765 matches
-
Grieg și Schumann, nu fără o anumită ingeniozitate. Domnul Valls, convins că femeile nu sînt În stare că compună altceva decît ciorapi și cergi Împletite, vedea totuși cu ochi buni ideea că fiică-sa putea deveni o competentă interpretă a claviaturii, Întrucît plănuia să o mărite cu vreun moștenitor dintr-o familie bună și știa că oamenii rafinați apreciau, la fetele bune de măritiș, anumite calități extravagante, pe lîngă docilitate și fertilitatea exuberantă a unei tinereți În floare. Aici l-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
În adâncimile cerului, În singurătatea albastră. Unde din cauza vitezei nu mai aude cuvintele simple”, făcea introducerea, la versuri, Dan Giosu. Păpușă Guby Brazii aceștia araucaria Cu păpușile lor acrobatice Ascund În fiecare creangă Plânsul lui Pinocchio Pe frunzele lor veroneze Claviatură de lacrimi Repeta că un maestru Concertele de Bach Mă rotesc În palmariu Cu frenezia unui atlet olimpic În fața mea aleargă Dezbrăcată și pură O magnolie Înflorita. Aici, admirabil Tăcut, din fire aruncă prin frunze Stropii de lumină ai dimineții
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
filmul The Dub Room Special! (1982Ă. Subiectul e simplu: Zappa trebuie să editeze un concert filmat în august 1974. Formația care susținea legendarul „performance“ trebuie consemnată, fiind printre cele mai izbutite componențe din rock: Ruth Underwood, percuție, vibrafon; George Duke, claviaturi; Chester Thompson, baterie; Tom Fowler, bas; Napoleon Murphy Brock, vocal, saxofoane, flaut; Zappa, chitară, vocal. Oricare alt șef de producție ar fi mixat câteva secvențe inspirat alese, efecte de studio și instantanee din viața de turneu a trupei. Zappa însă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2208_a_3533]
-
cât mai repede. Pentru a se cufunda în privirea lui catifelată care poate să facă să dispară toate angoasele... Dorina se ridică de pe neprimitorul fotoliu gri și, în cadrul unicei ferestre a micii săli de așteptare, se apleacă discret pe minuscula claviatură a portabilului. Visează... Visează cu ochii deschiși. Nu reușește însă să formeze numărul cunoscut căci o voce metalică, o inumană voce aspră o întrerupe din reverie : Se poate intra la pacienta Dora Matei, sectorul nr. 3. Maximum două rude apropiate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
Visează cu ochii deschiși. Nu reușește însă să formeze numărul cunoscut căci o voce metalică, o inumană voce aspră o întrerupe din reverie : Se poate intra la pacienta Dora Matei, sectorul nr. 3. Maximum două rude apropiate. Formați "03" pe claviatura de la intrare. Victor este deja în picioare, a și format codul indicat și ușa interzisă s-a deschis cu o fâlfâire asemănătoare cu cea a aripilor unei păsări de noapte. În spatele ușii, o mică barieră și un afiș care îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
Venise, așa cum convenise cu funcționara, pe la prânz, îi dictase cu voce egală, solemnă, ce naiba măcar atâta prestanță poseda încât să se poată impune în fața unei amărâte de secretară-trei. Îi urmărise atentă mimica, era impenetrabilă, clipea egal, degetele-i fugeau pe claviatură, măi să fie, chiar nici o reacție, exact atunci când trebuia, se oprea să prindă următoarea frază, unele litere scoteau zgomote, ca de clopoței dar, de cele mai multe ori, nici nu se oprea, auzea printre răpăielile literelor ce i se dicta, auzea fără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
de controversa iscată de oaspetele absent acum, soții Alexe se grăbiră să pună în funcțiune mecanismul lor de sortare și etichetare a valorilor, un adevărat masacru, o suprimare sincronizată, susținută la unison, mergea ca pe roate, pe bandă rulantă, o claviatură bine pusă la punct, năucitoare, aparent implacabilă și omul, despre care se discutase atât de furtunos, ocupă, în clasamentele lor, un loc mediocru. Totul părea logic, exact și Carmina alungă clipa de cumpănă când pusese la îndoială judecățile lor. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
creează și mai multe variante posibile. La un moment dat, stăteam În fața computerului, gândindu-mă la mesajele spiralate, și deodată mi-a sărit În ochi tastatura. M-am Întrebat ce ar putea să Înțeleagă o inteligență extraterestră dintr-o asemenea claviatură: niște șiruri de simboluri pe niște butoane ce trebuie apăsate. Cât de ciudată trebuie să-i pară unei asemenea creaturi! Priviți: la o claviatură standard, literele se succed astfel, spuse Harry, arătându-le blocnotesul: 1 2 3 4 5 6
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
ochi tastatura. M-am Întrebat ce ar putea să Înțeleagă o inteligență extraterestră dintr-o asemenea claviatură: niște șiruri de simboluri pe niște butoane ce trebuie apăsate. Cât de ciudată trebuie să-i pară unei asemenea creaturi! Priviți: la o claviatură standard, literele se succed astfel, spuse Harry, arătându-le blocnotesul: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 0 tab Q W E R T Y U I O P CAPS A S D F G H J K
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
ieșit de trei zile de obicei în fiecare luni dimineață plecați înapoi spre Paris azi însă n-ați dat niciun semn de viață iată este ora prînzului vă rog să vă opriți vă rog să fiți înțelegător zgomotul produs de claviatura mașinii dumneavoastră de scris începe să ne răsune în creier mai mulți clienți s-au plîns în timpul nopții este ca și cum o ploaie măruntă ar cădea fără încetare pe un acoperiș de tablă literele pe care le imprimați pe hîrtie sunt
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
sound la fel de obsedant. Găselnița acestei melodii care a făcut carieră stă în chitara bas: multă vreme, în rock, aceasta a rămas în plan secundar, în fundalul de atmosferă, ca un paravan sau filtru, punând în valoare restul sonorităților (vocile, percuția, claviaturile, chitările celelalte). Dar în Smoke on the Water, chitara bas (profețind hard-rockul și heavy-metal) a devenit primadonă (privighetoare fatală) și a trasat nucleul unei sonorități sobre, riguroase, dar cu efectul unui dans de derviș rotitor (întrucât fraza muzicală cu pricina
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2212_a_3537]
-
nu are cum să nu te marcheze și impregneze definitiv. Vocea (Ian Gillan) devine aici paravanul de odinioară, care era chitara bas, la fel chitara cealaltă patronată de Ritchie Blackmore (oricât de spectaculoase ar fi urcușurile și coborâșurile ei), iar claviaturile (John Lord) și percuția (Ian Paice) sunt roze de zahăr candel pe tort. Simplitatea basului (Roger Glover) este aici întemeietoare, matricială. Și în final o „blasfemie“, poate: prefer să ascult acest cântec cu vocea din concert a lui David Coverdale
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2212_a_3537]
-
care fusesem eu. Mă așteptam la pasiuni pentru actori, dar nu puteam îngădui acest tip de entuziasm, această înrobire a suferinței și durerii. Trebuia să înceteze. Madeleine, aș spune eu. Da? ar răspunde ea fără să își ridice privirea de pe claviatură. În legătură cu piesa asta. Îhîm. Eu sunt Peter. Capul ei s-ar ridica brusc de la mașina de scris? Mi-ar spune să încetez cu gluma, pentru că acesta nu era un subiect de glumă? M-ar crede? M-ar strânge la piept
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
aduc cititori.” Mircea Cârloanță 598. „La a doua citire cartea devine mai vorbăreață.” Mircea Cârloanță 599. „Cel ce nu devine nobil în timp ce ține în mână o carte bună, nu va cunoaște noblețea niciodată.” Mircea Cârloanță 600. „Cartea este precum o claviatură de pian: cere să-ți dozezi <<bătaia>>.” Marin Voiculescu 601. „Fiecare carte își are nopțile ei.” Marin Voiculescu 602. „Orice carte mare e un fragment mic din viață.” Marin Voiculescu 603. „Marile cărți nu se mulțumesc cu punctul, ele caută
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
și nu citesc pe Întuneric, iar frazele nu le aștern pe coli de hîrtie. Le as cult Într-o limbă aproape română. Dacă aș redacta În italia nă, engleză, spaniolă sau franceză, ele mi-ar vorbi fără cusur. Scriu pe claviatura unui ordinator obișnuit, unde Însă fie care tastă se prezintă vocal sub tușeu, În chiar clipa proiectării semnului ei pe ecran. Apoi, la o altă apăsare pe taste, textul astfel cules se rostește singur pe sine de la un capăt la
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
cerceta care diferențe oare schimbă la națiile numeroase acele semne corespunzătoare ale vorbelor! Dacă există vreo octavă primitivă, cu care să se fi notat la oamenii primari simțirile esențiale? Când oare instrumentul muzical, pe care îl purtăm, își va avea claviatura tot așa de bine cunoscută cum era aceea a pianului mave din huli, atunci când, dezvelind capacul, anatomia lui îți apărea cu fibre și vine de oțel! ... Ce coarde vocale anume sunt puse în mișcare de anume simțiri? . . . dar, mai ales
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
ocrotirea unei adieri de lumină care se strecura prin prisma rozetei. Clara cînta rău, În contratimp și greșind jumătate din note, Însă mie serenada ei Îmi suna ca un imn de slavă, iar faptul de a o vedea Înălțîndu-se deasupra claviaturii, cu o urmă de zîmbet și cu capul aplecat Într-o parte, Îmi inspira o viziune cerească. Mă pregăteam să-mi dreg glasul pentru a-mi anunța prezența, Însă efluviile de Varón Dandy m-au dat de gol. Clara puse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
casa aceea nu fuma nimeni, iar pipa lui Barceló, pururi stinsă, era un simplu atrezzo. Am ajuns la sala de muzică și strălucirea unui fulger a aprins volutele de fum ce pluteau prin aer pe ca niște ghirlande din abur. Claviatura pianului alcătuia un zîmbet interminabil lîngă galerie. Am traversat sala de muzică și am ajuns la ușa bibliotecii. Era Închisă. Am deschis-o, iar lumina pavilonului (glorietaă ce Înconjura biblioteca personală a librarului Îmi oferi un cald bun-venit. Pereții acoperiți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
pedeapsa pentru încălcarea interdicției, trebuie să rabde, cu timpul se va face bine, are ierburi uscate, se va tămădui, dar acum mai bine să stea aici în preajma Mariei, să prindă puteri, clapele pianului au început să se miște, degetele urmăresc claviatura, muzica izvorăște din trupul ei sfârtecat, aude cum cad stelele, deschide ochii, peștera se umple de o muzică abisală, clapele pianului se mișcă singure, sunetele roiesc în jurul capului ei ca un nor de albine, peștera s-a umplut de lumină
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
unui violonist de ocazie, care luase instrumentul de pe un scaun al orchestrei, ridicând-o la piept cu mână de maestru, vioara suspina în sonuri duioase, ce aminteau de Livenii lui Enescu. Pianistul, rășchirând degete subțiri și agile, răscoli și reașeză claviatura la loc, după trecerea acelui talaz grăbit al mulțimii clapelor ce reproduse nespus de fermecător aceleași suspine ale viorii, acompaniindu-și, melancolic, discursul insolit: Eh, rumene, rumene, rumene, rumeneee Ghive na mola landa zisia șeineee Eh, rumene, rumene, rumene, rumeneee
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
părea tot pe atâta de superfluă. La urma urmei, considera el, mie, un băiat din mahalaua de la Dornești, Singma, tir-li-tam, Singma, tir-li-tam îmi sună ca și o Foaie verde, foaie lată din folclorul românesc! Ținând hangul din două note pe claviatura pianului, cântăreții înfierbântați elogiau tot mai entuziast strămoșeasca bucătărie moldo-valahă care pune la temelie mamalighele, carnațele și patlajelele și cașcavalele. Glăsuirea viorii, isonul pianului și vocile potrivite pentru acel fel de cântare făceau să răsune bătrânele bolți ale crâșmei: Hai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
să te târăști înapoi în colțul de excremente al acestei instituții de unde ai venit. Sunt foarte pretențios în legătură cu cei cu care trebuie să lucrez. Nu-mi plac ucigașii. Deubel își dezgoli și mai mult dinții galbeni. Rânjetul lui semăna cu claviatura unui pian vechi și foarte dezacordat. Trăgând în sus de pantalonii din flanel lucios, își îndreptă umerii și împunse cu burta în direcția mea. M-am stăpânit cu greu să nu-l lovesc cu pumnul în ea, dar o bătaie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
care continuă să intre în intimitatea acestei tinere femei, în vreme ce eu, eu, aici și acum, cu energia mea fizică pe care o simt răzvrătindu-se, mult mai inepuizabilă decât elanul creator, sunt separat de ea prin imensa distanță a unei claviaturi și a unei hârtii albe pe rulou. — Comunicarea se poate stabili la diverse nivele..., încep să-i explic, apropiindu-mă de ea cu mișcări cam precipitate, dar în mintea mea se învârtesc imagini vizuale și tactile care mă fac să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
generozității mele... — Suntem prin urmare de acord? — Întru totul de acord, domnișoară. — Prin urmare vom putea redeveni prieteni, buni prieteni, adevărați prieteni? — Vom putea. Eugenia îi întinse mâna fină, albă și rece ca zăpada, cu degete fusiforme menite a domina claviaturi, și i-o strânse în a sa, care în clipa aceea tremura. Vom fi deci prieteni, don Augusto; buni prieteni, deși prietenia asta pentru mine... — Ce? — Poate în public... — Ce? Vorbește! Vorbește! — Dar, în sfârșit, după unele dureroase experiențe recente
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
Nostromo, Ash asculta cu atenție fiecare cuvânt. Pe neașteptate, vocea lui Dallas dispăru. Reveni foarte clar și dispăru iar. Complet. Odată cu ea, și contactul vizual. ― Dallas! (În mare grabă, Ash împunse niște butoane de pe consolă, atinse câteva taste, ceru pe claviatura de programare o mai bună rezoluție a receptoarelor deja puse la grea încercare.) Dallas! Mă recepționezi? Te-am pierdut. Repet, te-am pierdut... Răsuna numai scrâșnetul termonuclear al soarelui. La doi pași de cocă, înălțimea colosală a monstruoasei nave străine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]