1,639 matches
-
se plimba focul prin stejari doborâți, un pescar desena tone de vise pe sticlă și inventa un record de-așteptare pe stânci. În albii de lut figurine perechi chicoteau îmblânzirea tornadei pe cer și parcă cetățile vremii dansau efemer în clepsidre de ger. Ce vechi calendare strigau spre lumină, ce faguri de stări, ce cuburi de gând! Treceau râuri de vrajă pe meridianele lumii și fiecare avea o torță în gând. Vorbisem cu setea să-mi scrie în palmă atingerea clipei
TORNADĂ ŞI FOC de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369408_a_370737]
-
călăuzit de principiul potrivit căruia cărțile sale trebuie să cuprindă „viața trăită demn și curat, sub auspiciile Cuvântului”. Plecând de la această idee, Cezarina Adamescu pornește în întreprinderea sa prin prezentarea primului volum (Crâmpeie de viață, 2005) într-un prim capitol ( Clepsidra cu aduceri aminte sau Aproapele din departe), punctând diverse aspecte referitoare la eroii cărții, acei „oameni remarcabili, modele exemplare de conduită morală, creștină, socială” sau la „relațiile interumane pe diferite segmente de spațiu și timp, împletite armonios cu amintirile de
PASIUNEA, TALENTUL ȘI DĂRUIREA ÎN SLUJBA CUVÂNTULUI de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2094 din 24 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369390_a_370719]
-
le ducă-n amintiri. Pe natura pustie va stăpâni gerul, prin Iarna ce vine în straie de mireasă, când peste orizonturi se coboară Cerul și nesfârșita zare ține loc de casă. Dar viața își lasă iubirea-n anotimpuri, cum în clepsidra timpului a fost menită. În primăveri să renască în alte chipuri, când de căldura Soarelui e-ndrăgostită. 6.09.2014 © Maria Filipoiu Referință Bibliografică: PASTEL DE TOAMNĂ / Maria Filipoiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1371, Anul IV, 02 octombrie
PASTEL DE TOAMNĂ de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1371 din 02 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369473_a_370802]
-
Cultură, timpul era croșetat din clipe de aur, iar metronomul sufletelor accelera în fața scenei pe care artiștii absorbeau voluptatea frumuseții de la heruvimi, pentru ca să o redea apoi publicului, prin cântec și reverență, prin dans și prin harul glăsuirii cuvântului; acum, în clepsidra vieții culturale și artistice a Buhușiului mai sunt numai câteva fire de nisip să se scurgă, apoi, până când vor renaște iubirile serbărilor inimii, timpul va fi exilat. Cu toate că orașul binecuvântat între briza Bistriței și adierile înmiresmate ale pădurilor seculare de
ŞTEFAN ZAHARIA. VIAŢA, ÎN TREAPTA DE SUPERIORITATE A FIINŢEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1371 din 02 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369471_a_370800]
-
rostit sau îngânat, ori însoțit de murmure umile, timide... Pe drumul „răstignirii-n dor”, poetul Valeriu Covrig-Cudrec își poartă desaga cu nesiguranța iubirii totale, la fel și culcușul tainei, în care și-a cuibărit nerostitul cuvânt, neantul ce-l subjugă, clepsidra cu aur și lumi paralele. Atâta sfială în prezența iubirii! Atâta gingășie ascunsă în cămară! Atâta zbucium lângă femeie, atâtea frământări înaintea rostirii! Deși totul e dor: viața, rostul, zorii, amurgul, căutarea, ieri-ul și mâine-le, azi e incertă
DORINA MANU DESPRE VALERIU COVRIG CUDREC de BAKI YMERI în ediţia nr. 2015 din 07 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370646_a_371975]
-
umblă pribeag, călcând nesigur printre necuvinte, în galaxia dorului pierdut, imediat însă recuperat, precum mercurul scurs imperceptibil prin frunzele făcute umbră. Poetul clădit din trăire, ascuns în perdele de maci, încearcă să nu piardă drumul, căutând frânturi de dor în clepsidra timpului plecat, dar și în cea prezentă, visând la taina zilei ce va urma, frenetic visător la iubire. Deși structurată pe cinci drumuri, cartea se constituie în cânt, unic cânt de iubire, dăruit femeii de alături, lângă care și cu
DORINA MANU DESPRE VALERIU COVRIG CUDREC de BAKI YMERI în ediţia nr. 2015 din 07 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370646_a_371975]
-
iar în lumea Lui Iisus”. O poetă „captivă luminii”, care cultivă, reticent, hașura figurativă. STAN M. ANDREI. Filosofie modelată în vagi forme haijine (fără trei versuri, cinci, șapte, cinci, total 17 silabe și cezură, - rămân freamătul și anotimpul). „Nisipul din clepsidră, / jos. / Tot jos, / frunzele din pomi. // Prohodirile, / sus. / Tot sus, / amintirile”. Poezie „vasală” adagiului - cu încheieri, uneori, foarte deschise. „Drumul frunzei / e un maraton. / Deși feminină, / nu dă înapoi, / ci își tot întinde limbul / după briza din zori. // La sosire
ARMONII CELESTE de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 2120 din 20 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370731_a_372060]
-
Observații încorporate în stih. „Planeta albastră / Este o stație / În trecerea spre / Nemărginire...” poezie lucrată, în mare parte, în tehnica ingambamentului, care se combină, uneori, cu hiperbatul. „Iubirea plutește / În chipuri de lumină / Forma viselor nu se va risipi / În clepsidra zilelor... // Clopot înfometat în / Anotimpuri migratoare / Suflet al lumii, / Eternă secundă / Umbră în paradisuri / Curgând...” Expresie esențială, neîmpodobită, creată din relatare și... staccato. PAULA DANIELA MATEI. Diversitate de procedee artistice și mijloace gramaticale cu potență stilistică. În modul verbal optativ
ARMONII CELESTE de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 2120 din 20 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370731_a_372060]
-
Și-au dispărut și florile de tei Când eu plecam , te ghemuiai în tine Și m-aducea’napoi an după an Încrâncenarea ta de-a fi cu mine În ciuda anilor ce se “zbăteau” în ram ! Când plecai tu - așa, cantr-o clepsidră Se răsucea nisipul de sub mine Și teama că iubirea nu mai vine Și florile de tei nu vor să se deschidă Eu te-am iertat de dorul de sub ploape De mâna mea întinsă fără să apuce De vreascurile toate din
TOT MAI DEPARTE AZI DE FLORILE DE TEI … de CAMELIA FLORESCU în ediţia nr. 1588 din 07 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/369587_a_370916]
-
a zdrobi orice. Chiar și aerul chiar și eterul. De aceea rotile sunt mai ales în noi. Ele sfărâmă munți și pulverizează stele. Ele distrug totul hrăpărețele Cu tehnologia lor trufașa. Timp, destine, caractere, Precum și imense tăceri. Imaginați-vă o clepsidra În mijlocul căreia sunt ele, Rotile dințate. În punctul în care acestea se întrepătrund Se frânge chiar și lumină. Iar dincolo de dinți , Și de acest nefericit concubinaj Țâșnește orbitor ,sângele. Substanță pe care rotile o cer drept plata, Și cu care
NEPĂSAREA ROŢILOR DINŢATE de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 550 din 03 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/369727_a_371056]
-
1669 din 27 iulie 2015 Toate Articolele Autorului Vreau să te am, vreau să îți fiu înger ce ține-n brațe cerul, graiul iubirii să îl scriu cu slove descifrând misterul. Vreau să te caut, să îți dau nisipul din clepsidra vie a nopților ce ne-alintau cu a lor tandră poezie. Vreau să te aflu, să îmi fii soarele ce-mi zvântă lacrima Îmbrățișați de liniști sidefii ne vom cunoaște inima... Vreau să te am, vreau să îți fiu lumină
(VREAU SĂ TE AM, VREAU SĂ ÎŢI FIU... de ELENA LAVINIA NICULICEA în ediţia nr. 1669 din 27 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369760_a_371089]
-
noapte”(Vino vară-mbujorată). Atmosfera îmbie la reverie, născând dorul de ducă ,,prin munți, prin văi și prin luncă”. În multe dintre poemele volumului predomină liniștea, împăcarea cu un datum al firii în care omului îi picură timpul ,,ca nisipul în clepsidră” și chiar dacă uneori ,,sufletul e ud de lacrimi”, acesta se pune ,,la uscat/pe curcubeu”. În tot acest perpetuum mobile plin de necunoscut, chiar dacă s-ar cunoște modalitatea prin care ,,lumina să-nghită întunericul”, ființa ar fi cumva dezorientată, smulsă
OCHIUL CURAT SAU DOBÂNDIREA CERTITUDINILOR NECESARE DE MIHAELA OANCEA de DORINA STOICA în ediţia nr. 1831 din 05 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368164_a_369493]
-
n-au pătruns în Lumină. Clipe ni-s anii... Ce rătăcesc în necuprinsul creat, În care pământ, ce-i făcut, ni s-a dat Să creștem pe el, ca frunze, iubirea, În suflet adânc păstrând nemurirea. Ore ni-s anii... Clepsidra vieții le scurge pe toate În zile și nopți, ce-n ani adunate Vârstele-nșiră cu scopuri precise, Le-ncarcă atent cu trudă și vise. Gânduri ni-s anii... Prin ele cădem în păcat, deseori; Vise curate se clădesc doar
CITITORII, LA SFÂRŞIT DE AN de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1823 din 28 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368207_a_369536]
-
plânsul frunzei verzi, să-l transforme în iubire, prin pădure, prin livezi. dintr-o lacrimă sărată, pernă facă-si trupul meu, ca să doarmă-n veșnicie, străjuit de dumnezeu. timpul nu mai are febră, nu mai arde și e rece, în clepsidra lui nebună, timpul toarce, timpul trece. ca un copilaș suav te- așezi pe umărul meu, și din lacrima-ți curată, îmi hrănesc propriul zeu. crește iarba, crește valul, zboară pasărea-n zenit, căntă timpul cu cavalul, oare eu, doamne, am
RUGĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1317 din 09 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/368287_a_369616]
-
Acasa > Poeme > Dragoste > ÎMI AMANETEZ VIITORUL Autor: Mihail Coandă Publicat în: Ediția nr. 2258 din 07 martie 2017 Toate Articolele Autorului Mâine, îmi voi amaneta viitorul, am oprit timpul, am tras storurile, ne-am închis în clepsidra cu iluzii ca să curgem împreună, să împarțim dezamăgirile în fouă, să alegem fiecare firicel de azi și să-l punem deoparte pentru atunci când nu o să mai fie nimic de curs. Am să amanetez viitorul, la ce-mi mai trebuiește când
ÎMI AMANETEZ VIITORUL de MIHAIL COANDĂ în ediţia nr. 2258 din 07 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362605_a_363934]
-
la ce-mi mai trebuiește când azi te am Ești totul și am să te scriu până la ultimul rând, dar am să te iubesc și dincolo de el, căci literele noastre nu pot fi închise niciodată, în niciun caiet. în nicio clepsidră, or să curgă mereu și vor lăsa urme pe tărâmul ce ne desparte de ceilalți, ei sunt doar trecători prin viața noi suntem o poveste. Am să amanetez viitorul, cine licitează pentru el? Referință Bibliografică: Îmi amanetez viitorul / Mihail Coandă
ÎMI AMANETEZ VIITORUL de MIHAIL COANDĂ în ediţia nr. 2258 din 07 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362605_a_363934]
-
noi? COPIL FIIND Copil fiind, purtam vara pălăria florii soarelui să mă apere de arșiță. Acum, văd luna purtând aceeași pălărie, făcându-mi cu ochiul. Copil fiind, zideam castele de nisip întâlnindu-mă cu prinții din poveste. Azi, nisipul prin clepsidra timpului s-a scurs, castelul sa surpat, sufletul rămânând închis printre ziduri. Copil fiind, simțeam chemarea depărtării atingând zenitul cu mâna. Astăzi, mă agăț de-un colț de cer dorind să-i simt îmbrățișarea. Copil fiind, mă scăldam vara în
TOAMNA DIN SUFLET (POEME) de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 1821 din 26 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370125_a_371454]
-
nr. 1253 din 06 iunie 2014 Toate Articolele Autorului Alergăm mereu după... ”fantome”. Ne grăbim, facem planuri, ne luăm la întrecere... și dorim să fim mereu primii la țel. Nimeni nu are timp pentru clipa, care se pierde în adâncul clepsidrei, uitată și netrăită... Nimeni nu o aude cum... sfârșește în tonul monoton al ceasului de pe perete. Clipa, odată pierdută, nu o mai găsim, decât în gândul călător prin... infinit. De ce alergăm mereu? Unde vrem să ajungem? Viitorul vine... destul de repede
CLIPA PIERDUTĂ de DOINA THEISS în ediţia nr. 1253 din 06 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370209_a_371538]
-
Acasa > Versuri > Omagiu > ÎNDURĂ-TE, DOAMNE! Autor: Olguța Trifan Publicat în: Ediția nr. 1766 din 01 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului Când a-nghețat lumina-n lumânare Iar în clepsidră timpul s-a oprit, Verdictu-i dat: N-au drept la amânare, Ceata de îngeri cerul a-nflorit. În pâcla fumegândă, viața n-are Atâta loc de moarte adumbrit... Că a-nghețat lumina-n lumânare, Iar în clepsidră timpul s-a oprit
ÎNDURĂ-TE, DOAMNE! de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1766 din 01 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353292_a_354621]
-
-n lumânare Iar în clepsidră timpul s-a oprit, Verdictu-i dat: N-au drept la amânare, Ceata de îngeri cerul a-nflorit. În pâcla fumegândă, viața n-are Atâta loc de moarte adumbrit... Că a-nghețat lumina-n lumânare, Iar în clepsidră timpul s-a oprit. Se-adună suflete la închinare In cer și pe pământul înnegrit, Se roagă chiar și toamna-n calendare, Indură-Te, azi, Doamne - răstignit, Dezgheață-ne lumina-n lumânare! Dragi prieteni, am postat acest poem în semn
ÎNDURĂ-TE, DOAMNE! de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1766 din 01 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353292_a_354621]
-
Articolele Autorului Nu știu ce faci cu viața ta Cînd stelele pe cer visează, Dar n-o distruge pe a mea Cît în inimă-mi vibrează! Încă mai port în ea fiori Ca roșul macilor din cîmp, Nu încerca să mă omori; Clepsidra mea, mai are timp! Are secunde parfumate Ca nopțile de chihlimbar În care mă țineai aproape, Nisipul, nu curge-n zadar! Nu știu ce faci! E viața ta ...! Dar dacă timpul te brumează, Să nu îți pierzi încrederea, Cît în iubirea mea
NU ŞTIU CE FACI de GEORGETA ZECHERU în ediţia nr. 1168 din 13 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353464_a_354793]
-
gânduri toarse Din caierul zăpezii de-altădată. Ți-am scris cu pana înmuiată-n doruri Pe cupele de crini drapați cu vise, Alunecând pe-aripile întinse De pescăruși 'nălțând spre cer onoruri. Ți-am scris pe-albastrul mării, pe nisipuri - Clepsidre sparte-n lacrime de perle, Când ațipeam în cântecul de mierle Și trena lunii desena pe chipuri Surâsuri reci și umbre pe verbine. Cu maci aprinși pe umeri de vestale, Am scris pe-nrourarea frunții tale, Nuntind cu-alai de sărutări
POEMELE AMURGULUI (2) de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353032_a_354361]
-
al revistei literare on-line Cetatea lui Bucur, împreună cu Elisabeta Iosif, care este redactor șef, Cristian Neagu, P.Polidor, ș.a și al revistei Mileniu (Craiova) alături de Valentin Dascălu, M. Moisa, O. Ghidirmic, O. Lohon, s.a. Revista editată de membrii cenaclului Clepsidre, Mileniu, devine un argument în plus de continuarea întâlnirilor literare, prilej de cunoaștere și comunicare cu scriitori ca : Eugenia Serafini (Italia), Amita Bosse (India), D.R. Popa (USA), V. Crăciun, Galina Furdui (Moldova), De Guy (Franta), Paul și Kuzukko Diaconu (Japonia
DE VORBĂ CU SCRIITOAREA ELENA ARMENESCU DESPRE VIRTUŢILE VINDECĂTOARE ALE POEZIEI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 270 din 27 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354288_a_355617]
-
de a scrie ce a simțit și văzut - chiar nevăzutul. Inițial, nu îndrăzneam să arăt nimănui priceput în ale scrisului ceea ce scriam, dar după ce am citit într-un cerc restrâns câteva poezii, am fost îndemnată să frecventez mai întâi cenaclul „Clepsidre” din Bechet, apoi cenaclul „Haralamb Lecca” din localitatea Caracal, unde practicam profesia de medic. Cum fiecare cenaclu trebuia să se afirme prin activitatea să, am primit propunerea să fac o selecție a câtorva poezii și să le trimit la concurs
DESPRE POEZIE CA SEVĂ A VIEŢII de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 270 din 27 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354289_a_355618]
-
susținea cursuri de Oratio mentis la Universitatea Populară, Sala Dalles. În acei ani am inceput colaborarea la diferite reviste literare periodice:Luceafărul, Convorbiri literare, Poesis, la radio, etc. La cenaclu și la concurs - Vorbind despre începuturi, ce a însemnat cenaclul “Clepsidre” pentru dvs. și ce ați dori să ne relatați din perioada când participați la întâlnirile acestui cenaclu? - În 1981, ca medic specialist, am fost repartizată la Bechet, adică în Comuna Literară Bechet, cum le place câtorva literați din zona s-
DESPRE POEZIE CA SEVĂ A VIEŢII de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 270 din 27 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354289_a_355618]