862 matches
-
se mai însenina ni pi decât când îi venea familia: o femeie oligofrenă, operată la cap, chiu. În frunte, unde o cicatrice albăstrie, intersectată de suturi, se arcuia până intra în păr, și o fetiță normală, mândria cea mare a cizmarului. Trei sferturi din timp vorbea numai despre ea, cât de bine învață, cum se joacă... Într-o dimineață, la vizita medicală, domnul Paul, cizmarul, s-a pomenit că nu mai putea vorbi: se bâlbâia, nu-și mai găsea cuvintele, și
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
de suturi, se arcuia până intra în păr, și o fetiță normală, mândria cea mare a cizmarului. Trei sferturi din timp vorbea numai despre ea, cât de bine învață, cum se joacă... Într-o dimineață, la vizita medicală, domnul Paul, cizmarul, s-a pomenit că nu mai putea vorbi: se bâlbâia, nu-și mai găsea cuvintele, și fața i se împurpurase cum se congestionează de sânge organele rușinoase. O spaimă teribilă coborâse asupra lui. Doctorița încercase să-l liniștească, dar cocoșatul
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
beteagă îi atârna în golul dintre paturile noastre, cu degetele desfăcute și palide. Omul era în somn. Sufletul îi hălăduia departe. Dacă mi-aș fi întins atunci mâna și i-aș fi atins cu degetul meu unghiile lui înnegrite de cizmar? Dacă m-aș fi transferat în trupul lui de martir? Aș fi rămas să zac acolo, pentru totdeauna, un cifotic paralizat, murdar de excremente, pe jumătate putred, privind tavanul cu ochi înspăimîntați, pe când el, în trupul meu de adolescent, ar
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
calculator (Mario și Luigi, fiecare cu o koopa grăsuță în brațe), opaci ca Zoharul, semitransparenți ca agatul sau străvezii ca viermii abisurilor - toți sînteți aici pentru ce? Firește, pentru El. Pentru constructor. Pentru cel ce a plămădit. Pentru țesător. Pentru cizmarul Arepus ce ne ține pe toți pe genunchii lui tari ca stâncile. Pentru creierul ce ne visează și sexul din care am țâșnit, fierbinți și urlând de plăcere. Pentru cel ce mîntuiește-ncepînd și care nu mai mântuiește să tot înceapă
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
umărul unui sculptor care cioplea la un bloc de marmoră. Veneau apoi bijutierii, ceasornicarii și florarii (cu o imensă jerbă de orchidee, cum gloata nu mai văzuse nicicînd: sute de guri de vipere deschizîndu-se ca să-și azvârle parfumatul venin), boiangiii, cizmarii și brutarii. Aceștia din urmă coceau pâine chiar în carul lor tras de opt boi și-o aruncau, fierbinte, târgoveților. Într-una dintre ele, strigau ei, era ascuns un inel cu mărgăritar. Căpitanul lăsa nepăsător să-i pătrundă-n pupile
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
o să fie mai bine. Vorbim despre tata, despre cât de dezamăgit e el, el care crezuse... Despre ce s-a ales din visul naiv al tinereții lui, despre ce-au făcut din el... Vorbim despre ei, el și ea, nenorociții. Cizmarul și savanta. Își împărtășește și mama ura cu cei apropiați, la cozi nimeni nu răbufnește, nimeni nu spune nimic. "Nici tu să nu vorbești, mamă, ce nu trebuie. Noi sîntem oameni mici. Umblă securiștii peste tot. Lasă, că om trăi
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
1894 erau 300 de familii, iar în 1930 existau deja 1039 de persoane. Evreii făceau comerț cu băuturi spirtoase, mărunțișuri, piei de animale, negoț cu vite, cherestea și luau în arendă moșii, cârciumi și mori. Erau, de regulă, argintari, blănari, cizmari, croitori, măcelari, cofetari, medici, funcționari sau lăutari. Prin activitățile lor au contribuit la apariția relațiilor de tip capitalist, ajutând la modernizarea economiei, cât și a vieții sociale și culturale locale. Din cauza persecuțiilor politice și religioase, în 1939 au fost adunate
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
nu ni se întîmple și nouă același lucru, spune Părințelul, dar se pare că nici rugăciunile nu mai sînt bune la nimic zilele astea. Ești un păcătos și jumătate, zice Curistul, nu trebuia să scandezi nici jos Ceaușescu, nici jos Cizmarul, asta era treaba altora. — Asta credeți voi că s-a întîmplat? întreabă Roja cu jumătate de gură. De asta v-ați descurajat în halul ăsta? — Exact așa li s-a băgat și lor pumnul în gură, reia Curistul pe un
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
Păi, nici al tău nu prea a câștigat la loterie. — Foarte adevărat, spuse el râzând. Nu mi-am Închipuit niciodată c-o să mă Îmbolnăvesc. Am crezut că o să scap din gaura asta afurisită. Aveam o slujbă bună la atelierul unui cizmar. — Ghinion, ce mai, am admis eu. — Sunt pe moarte, nu-i așa? — Nu asta e ce a spus doctorul. — Nu e nevoie să-mi vinzi gogoși. Îmi dau seama și singur. Dar mersi oricum. Isuse, aș da orice pentru o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
Cheile Turzii până aproape de Feleac și acolo m-am dat jos din camion și-am fugit Înapoi la Sibiu și m-am băgat iar la doamna Mindt, domnul Mindt nu fusese venit din Rusia, casa ei era ocupată de un cizmar și ea stătea În piața Peștelui cu chirie și avea o singură cameră și bucătărie. Marianne se mutase la soțul ei, și mi-a zis că nu poate să-mi dea bani mulți și dormeam amândouă și ea plângea după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
și prenume stâlcite, și își aruncară în eter, agramat și amenințător sau cu umor căznit și grosolan, mesajele otrăvite. Răspândacii de serviciu găseau chiar de cuviință să își exprime pe această cale fie nostalgia și pioasa prețuire pentru „realizărili” Marelui Cizmar, fie se repezeau să conteste furibund valoarea raportului întocmit de comisia Tismăneanu, fie vociferau contra președintelui, care ar fi trebuit să-și facă siesta la Cotroceni și să gireze cu ochii legați politica guvernamentală, nu să destabilizeze sănătoasa viață politică
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
bun simț sau coerent, că o haită de astfel de profesioniști ai diversiunii ieșea urgent la interval, cu nume și prenume stâlcite, ca să arunce în spațiul virtual, agramat și amenințător, mesajele lor otrăvite. Unii aveau încă nostalgia pentru „realizărili” Marelui Cizmar și ale comunismului glorios dar, din orice poziție și legat de orice subiect, ei ridicau glasul împotriva Președintelui, care ar fi trebuit să-și facă liniștit siesta în colivia sa aurită de la Cotroceni și să gireze cu ochii legați politica
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
și-l alintau care mai de care. Când a venit tata de la serviciu și a văzut minunea, a hotărât să-l păstreze, spre bucuria noastră. Îmi povestea mama că în apartamentul de la stradă locuia un evreu, unul Leon, croitor sau cizmar, nu mai ținea minte ce era. Closetul se afla în fundul grădinii, printre stogurile de fân și culturile de legume. Odată, pe când eu eram încă prunc, mama m-a scos la soare într-un leagăn, un pătuț îngrădit, pus pe două
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
care s-au pierdut în anonimat de-a lungul timpului, talente ale unor oameni simpli care, din cauza vremurilor vitrege sau a delăsării lor, s-au pierdut pentru totdeauna. Domnul Sfedu era un om simplu, cu patru clase primare, de meserie cizmar. Chiar din clipa când a căzut în prizonierat și-a dorit să evadeze și să se întoarcă la viața lui normală și simplă din patrie. Nu putea să doarmă decât două-trei ore pe noapte și-și umplea timpul cârpind încălțămintea
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
cădeau în dizgrație nu-i putea împușca. Din cele povestite de interlocutorul meu reieșea că șefa lagărului era frumoasă, brunetă, cu ochii albaștri și aprigi, înaltă, cu o pulpă lipsă, lăsată la Stalingrad, un sân cu cicatrice și altele. Tânărul cizmar, mai tânăr decât ea cu doi ani, nu a încercat niciodată nimic, chiar dacă, prin poziția oarecum privilegiată de șef de atelier, ar fi putut îndrăzni pentru a-și îndulci viața sa de prizonier. Comandanta îi poruncise să-i facă o
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
neexecutarea lui putea să-i pună viața în pericol. De aceea ia dat ordin să se prezinte la ea. Deobicei, prizonierii chemați la comandant nu mai veneau înapoi, fiind uciși. Santinela de la intrare i-a spus: kaput! surâzând, iar maistrul cizmar i-a răspuns ceva mărunt printre buze, ceva care pe românește este cea mai neaoșă și obișnuită înjurătură, adică o trimitere la origine, după mine, cea mai reușită inovație românească din totdeauna. A intrat la comandantă, aceasta i-a arătat
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
două degete iar comandanta a dat din cap, spunând „dva deni” (două zile). Apoi el a spus că-i trebuie piele și talpă. Comandanta l-a trimis la gară cu un ostaș, s-au deschis vreo șase vagoane din care cizmarul prizonier și-a ales ce-i trebuia nu pentru o pereche de cizme ci pentru treizeci. Cizmele au fost făcute cu toată arta încât pe încruntata Mariusia a încântat-o. L-a servit cu un pahar de rom pe care
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
-o niciodată decât o biată femeie, care a fost lovită în destinul ei, așa cum am fost și eu. Și poate și ea îmi păstrează amintirea, pe unde o mai fi... ... Era în februarie 1944. Într-una din întâlnirile lor, maistrul cizmar i-a spus Mariusiei: - Sentimentele noastre ne-au apropiat. Ești frumoasă și m-am îndrăgostit de tine. S-ar părea că nu-ți sunt chiar indiferent, altfel n-ar fi avut loc întâlnirile noastre în care ne-am deschis inimile
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
Pielea are grosime dublă. Pantoful Dundee e pentru când vrei să străbați proprietățile funciare, să hălădui prin noroaie purtând cravată, cu cockerii spanioli În urma ta. A trebuit să aștept patru luni pentru pantofii ăștia. Pe cutie scria „Edward Green: Maestrul Cizmar pentru cei Puțini“. Exact ăsta sunt eu. Cei puțini. Am luat-o pe Julie de acasă Într-un Mercedes Închiriat, un diesel zgomotos. Înregistrase niște casete pe care să le ascultăm pe drum și adusese și ceva de citit: The
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
dinainte de 1990 și În cartea de metodică pe care ați scris-o și ați scos-o În 1982, adică În plină campanie de Înfometare și de terorizare, de ateizare și de imbecilizare a poporului român, dusă de regimul neobolșevic al cizmarului analfabet din Scornicești. Cartea dv., intitulată „Metodica predării textului literar În liceu”, a fost publicată În 1982 de Editura Didactică și Pedagogică din București. Ea v-a fost prefațată de profesoara bolșevică din Iași, Domnica Murgoci, „Membru În Consiliul Superior
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
fapt, cuvinte rostite de regele Carol I. Însă dumneavoastră sunteți Încă foarte departe de un caracter integru, incoruptibil. Ca să vi se ierte atacurile murdare, din trecut, la adresa legionarilor, cârdășia cu comuniștii, osanalele ridicate partidului criminalilor din România (P.C.R.) și unui cizmar demolator de biserici, jignirile Înfiorătoare de acum, adresate unor membri marcanți ai Mișcării Legionare, sunteți dator cu o lungă pocăință (Întru ispășirea păcatelor arătate) și cu scuze celor insultați. Să dați publicității, o dată cu acestea, un amănunțit curriculum vitae, În care
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
casă ce au fost dăruite „La această sfântă mănăstire Dealul Mare”. Și daniile vin mereu... La 29 ianuarie 1669 (7177), serdarul Apostol Durac spune că: „am dat și am dăruit a mea dreaptă șarbă țigancă, anume Tudora, fata lui Ivan cizmarul...dumisale lui Iane postelnicul al doile... la svânta mănăstire din Dealul Mare”. În zapisul din 13 aprilie 1671 (7179), Andoca fost clucer scrie: „Am dat un teiascu de ceară cu loc cu tot, ce iaste aicea, în Iași, pe Ulița
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
l-au avut femeile, care executau țesături viu colorate, costume naționale și covoare renumite pentru frumusețea lor. Cu timpul, meșteșugurile s-au separat tot mai mult de agricultură, ceea ce a condus la apariția unor meseriași specializați: cărăuși, rotari, fierari, cojocari, cizmari, dogari, șindrilari și dulgheri. Larga desfășurare a terasei pe care s-a înfiripat Breaza, la adăpostul dealurilor acoperite cu pășuni și păduri au dus la dezvoltarea zootehniei, exploatarea lemnului și cultura pomilor fructiferi, ca principale preocupări economice. Pomicultura dispunea de
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
Sighișoara”, vechea primărie a orașului, ca și alte case - monument cu arhitectură deosebită. Se adaugă cele două construcții ecleziastice Biserica din Deal și Biserica Mânăstirii. Renumite sunt și turnurile cetății: Turnul cu Ceas, Turnul Tăbăcarilor, Turnul Aurarilor, Turnul Croitorilor, Turnul Cizmarilor și Turnul Fierarilor. Dintre acestea, Turnul cu Ceas, simbolul orașului, atrage cel mai mare număr de turiști. Sub un enorm acoperiș ascuțit, turnul ascunde un mecanism de ceas fabricat în secolul al XVII-lea, de meșteșugarii saxoni. Mecanismul permite unor
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
la casa celui trecut în neființă, fie la casa de prăznuire din apropierea bisericii. Ocupații În trecut, lipovenii, mai ales cei din mediul urban, erau cunoscuți ca buni mici comerciați, birjari sau căruțași, dar și ca meșteșugari pricepuți (tâmplari, fierari, croitori, cizmari, etc.). De asemenea, unii dintre ei se mai ocupau cu morăritul și albinăritul ĂChirilă, F., 1993 ; Marinescu, M., 1976). Conform cercetărilor lui N. I. Nadejdin, în anul 1845 staroverii din Moldova se îndeletniceau fie cu vreo meserie, fie cu negoțul. La
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]