1,626 matches
-
fel ca țăranii români, doar nobilii fiind considerați ca parte a „națiunii”. În schimb sașii și secuii beneficiau de ample privilegii, motiv pentru care iobăgia îi atingea într-o măsură mult mai mică. În 1784 are loc Răscoala lui Horea, Cloșca și Crișan având ca scop lichidarea șerbiei. Datorită răsunetului european stârnit de răscoală, Curtea de la Viena prin împăratul Iosif al II-lea emite ordonanța din 22 august 1785 care suprima șerbia. Suprimarea definitivă a iobăgiei a avut loc abia în
Șerb () [Corola-website/Science/330780_a_332109]
-
și fronturile străzilor. Datorită expansiunii Imperiului Habsburgic care promova și se sprijinea pe catolicism, în secolul al XVIII-lea au apărut două programe noi de arhitectură: biserica și mănăstirea. Prima biserică ridicată de armeni este Biserica Solomon, aflată pe strada Cloșca. O altă biserică importantă a Gherlei este biserica armeano-catolică Sfânta Treime, a cărei construcție lasă să se vadă că face parte dintr-un plan prestabilit pentru zona pieței centrale. Mănăstirea franciscană, aflată pe strada Bobâlna, a fost construită după o
Gherla () [Corola-website/Science/296963_a_298292]
-
și patru situri arheologice de interes național situl „Cetățuia” de la nord de Anghelești cuprinde urmele unei așezări fortificate din eneolitic și ale unei așezări din Epoca Bronzului; așezarea de la „Gorgan” (lângă Văleni) aparține culturii Cucuteni din eneolitic; situl de la „Popa Cloșcă” (la 800 m distanță nord-vest de punctul „Gorgan”) cuprinde o altă așezare a culturii Cucuteni, precum și una aparținând culturii Monteoru din Epoca Bronzului; în sfârșit, situl din punctul „Atanasiu”, aflat tot la Văleni, la 600 m sud de „Popa Cloșcă
Comuna Ruginești, Vrancea () [Corola-website/Science/301897_a_303226]
-
Cloșcă” (la 800 m distanță nord-vest de punctul „Gorgan”) cuprinde o altă așezare a culturii Cucuteni, precum și una aparținând culturii Monteoru din Epoca Bronzului; în sfârșit, situl din punctul „Atanasiu”, aflat tot la Văleni, la 600 m sud de „Popa Cloșcă”, conține și el urmele unor așezări similare cu acesta. În rest, două alte obiective din comună sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Vrancea ca monumente de interes local. Biserica de lemn „Sfântul Nicolae” din centrul satului Anghelești datează
Comuna Ruginești, Vrancea () [Corola-website/Science/301897_a_303226]
-
Bora, după alte surse), după moartea căruia a rămas ca birnică soția sa, Bouroaia (femininul lui Bour). De la ea și-a luat numele satul Boroaia. Numărul refugiaților din Transilvania a crescut ca urmare a emigrărilor masive de după Răscoala lui Horia, Cloșca și Crișan (1784). Prima biserică a fost construită la sfârșitul secolului al XVIII-lea de către nemțeni, adică de gospodarii de pe moșia Mănăstirii Neamț. Vechea biserică se găsea lângă actuala biserică din satul Bărăști, unde se mai găsesc urmele sfântului altar
Biserica de lemn din Boroaia () [Corola-website/Science/317123_a_318452]
-
între mai multe figuri omenești, din aur masiv, adunate în jurul unei mese. Decebal era sculptat stând pe un tron. De asemenea, într-o parte a camerei erau statui din aur cu soția lui Decebal, Ezis, și însoțitoarele sale având o cloșca cu pui, mult aur și argint și pietre prețioase.
Cetatea Scurtă (Orlat) () [Corola-website/Science/326079_a_327408]
-
Silvestru monahu cînd au stricat necredincioșii mănăstirea de la Rîmet și cea de la Geoagiu, la anul 1762, în august 20, într-o zi de sîmbata spre pieirea loru"”. După o nouă distrugere, ca represalii pentru participarea localnicilor la răscoala lui Horea, Cloșca și Crișan, (1785), biserica este refăcută în 1792. Mănăstirea se redeschide la 1940, iar în 1955 sinodul hotărăște transformarea ei în mănăstire de maici. În 1959, este desființată de comuniști, dar maicile revin în 1962, sub „acoperirea” unei secții de
Mănăstirea Râmeț () [Corola-website/Science/310073_a_311402]
-
ordinul "Steaua Republicii Socialiste România" clasa I. Un număr de 4 lucrări realizate de Oscar Han se regăsesc în colecția de artă din Muzeul Județean Vâlcea. La Casa Memorială "Cezar Petrescu" din Bușteni se găsesc statuile celor trei martiri Horia, Cloșca și Crișan, unicate, semnate de sculptorul Oscar Han. Muzeul de Artă din Constanța expune 11 sculpturi turnate în bronz, realizate de Oscar Han, printre care se numără „Sărutul”, „Nud de femeie”, „Tinerețe” și „Pe gînduri”. Lucrările au intrat în patrimoniul
Oscar Han () [Corola-website/Science/297690_a_299019]
-
este situat pe str. Mihai Viteazul, în fața porții a treia a cetății Alba Carolina. A fost ridicat în 1937 din inițiativa Societății ASTRA, cu contribuția populației, fiind închinat memoriei conducătorilor răscoalei de la 1784-1785, conduse de Horea, Cloșca și Crișan. Obeliscul, ridicat în doar câteva luni, a fost inaugurat în prezența regelui Carol al II-lea al României și a lui Mihai, voievod de Alba Iulia la 14 octombrie 1937. Monumentul, cu înălțimea de 22,5 metri, este
Obeliscul lui Horea, Cloșca și Crișan din Alba Iulia () [Corola-website/Science/330402_a_331731]
-
Deva a oferit calcarul de Banpotoc din care a fost înălțat monumentul și trahitul, rocă mai dură, din care a fost construit soclul acestuia. În interiorul soclului care sprijină obeliscul se află o celulă simbolică cu inscripția: "Smerită închinare lui Horea, Cloșca și Crișan", în partea de est, o "Victorie Înaripată" ținând în mână o cunună de lauri, iar în partea de vest un basorelief reprezentându-i de Horea, Cloșca și Crișan. Obeliscul este înscris în Lista monumentelor istorice din județul Alba
Obeliscul lui Horea, Cloșca și Crișan din Alba Iulia () [Corola-website/Science/330402_a_331731]
-
obeliscul se află o celulă simbolică cu inscripția: "Smerită închinare lui Horea, Cloșca și Crișan", în partea de est, o "Victorie Înaripată" ținând în mână o cunună de lauri, iar în partea de vest un basorelief reprezentându-i de Horea, Cloșca și Crișan. Obeliscul este înscris în Lista monumentelor istorice din județul Alba cu sub denumirea " Obeliscul închinat memoriei lui Horea, Cloșca și Crișan". În 1937, în timpul lucrărilor de ridicare a Obeliscului lui Horea, Cloșca și Crișan, a fost distrusă poarta
Obeliscul lui Horea, Cloșca și Crișan din Alba Iulia () [Corola-website/Science/330402_a_331731]
-
Înaripată" ținând în mână o cunună de lauri, iar în partea de vest un basorelief reprezentându-i de Horea, Cloșca și Crișan. Obeliscul este înscris în Lista monumentelor istorice din județul Alba cu sub denumirea " Obeliscul închinat memoriei lui Horea, Cloșca și Crișan". În 1937, în timpul lucrărilor de ridicare a Obeliscului lui Horea, Cloșca și Crișan, a fost distrusă poarta a II-a a cetății, amplasată pe cea de-a doua linie de apărare, în capătul de sus al unui culoar
Obeliscul lui Horea, Cloșca și Crișan din Alba Iulia () [Corola-website/Science/330402_a_331731]
-
un basorelief reprezentându-i de Horea, Cloșca și Crișan. Obeliscul este înscris în Lista monumentelor istorice din județul Alba cu sub denumirea " Obeliscul închinat memoriei lui Horea, Cloșca și Crișan". În 1937, în timpul lucrărilor de ridicare a Obeliscului lui Horea, Cloșca și Crișan, a fost distrusă poarta a II-a a cetății, amplasată pe cea de-a doua linie de apărare, în capătul de sus al unui culoar construit în rampă. A fost reconstituită în 2010 pe baza fotografiilor-document și a
Obeliscul lui Horea, Cloșca și Crișan din Alba Iulia () [Corola-website/Science/330402_a_331731]
-
statuile originale care au fost păstrate la Muzeul Național al Unirii și în curtea unei unități militare din apropiere. La 1 noiembrie 1984, Poșta Română a pus în circulație emisiunea filatelică: "„200 de ani de la Răscoala populară condusă de Horea, Cloșca și Crișan”", formată dintr-un timbru cu valoarea nominală de 2 lei pe care este ilustrat obeliscul realizat de Iosif Fekete și amplasat în anul 1937 la Alba Iulia, în fața Porții a III-a a Cetății.
Obeliscul lui Horea, Cloșca și Crișan din Alba Iulia () [Corola-website/Science/330402_a_331731]
-
50% din populatie declarându-se agricultori (fie se ocupă cu creșterea animalelor, fie practică cultură plantelor). „Atestarea scrisă legată de existența unei școli la Sălciua se leagă de anul 1782, în ajunul mării răscoale populare din Transilvania, condusă de Horia, Cloșca și Crișan.” Se vorbește de construirea a 7 noi școli în Munții Apuseni, dascălii care urmau să predea în aceste locuri fiind răsplătiți cu 120 de florini pe an. La 1 noiembrie 1942 s-a inaugurat un nou local de
Sălciua de Sus, Alba () [Corola-website/Science/300271_a_301600]
-
amintirea acelor vremuri „Masa lui Mihai” așa cum între două dealuri din dreptul satului Miraslău scobitura dintre ele este numită de către localnici „Șaua lui Mihai”. Nemulțumirile țăranilor iobagi români din Ardeal aveau să izbucnească cu furie cu ocazia răscoalei lui Horea, Cloșca și Crișan din 1784-1785. La aceasta au participat și locuitori ai satelor de pe valea Geoagiului. Satul Stremț este amintit în documentele vremii și pentru conflictul care a avut loc în luna noiembrie a anului 1782 cu nobilul local Zeyk, în urma
Stremț, Alba () [Corola-website/Science/300274_a_301603]
-
solidaritatea majorității sătenilor cu cei anchetați, faptul că aceștia așteptau un răspuns la demersurile făcute la forurile din Sibiu, răspuns care întârzia să sosească. Împăratul a ordonat reprimarea răscoalei ceea ce s-a și întâmplat în luna decembrie, iar Horea și Cloșca au fost trași pe roată la 28 februarie 1785, după ce au fost purtați prin toate satele Transilvaniei. Țăranii din satele Stremț, Geoagiu de Sus, Geomal, au luat parte activă la evenimente. La data de 25 august 1784 Popa Iancu, Iacob
Stremț, Alba () [Corola-website/Science/300274_a_301603]
-
Filipescu Cătălin, Seminariști Echil Ilie, Grigore Bogdan Personalități de rang național Marcel Rosculeț Matematician renumit, autor de numeroase tratate și lucrari știintifice de analiză matematică. Profesor universitar la Universitatea Politehnica din Bucuresti. Poet recunoscut, având peste 10 volume de poezii ("Cloșca cu puii de aur, Et in arcadia ego" vol 1-2, "Alma Mater, Cogito..., O-Vidius - Dacia Felix, Ars Longa - Vita Brevis",etc.) Dan Enăchescu ( nepot al preotului Ilarion Fiera) Doctor în Psihologie, doctor în Medicină, Medic primar psihiatru. Este profesor universitar la
Plevna, Călărași () [Corola-website/Science/301123_a_302452]
-
Dealu Capsei, Dric, Fața Abrudului, Florești, Furduiești, Mihoești, Motorăști, Peste Valea Bistrii, Poduri, Sorlița, Tomușești, Valea Bistrii, Valea Caselor și Vârși. Localitatea este cunoscută nu numai pentru frumusețea peisajului, dar și pentru personalitățile care au marcat istoria românilor, ca Horea, Cloșca și Crișan, conducătorii răscoalei de la 1784, și Avram Iancu, cel care a adus o contribuție însemnată în cadrul Revoluției de la 1848. Pe Harta Iosefină a Transilvaniei din 1769-1773 (Sectio 121), localitatea apare sub numele de „Topanfálva”. La cca 0,5 km
Câmpeni () [Corola-website/Science/297093_a_298422]
-
Curtea din Viena, mișcările populare nu vor înceta, deoarece adevăratele cauze care le-au provocat au rămas. Mișcările populare care nu vor conteni, vor culmina în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea cu marea răscoala condusă de Horea, Cloșca și Crișan. Mai târziu, Horea a fost purtătorul de cuvânt al locuitorilor din "Domeniul de Sus", trimițând la Viena numeroase jalbe de scutire a sarcinilor insuportabile, care apăsau asupra lor, în preajma marii răscoale de la 1748. Incidentul din 24 mai 1782
Câmpeni () [Corola-website/Science/297093_a_298422]
-
pentru vremea aceea, fiind condamnați la moarte 18 țărani, între care și octogenarul Dumitru Todea. În 1784 răscoala a izbucnit, Câmpeniul devenind centrul acestei mișcări. Din noiembrie Horea și-a stabilit Câmpenii drept cartier general, de unde a condus, cu ajutorul lui Cloșca și Crișan și a altor oameni de încredere, ostilitățile împotriva autorităților asupritoare. Trebuie menționat că izbucnirea marii răscoale conduse de Horea, a contribuit și decretul emis de împăratul Iosif al II-lea la 31 ianuarie 1784, cu privire la înscrierea voluntară a
Câmpeni () [Corola-website/Science/297093_a_298422]
-
izbucnește cu putere la Curechiu, Câmpeniul primește cu bucurie cântecele de răsculați ale lui Horea. Aici vor fi distruse de către răsculați arhivele nobililor, fiind eliberați moții închiși. La Tibru, la 12 noiembrie se încheie un armistițiu pe 8 zile între Cloșca și colonelul imperial Schultz. Țăranii cereau să nu mai fie iobagi și să fie înscriși în armată, să fie eliberați cei închiși. Se cunoaște că ultimele încercări de rezistență ale țăranilor au fost înfrânte la Abrud, Câmpeni și Albac. La
Câmpeni () [Corola-website/Science/297093_a_298422]
-
Țăranii cereau să nu mai fie iobagi și să fie înscriși în armată, să fie eliberați cei închiși. Se cunoaște că ultimele încercări de rezistență ale țăranilor au fost înfrânte la Abrud, Câmpeni și Albac. La 27 decembrie, Horea și Cloșca au fost prinși în pădurea Scorăcetului din Munții Gilăului și la 30 ianuarie 1785 este prins și Crișan la Sasa - Lupsa. Cei trei viteji conducători au fost duși legați în lanțuri la Alba Iulia. La Campeni, în 21 noiembrie 1784
Câmpeni () [Corola-website/Science/297093_a_298422]
-
al Aurarilor („Collegium aurariarum"). Tot aici s-au găsit multe vestigii romane, printre care și table cerate. Orașul a participat la mișcarea lui Sofronie de la Cioara (1759-1761) și a fost unul dintre centrele răscoalei populare din Transilvania conduse de Horea, Cloșca și Crișan (1784) și ale revoluției din 1848. Locuitorii se ocupă cu mineritul (la zăcămintele de minereuri complexe de la Roșia Montană) și cu creșterea animalelor. Alexandru Ciura (n. 1876, Abrud - d. 1936, Cluj), scriitor și publicist. Conform recensământului efectuat în
Abrud () [Corola-website/Science/297203_a_298532]
-
pe „naționalități” și mai puțin pe țări de origine. În aprilie 1946, Viaceslav Molotov afirma că, în 1945, 61.662 de prizonieri români fuseseră repatriați, 20.411 participaseră la formarea fiviziilor de voluntari români din Diviziile „Tudor Vladimirescu” și „Horia, Cloșca și Crișan”, iar alți peste 50.000 de prizonieri români se mai aflau încă pe teritoriul sovietic. În conformitate cu statisticile Marelui Stat Major Român de la sfârșitul războiului, numărul militarilor incluși în categoria „dispăruți” (din care cei mai mulți erau „prizonieri de război”) a
Prizonierii de război români în Uniunea Sovietică () [Corola-website/Science/310146_a_311475]