734 matches
-
un perete celular alcătuit din celuloză. Se reproduc asexuat prin spori. Celula "protozoar" este alcătuită din membrană, citoplasmă și nucleu. Unele protozoare prezintă "organite de mișcare" numite cili sau flageli. Altele se deplasează prin emiterea de pseudopode (piciorușe false). În citoplasmă există următoarele "organite celulare": mitocondrii, Aparat Golgi, ribozomi, vacuole digestive, centrozomi, vacuole contractile/pulsatile, vezicule cu substanțe de rezervț (lipide, glicogen), reticul endoplasmatic. Nucleul poate fi "unic" sau "multiplu". Forma chistică nu prezintă cili, membrana este mult îngroșată, organitele se
Protiste () [Corola-website/Science/302816_a_304145]
-
lipsită de nucleu individualizat, și de cele mai multe organite ale celulei eucariote. Există două tipuri de procariote: bacteriile si archaea; amândouă au o structură similară. Materialul nuclear al celulelor procariote constă dintr-un singur cromozom, care este în contact direct cu citoplasma. La aceste celule, regiunea nucleară nedefinită din citoplasmă se numește nucleoid. O celulă procariota are trei regiuni arhitecturale: Plantele, animalele, ciupercile, mucegaiurile, protozoarele și algele sunt toate eucariote. Aceste celule sunt de aproximativ 15 ori mai mari decât o procariotă
Celulă (biologie) () [Corola-website/Science/302844_a_304173]
-
ale celulei eucariote. Există două tipuri de procariote: bacteriile si archaea; amândouă au o structură similară. Materialul nuclear al celulelor procariote constă dintr-un singur cromozom, care este în contact direct cu citoplasma. La aceste celule, regiunea nucleară nedefinită din citoplasmă se numește nucleoid. O celulă procariota are trei regiuni arhitecturale: Plantele, animalele, ciupercile, mucegaiurile, protozoarele și algele sunt toate eucariote. Aceste celule sunt de aproximativ 15 ori mai mari decât o procariotă tipică și pot avea volumul de 1000 de
Celulă (biologie) () [Corola-website/Science/302844_a_304173]
-
ereditar de gene) și ARN (care conține informațiile necesare pentru construirea diferitelor proteine cum ar fi enzimele, mașinăriile primare ale celulelor). În celule există de asemenea și alte tipuri de biomolecule. Lista de mai jos conține componentele principale ale celulei. Citoplasma celulei este inconjurată de o membrană celulară sau membrană plasmatică. Membrana plasmatică din plante și procariote este de obicei acoperită de un perete celular. Această membrană are rolul de a separa și de a proteja o celulă de mediul său
Celulă (biologie) () [Corola-website/Science/302844_a_304173]
-
substanțe (moleculă sau ioni)care pot trece nestingherite, pot trece într-o măsură limitată sau nu pot trece. Membranele de pe suprafața celulară conțin de asemenea proteine receptoare care permit celulelor să detecteze molecule de semnalizare externe, cum ar fi hormonii. Citoplasma acționează în organizarea și menținerea formei celulei; ancorează organitele în loc; are rol în timpul endocitozei, absorbția de materiale externe, de către o celulă, și citochineză, separarea celulelor imature după diviziunea celulară; și mută părți din celulă în procesele de creștere și de
Celulă (biologie) () [Corola-website/Science/302844_a_304173]
-
utilizează ADN pentru codul genetic in sine. Moleculele ARN de transfer (ARNt) sunt folosite pentru a adăuga aminoacizi în timpul intepretării proteinelor. Materialul genetic al procariotelor este organizat într-o moleculă de ADN circular simplu (cromozom bacterial), în regiunea nucleoidului din citoplasmă. Materialul genetic al eucariotelor este împărțit în diferite molecule liniare numite cromozomi în interiorul unui nucleu separat, de obicei, cu material genetic suplimentar în unele organite cum ar fi mitocondriile si cloroplastele. O celula umana conține material genetic în nucleul celulei
Celulă (biologie) () [Corola-website/Science/302844_a_304173]
-
îi sau Corpusculii lui Palade generați de nucleoli sunt constituiți din ARN. Ei se găsesc liberi în citoplasma celulară sau atașați reticulului endoplasmatic, formând cu acestă reticulul endoplasmatic rugos. îi sunt sediul biosintezei proteinelor specifice. Ribozomii celulelor procariote au dimensiuni mai mici decât la eucariote. Nu prezintă membrana la periferie și sunt alcătuiți din 2 subunități (una mică
Ribozom () [Corola-website/Science/304483_a_305812]
-
este de a decoda ARN mesager pentru construcția lanțurilor polipeptidice din aminoacizi aduși de ARN de transport. Ribozomii construiesc proteinele necesare pentru informația genetică conținuta în ARN-ul de transport. Ribozomii liberi se găsesc suspendați în citosol (partea semifluida a citoplasmei), pe când ceilalți ribozomi sunt legați de reticolul endoplasmatic rugos, dându-i acestuia aspectul caracteristic. Cum ribozomii sunt alcătuiți majoritar din ARN, se crede că ei sunt o remineșcență a “lumii ARN”. Catalizarea legăturilor peptidice implică C2 hidroxilaza de la nivelul situsului
Ribozom () [Corola-website/Science/304483_a_305812]
-
Citoplasma (numită și citosol sau hialoplasmă) reprezintă mediul intracelular, situat între membrana celulară și nucleul unei celule, constituind masa fundamentală a acesteia. În citoplasmă se află organite comune, precum ribozomii, mitocondriile, aparatul Golgi (format din dictiozomi), vacuolele, lizozomi, reticulul endoplasmatic, peroxizomi
Citoplasmă () [Corola-website/Science/304510_a_305839]
-
Citoplasma (numită și citosol sau hialoplasmă) reprezintă mediul intracelular, situat între membrana celulară și nucleul unei celule, constituind masa fundamentală a acesteia. În citoplasmă se află organite comune, precum ribozomii, mitocondriile, aparatul Golgi (format din dictiozomi), vacuolele, lizozomi, reticulul endoplasmatic, peroxizomi, glioxizomi, precum și organite specifice, așa cum sunt plastidele, cloroplastul, neurofibrilele, miofibrilele, centrozomul (centrul celular), cili, flageli, incluziuni ergastice (citoplasmatice) și corpul Nissl (corpuscul Nissl
Citoplasmă () [Corola-website/Science/304510_a_305839]
-
celular), cili, flageli, incluziuni ergastice (citoplasmatice) și corpul Nissl (corpuscul Nissl, corpi tigroizi), aflate în citosol, fluidul vâscos în care se petrec toate reacțiile intracelulare. O masă citoplasmatică cu mai mulți nuclei (cu mai multe nuclee) se numește sincițiu (plasmodiu). Citoplasma este alcătuită din: "starea de sol" (apoasă, lichidă) - este starea optimă de funcționare a hialoplasmei; "starea de gel" (vâscoasă, semisolidă). Organitele celulare pot fi: Organitele provin din:
Citoplasmă () [Corola-website/Science/304510_a_305839]
-
reacția de polimerizare a dezoxiribonucleotidelor din cadrul replicării ADN-ului și anume de la 5' spre 3'. Acest rol este realizat de ARN-ul mesager ce transportă informația genetică necesară sintezei de proteine de la ADN-ul localizat nuclear la ribozomii localizați în citoplasmă. Unele molecule de ARN au capacitatea de a cataliza reacții chimice modificând atât aminoacizi sau proteine cât și acizi nucleici. Unele molecule de ARN sunt componente ale unor complexe ribonucleoproteice ce participă la ghidarea lor spre secvențele specifice. În această
Acid ribonucleic () [Corola-website/Science/304511_a_305840]
-
ARN polimeraza se mișcă de-a lungul catenei de ADN, are loc sinteza ribonucleotidelor complementare (ARNm - ARN mesager). Acest ARN, după cum îi arată și numele, se poate deplasa și în alte părți ale celulei cum ar fi reticulul endoplasmatic sau citoplasma.. Are loc adiția unei grupări 5', grupare dinucleotidică care are rolul de a asigura stabilitatea ARN și de a-l transforma în ARN matur. O secvență de aminoacizi este grefată în poziția 3' terminală pentru protecție dar și pentru a
Proteină () [Corola-website/Science/303840_a_305169]
-
ARN, care este apoi utilizat in ribozomi pentru sinteza proteinelor. La procariote legarea ARN de ribosomi are loc după ce acesta este îndepărtat de nucleoid; în contrast la procariote acest proces are loc chiar în membrana nucleară și apoi translocat în citoplasmă. Rata sintezei proteică poate ajunge la circa 20 aminoacizi la procariote, mult mai puțin la eucariote. În timpul translației ARNm transcris din ADN este decodat de ribozomi pentru sinteza proteinelor.Acest proces este divizat în 3 etape: Ribozomul are situsuri de
Proteină () [Corola-website/Science/303840_a_305169]
-
nucleele de fază S nu se numără. Trebuie numărate minimum 50 celule per concentrație. Lamele trebuie etichetate înainte de numărare. De pe fiecare lamă se numără mai multe câmpuri distribuite aleator, alese la distanță unul de celălalt. Cantitatea de 3H-TdR încorporată în citoplasmă se determină prin numărarea a trei arii de mărimea nucleului, din citoplasma fiecărei celule numărate. Determinările LSC Pentru determinarea prin LSC a USD, se utilizează un număr adecvat de culturi pentru fiecare concentrație a substanței de testare și pentur martori
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86466_a_87253]
-
per concentrație. Lamele trebuie etichetate înainte de numărare. De pe fiecare lamă se numără mai multe câmpuri distribuite aleator, alese la distanță unul de celălalt. Cantitatea de 3H-TdR încorporată în citoplasmă se determină prin numărarea a trei arii de mărimea nucleului, din citoplasma fiecărei celule numărate. Determinările LSC Pentru determinarea prin LSC a USD, se utilizează un număr adecvat de culturi pentru fiecare concentrație a substanței de testare și pentur martori. Toate rezultatele trebuie confirmate într-un experiment independent. 2. DATE Datele sunt
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86466_a_87253]
-
număr adecvat de culturi pentru fiecare concentrație a substanței de testare și pentur martori. Toate rezultatele trebuie confirmate într-un experiment independent. 2. DATE Datele sunt prezentate sub formă de tabele. 2.1. Determinările autoradiografice Cantitatea de 3H-TdR încorporată în citoplasmă și numărul de granulații găsite în nucleii celulari trebuie să fie înregistrate separat. Pentru descrierea distribuției cantității de 3H-TdR încorporată în citoplasmă și numărul de granulații per nucleu se vor folosi media, mediana și modul șirului. 2.2. Tehnica LSC
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86466_a_87253]
-
2. DATE Datele sunt prezentate sub formă de tabele. 2.1. Determinările autoradiografice Cantitatea de 3H-TdR încorporată în citoplasmă și numărul de granulații găsite în nucleii celulari trebuie să fie înregistrate separat. Pentru descrierea distribuției cantității de 3H-TdR încorporată în citoplasmă și numărul de granulații per nucleu se vor folosi media, mediana și modul șirului. 2.2. Tehnica LSC În tehnica LSC, 3H-TdR încorporată trebuie raportată folosind ca unitate de măsură dpm/ g ADN; pentru descrierea distribuției încorporării se poate folosi
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86466_a_87253]
-
secreției gastrice.Datorită nucleului piridinic are caracter de bază slabă, care eliberează forma activă în mediu acid la nivelul celulelor parietale, unde se acumulează, inhibînd activitatea H+, K+- ATP-azei, enzimă din membrana celulelor parietale care transferă ionii de hidrogen din citoplasmă în mediul extracelular, având funcție de pompă de protoni(de unde și denumirea claei de inhibitoare a pompei de protoni). Acțiunea ei este rapidă și durabilă, atît în cazul ulcerului gastric, duodenal cît și în tratarea sindromului Zollinger-Ellison. Produsul este format din
Omeprazol () [Corola-website/Science/304082_a_305411]
-
micronuclee în eritrocitele policromatice ale animalelor tratate față de animalele martor. Micronucleele sunt formate din fragmente de cromozomi sau din cromozomi întregi abandonați în timpul mitozei. Când eritroblaștii se transformă în eritrocite, nucleul principal este expulzat, în timp ce micronucleul poate fi conservat în citoplasmă. Pentru acest test se folosesc eritrocite policromatice tinere care provin din măduva osoasă a mamiferelor de laborator care au fost expuse, pe căi adecvate, la substanța de testare. După extragerea măduvei osoase, se pregătesc și se colorează frotiuri. Se numără
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87087_a_87874]
-
englez Ernest Starling (1866 - 1927). Hormonii fiind substanțe care actioneaza pe anumite organe țintă, ce au receptori speciali în membrana celulară care leagă moleculele hormonului respectiv, unde hormonii declanșează o serie de reacții biochmice, pătrunzând prin membrana celulară ajungând în citoplasma, respectiv nucleul celulei. Hormonii din organismul animal sunt produși și de glandele endocrine: "hipofiza, epifiza, tiroidă, paratiroida, pancreas, glandele suprarenale cu corticosuprarenală și insulele Langerhans, gonadele sau glandele genitale".Denumirea de "glande endocrine" sau "glande cu secreție internă" se datorează
Hormon () [Corola-website/Science/304300_a_305629]
-
hibrofobi). Hormonii liposolubili necesită proteine transportoare pentru a fi vehiculați prin sânge până la nivelul celulei țintă, de asemenea acești hormoni prezintă capacitatea de a traversa bistratul lipidic al membranei celulare, pătrunzând în interiorul celulei unde se află receprtori specifici fie în citoplasma fie legați de cromatina la nivelul nucleului. Hormonii hidrosolubili circulă liberi prin sistemul circulator însă nu pot traversa membrana celulară. Receptori pentru acest tip de hormoni se află incorporați în membrana celulară, determinând producția de mesageri secunzi la nivelul spațiului
Hormon () [Corola-website/Science/304300_a_305629]
-
fundamentale depozitează apa-țesuturi acvifere (la plante din zone secetoase) sau aer-țesuturi aerifere (la plante acvatice). c)Țesuturi conducătoare - transporta seva. Vasele lemnoase ale angiospermelor se numesc trahee. Prin ele circulă seva brută. Celulele cilindrice, dispuse cap la cap, își pierd citoplasma și rămân pereții celulari formând tuburi. Vasele liberiene sunt formate din celule vii. Prin ele circulă seva elaborată. Vasele se grupează, formând fascicule, si sunt însoțite de celule cu rol de hrănire și de susținere. La plante cu creșteri anuale
Țesut vegetal () [Corola-website/Science/311296_a_312625]
-
peri absorbanți. Nu prezintă cuticula la exterior. Învelește organele plantei. Are celule modificate în peri și stomate. Prezintă cuticula la exterior (o pătură formată dintr-o substanță impermeabila numită cutina ce împiedică trecerea apei). Stomatele sunt celule reniforme ce au citoplasma, cloroplaste, nucleu și perete celular. Între 2 stomate se află o deschizătura numită ostiola. Se află sub rizoderma. Este formată din unul sau mai mult straturi de celule cu pereți îngroșați. Printre celulele cu pereți îngroșați se află și celule
Țesut vegetal () [Corola-website/Science/311296_a_312625]
-
în trompa uterină, unde devine apt pentru fecundare. A doua diviziune meiotică (și expulzia celui de-al doilea globul polar) este realizată doar dacă ovocitul este fecundat. Ovulul astfel format este o celulă de mari dimensiuni ce conține practic toată citoplasma ovocitulului de ordinul I. Ovarul este glanda sexuală femenină pereche, exo-endocrină, care, sub raport endocrin, este esențială în realizarea ciclului sexual al femeii, alături de hipotalamus și hipofiză printr-un lanț complex de interacțiuni: hipotalamusul acționând asupra hipofizei, aceasta asupra ovarului
Ovar () [Corola-website/Science/311309_a_312638]