Blocurile Casata și Grădinița)”; sau: „Pe fostele vetre ale dureriiă” - trecutul dezastruos -, față de prezentul luminos - „ănoi și superbe eflorescențe, Însemne de factură nouă care Își au acum locul În marea glastră a orașului (piața C.A. Rosetti), dar și un
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
acestei zone secundare care excită palmele mâinii cu linia mieilor și tălpile picioarelor cu iarbă udă. Cât despre Caragiale, el e de la marginea de jos a rasei noastre, el e un balcanic traco-elin. El aduce sensibilitatea excesivă, iubirea de aglomerare citadină, spiritul critic exagerat, zeflemist, preocuparea de politică, apetiția spre o culturalitate maximă, cunoașterea de oameni, mimica repede, teatralitatea, oratoria. Macedonski [...] e grandoman în sensul sublim (notă comună raselor migrante), neliniștit, eroic. Indivizii din ramura lui aduc prudenței noastre mirajul, fabulosul
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
metaforă spațială: cei de afară. Afară este antonimul lui aici / la noi. Comunitățile rurale au perpetuat mentalitatea colectivistă chiar și în condițiile modernității; comunitățile intermediare, între sat și oraș, adică mahalalele au importat modelul colectivismului rural, infuzându-le cu valorile citadine. Orașul s-a desprins treptat de modelul colectivist; în marile orașe de astăzi, oamenii tind spre individualism. 4. Frica lui Dumnezeu S-a spus adeseori că persistența poporului în istorie s-a datorat ortodoxiei, care i-a unit pe români
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
taberele de muncă din alte state, în acel timp), ci una intelectuală, țelul fiind „ridicarea satului prin colaborarea intelectualilor”. Deși intelectualii noștri sunt în mare parte „de origine țărănească”, o anumită instrucție eronată le-a sădit gustul excesiv pentru viața citadină și birocratică. A venit vremea pentru o „reîntoarcere la pământ”, pentru ca - prin muncă directă, anchetă și acțiune socială - să „se formeze o nouă intelectualitate”. Fiecare va fi folosit după priceperea sa: profesorii în școlile țărănești, agronomii în câmp, medicii în
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
social-juridică etc. Aceste veritabile „tabuuri” nu trebuie socotite, în mod rigid, ca fiind interdicții, ci mai degrabă ca reprezentând niște „căi ocolite” de realizare sublimată a pulsiunilor/dorințelor sexuale. Pentru omul civilizat, viața în Cetate presupune „drepturi” și „datorii”. Civilizația citadină implică un întreg sistem de „norme” cu caracter obligatoriu. Conduitele umane se dispun între cei doi „poli”: „satisfacerea necesităților/dorințelor” și „responsabilitatea actelor”. Orice „realizare pulsională” trebuie pusă sub „controlul responsabilității”. În acest context se situează și sexualitatea. Normarea „regimului
Tratat de psihosexologie (ediţia a IV-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2269_a_3594]
-
de a scrie implică această stare: "E un sicriu închis creionul mut" sau "Atât de ostenită că-mi vine să surâd." Sunt observații subtile ale unei sensibilități la care visul se desface ca o floare într-o dulce exultanță. Peisajul citadin este surprins în transformările lui, ciobanii mână turmele prin oraș și se lovesc de tramvaie, pentru că nu înțeleg limba vatmanilor. Provincia îi creează o stare de spleen: "Ah, orașul, mizerabil colorat de vreun incendiu/ cu seratele în tobe, cu misterele
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
cel al copilăriei și al satului: Caut cuiburi cu băieții prin scorburi./ Îngropându-mi mâna până la umăr în putregaiul gălbui/ Înspăimântată când o pasăre întârziată/ Se zbate între mine și-ntre pui." Se evocă obiceiuri de nuntă viciate de universul citadin pătruns în viața satului. Fata iese cu plinul înaintea nuntașilor, în timp ce: "Lăutarii obosiți și negri,/ zic un cântec nou de la oraș/ și-și lipesc pe frunțile-ncrețite/ Ultimul bacșiș luat de la nași." Cosașii bat coasele și imaginea statuară a muncitorilor
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
sau regionale; - nivelul lexicosemantic dezvoltă preponderent sensurile denotative; lexic variat, natural, nepretențios, ticuri verbale, mărci ale subiectivității, ale implicării afective. Este marcat de particularități socioprofesionale (elemente de jargon/de argou), locale (regionalisme, termeni din limbajul popular sau din cel colocvial citadin) și individuale (limbaj original versus clișee lingvistice, neologisme/termeni populari, regionali); - nivelul morfosintactic al conversației uzuale evidențiază topica afectivă, caracterul spontan, neelaborat, structuri libere, specifice oralității, formulări eliptice etc. Compunerile scrise în stilul colocvial au o sintaxă mai elaborată, iar
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
afectivă și spontană, cu relative libertăți față de normele limbii standard, stereotipie în producerea „faptelor de stil“; relevanța elementelor paraverbale și nonverbale în constituirea sensurilor, zone de incidență cu registrul stilistic popular; diferențieri în funcție de tipul de cultură: varianta oralității rustice/varianta citadină. - Mărci distinctive: frecvența substantivelor în vocativ, a verbelor la imperativ, a unor expresii colocviale, a exclamațiilor/interogațiilor, a interjecțiilor; elidări fonetice, topică afectivă, abateri de la normă precum dezacordul, anacolutul etc. Registrul stilistic scris presupune opțiunea pentru scriitura elaborată, al cărei
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]