2,055 matches
-
completă a denumirilor formațiunilor politice din România poate fi găsită în Preda și Soare (2008, 83). 9 Schattschneider (1960) explică faptul că nu toate diferențierile sociale sunt organizate la nivel politic. Afirmația conform căreia țările postcomuniste nu prezintă linii de clivaj nu implică omogenitatea acestora sau absența totală diviziunilor sociale. 10 Forumul Democrat al Germanilor din România (FDGR) este un partid fără grup parlamentar dar cu reprezentare locală importantă ce va fi discutat in extensi în două dintre capitolele acestei cărți
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
baza de date fiind creată în 2007 2008 permite și înregistrarea modificărilor legislative introduse în următoarea legislatură. 1 Schattschneider (1960) explică faptul că nu toate diferențierile sociale sunt angrenate în procesul politic. Afirmația conform căreia țările postcomuniste nu au avut clivaje la începutul perioadei de tranziție nu implică nici absența unor anumite linii de definire ulterioară a votului (Kitschelt et al. 1999), nici omogenitatea socială sau absența divizărilor sociale. Dimpotrivă, există unele diferențe pe care comunismul nu le-a putut eradica
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
Liban, Teritoriile Palestiniene, Ciad, Mauritania, Eritrea, Djibouti), areale cu potențial neglijabil al infrastructurilor de transport (Somalia, Comore, Sahara Occidentală) - vezi Tabelul nr. 79 și fig. 123 de la Cap. 4.1.1.7. Potențialul infrastructurilor critice de transport - un desen spațial al clivajelor teritoriale. - atributele teritoriale date de valoarea indicelui potențialului militar evidențiază spații cu valențe de putere militară regională (valoarea indicelui peste 10 - Egipt unica putere militară regională din lumea arabă) și spații cu potențial militar de importanță locală (toate celelalte state
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3054]
-
este variabilă, fiind pe ansamblu ceva mai lungă în ultima vreme decât în trecut, semn că a sporit politizarea grupurilor. Numărul amendamentelor din plen este direct proporțional cu dificultatea obținerii consensului propriu-zis politic, nu strict tehnic. Există, ce-i drept, clivaje de nedepășit. Deocamdată, din scurta mea experiență, cele mai semnificative momente de divizare a Parlamentului au fost ocazionate de discuția referitoare la relația cu Statele Unite în privința transferului datelor bancare ale cetățenilor europeni, utile în campania antiteroristă, ca și de dezbaterea
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
celor 23 de limbi oficiale ale Uniunii, comunitatea cetățenilor nu poate nici renunța la vreuna dintre ele, nici construi un corp politic care să semene mai degrabă cu Turnul Babel decât cu o democrație, fie ea și traversată de multiple clivaje. Dată fiind intrarea țării noastre în Uniune în 2007, experiența românească legată de Parlament e limitată. Deocamdată, cele două alegeri ținute în noiembrie 2007 și apoi, la termen, în iunie 2009 au adus cele mai slabe prezențe la urne din
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
irlandezi în urma primului referendum) și nu în ultimul rând a proiectului de Tratat Constituțional (respins prin referendum atât de olandezi, cât și de francezi în 2005) a ilustrat sfârșitul acestui consens, interpretat de unii autori ca semnul prefigurării unui nou clivaj între partizanii integrării europene și opozanții proiectului european. Existența unui astfel de clivaj este un subiect de analiză recent asupra căruia concluziile sunt divergente. Odată cu extinderea și consolidarea prerogativelor Parlamentului European, cu asocierea târzie a parlamentelor naționale la luarea de
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
Constituțional (respins prin referendum atât de olandezi, cât și de francezi în 2005) a ilustrat sfârșitul acestui consens, interpretat de unii autori ca semnul prefigurării unui nou clivaj între partizanii integrării europene și opozanții proiectului european. Existența unui astfel de clivaj este un subiect de analiză recent asupra căruia concluziile sunt divergente. Odată cu extinderea și consolidarea prerogativelor Parlamentului European, cu asocierea târzie a parlamentelor naționale la luarea de decizie la nivel european, odată cu crearea cetățeniei europene și a partidelor politice europene
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
nivel european, odată cu crearea cetățeniei europene și a partidelor politice europene la începutul anilor 1990, Uniunea a intrat într-o fază nu numai de parlamentarizare, ci și de politizare. Este încă prematur să confirmăm sau infirmăm prezența unui astfel de clivaj, cum, de asemenea, rămâne încă netranșată dezbaterea cu privire la structurarea vieții politice europene în jurul clivajului tradițional stânga/dreapta. Ideea politizării Uniunii Europene este la fel de recentă, privită de unii ca o soluție pentru a rezolva problema deficitului democratic și ca o amenințare
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
1990, Uniunea a intrat într-o fază nu numai de parlamentarizare, ci și de politizare. Este încă prematur să confirmăm sau infirmăm prezența unui astfel de clivaj, cum, de asemenea, rămâne încă netranșată dezbaterea cu privire la structurarea vieții politice europene în jurul clivajului tradițional stânga/dreapta. Ideea politizării Uniunii Europene este la fel de recentă, privită de unii ca o soluție pentru a rezolva problema deficitului democratic și ca o amenințare de către cei care consideră că structura sa instituțională nu este compatibilă cu tentativele de
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
libertății personale, un angajament ferm pentru democrația participativă în interiorul partidului și o lipsă de încredere în modelele tradiționale de leadership 49. Mai mult decât atât, verzii nu se definesc în funcție de opoziția clasică dreapta-stânga, ci se consideră mai degrabă rezultatul unui clivaj piață-natură50. De aici, evident, reiese o problemă de poziționare și găsire de aliați, în special în cadrul PE. Dacă la început soluția au fost radicalii, astăzi, așa cum am specificat deja în capitolul despre grupurile din PE, verzii constituie un grup cu
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
implică o convergență verticală a spațiilor publice naționale, o europenizare progresivă a dezbaterilor din statele membre, în funcție de transferul de competențe către nivelul european și de impactul deciziilor europene asupra politicilor naționale. Ultimul scenariu posibil prezintă Uniunea Europeană ca pe un nou clivaj politic în dezbaterile politice naționale. Având în vedere că integrarea europeană afectează în mod diferit cetățenii Uniunii, impactul asupra statelor membre ar putea reprezenta o sursă de conflict și de dezbatere la nivel național. Plecând de la aceste teoretizări cu privire la modul
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
de tranziție spațial-urbană între Europa (cu indice mediu al urbanismului de 68,8%), Asia nearabofonă (42,6%) și Africa nearabofonă (cu 40,8%). Raporturile dintre structurile rurale și urbane au indus în perioada postbelică o anumită formulă a segregărilor și clivajelor teritoriale ori redefinirea unor centre de greutate urbană ca urmare a concentrării masive a populațiilor rurale deplasate aici. Acest fenomen se regăsește și pe coordonatele cadrului economic, unde valoarea P.I.B. și structura acestuia, redau discrepanțele economice față de spațiile exterioare din
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3055]
-
securității proprii. Fluxurile de investiții ale statelor arabe mediteraneene au fost orientate majoritar către U.E., cu ponderi în ordine crescătoare dinspre Mashreq (est) spre Maghreb (vest), aspect ce ilustrează puternica lor propensiune euro mediteraneeană, iar pe de altă parte drasticul clivaj economic dintre statele arabo mediteraneene întoarse cu fața spre Europa dezvoltată și lumea africană subsahariană din sud împotmolită în paupera sa odisee existențială. Statele din Golful Persic, plus Egipt, Iordania și Liban, mențin un echilibru bispațial între ponderea investițiilor în
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3055]
-
începutul a ceea ce se dezvăluie a fi o problemă dificilă a artei vizionare. Unitatea acestui eu cu acces la gnoza absolută poate fi un deziderat în teorie; în practică însă, lucrurile stau cu totul altfel. Asupra realității și consecințelor acestui clivaj identitar mă voi opri în rândurile următoare. 1.3. Eul creator și eul empiric Am văzut cu toții că practic întreaga istorie a metafizicii susține că eul, ca agent ale cunoașterii, este cel ce percepe universul înconjurător (datele problemei se vor
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
sintetic, "vorbitorul dintr-un poem" (Myers și Simms, 1985, p. 230), ca elemente distincte de eul empiric. Desigur, s-ar putea aduce și alte exemple concludențe. Aceste rafinamente critice sugerează că eul nu este un construct unitar și că respectivul clivaj este un deziderat teoretic dacă se urmărește clarificarea procesului de creație artistică și a elementelor implicate în acestă. În contextul strict al cercetării mele, consider că este mai util să diferențiez între eul empiric, implicat în procesul de cunoaștere general
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
puternică tradiție apofatică în misticismul occidental, care se bazează, în expresia lui Denys Turner, pe "metafore ale negativului". De asemenea, el subliniază o restrângere a experienței în ceea ce-i privește pe adepții acestei forme mistice, fapt care pare să augmenteze clivajul dintre viziune, ca imagine și experiență, si misticismul negativ, ca alegorie și respingere a vizualului.103 În această grila, viziunea presupune în primul rând percepție a formei (imagerie), care, la rândul său, reclamă o implicare activă a senzațiilor. Philip C.
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
planul de a cotropi cerul, pentru a-i lua prizonieri pe îngerii cei buni și pentru a-i zăvori apoi în trupuri 166. Pe de altă parte, dialectica lui Blake se poate revendică, în egală măsură, de la credință pauliciana în clivajul dintre bine și rău167. Acești gânditori religioși poartă numele de maniheeni în tradiția autorilor bizantini 168. Potrivit lui Malcolm Barber, persanul Mani, fondatorul legendar al acestei secte, este influențat, în chip decisiv, de Marcion, gânditor care respinge realitatea ebraicului YHWH. Astfel
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
a părinților care abandonează tot mai frecvent lupta) nu mai reprezintă o condiție a supraviețuirii, intrând de multe ori în coliziune cu ceea ce elevii consideră interesant, necesar, important pentru ei. De aceea, poate că Paulo Freire are dreptate când relevă clivajul dintre profesor și copil, concretizat prin câteva dihotomii specifice procesului educațional: a) profesorul predă, iar elevii sunt învățați; b) profesorul știe totul în vreme ce elevii nu știu nimic; c) profesorul gândește în vreme ce elevii sunt țintele gandurilor sale; d) profesorul vorbește în vreme ce
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
a micii copilării; prin reactivarea conflictului oedipian; prin desprinderea de imaginile parentale infantile și prin reatașarea de noile obiecte libidinale; prin raporturi defensive față de un ideal al eului și de pulsiunile pentru stabilirea unui nou echilibru narcisic (refulare, deplasare, refuz, clivaj, intelectualizare, ascetism, proiecție). Adolescența este în felul acesta un moratoriu identificat cu o problematică identificatorie: esențialul constă din negocierea doliilor, a pierderilor și a deziluziilor până în momentul în care subiectul poate să-și asume separarea și diferențierea în autonomie” (R.
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
sunt direct implicate în decizie. Fără implicarea afacerilor, educația vocațională dă naștere, din punctul de vedere al Băncii Mondiale, unor profituri economice mai mici decât educația generală. În plus, Banca Mondială accentuează importanța educației femeilor ca mijloc de combatere a clivajului dintre sexe. Banca Mondială consideră finanțarea educației ca investiție economică și, în consecință, susține folosirea analizei economice pentru a aprecia rezultatele. Următorul citat ilustrează accentul pus de Banca Mondială asupra caracterului economic al educației și asupra metodelor de evaluare a
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
cu familiile pentru a stabili un mediu de susținere pentru educația fundamentală. Varietatea de programe ale UNESCO și statisticile negative ilustrează problemele de echitate cu care se confruntă încă susținătorii Educației pentru Toți (EFA Global Monitoring Report 2009). Există un clivaj în creștere între cei educați și cei needucați din lume copiii străzii, refugiații de război și alte populații neglijate. UNESCO estimează că există în lume aproximativ 100 milioane de copiii ai străzii care muncesc. În cooperare cu UNICEF și alte
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
rurale, marginalizate și minoritare. În plus, ideologiile politice trec de la sprijinul din partea unui stat al bunăstării la intervenția limitată a guvernului, ca rezultat al revoluției hayek-iene în gândirea economică. Aceasta schimbare umbrește încercările de îmbunătățire a condițiilor sociale și micșorarea clivajului dintre educație și venituri între bogați și săraci. Așa cum a arătat Hallak, "... chiar în cele mai bogate țări din Europa, o mare parte a responsabilității de a formula nevoi în cadrul educației, sănătății și alimentației este abandonată și preluată de organizații
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
care societatea o rezervă în genere grupusculelor care par să concentreze puterea. Asta nu înseamnă că, în esența sa, adeziunea la PCR era mai puțin dezonorantă. Dar ea putea părea banală, într-o societate resemnată cu regimul comunist, în care clivajul nu mai trecea, ca la începuturile regimului, între "avangarda" minoritară de inițiați, membrii de partid, și marea masă a populației, ci între nomenclatura activiștilor profesioniști ai politicului, care renunțaseră la propria pregătire, eventual chiar vocație, pentru a deveni militanți plătiți
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
îi frânează progresul rapid în termenii unei democrații pe deplin asumate 48. Tradiția istorică a unui stat hipercentralizat și urbanizat doar superficial nu a favorizat niciodată afirmarea unei societăți civile structurate. Harta electorală a lui 1992 punea încă în lumină clivaje politice între centrul României regiunea care odinioară a făcut parte din Imperiul Roman și provinciile răsăritene și meridionale ale țării 49. La acestea se adăugau, mai vizibile, decalajele datorate prezenței Imperiului austriac sau, dimpotrivă, a celui otoman. Dar aceste date
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
ai lui Silviu Brucan" și voința acelui segment din societate care participase activ la răsturnarea regimului ceaușist în numele unei despărțiri radicale de comunism și al racordării României la valorile de democrație și libertate ale Occidentului. În primăvara lui 1990, acest clivaj atingea chiar corpul de ofițeri ai Armatei române: un grup reformist devine, sub acronimul CADA, foarte vizibil doar pentru a dispărea cu totul după alegeri, CADA își asumă riscul de a cere o reformă reală în armată. Protestele lor au
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]