9,071 matches
-
prea umedă, dar nici prea uscată. „Să fie oul fericit. Și, la final, puii să fie pregătiți să iasă.” Verifică periodic temperatura ouălor, cu un termometru auricular, ca cele pentru bebeluși. Măsoară la ecuatorul oului, unde contactul între embrion și coajă e cel mai fin. Ideal, au o constantă de 37,8 °C. Mai demult, mi‑a spus, oamenii și le puneau pe ochi, cum le iei copiilor temperatura pupându‑le fruntea. Oamenii incubează de mult ouă, primii au fost egiptenii
Scurta și curioasa viaţă a puiului de Crăiești. O poveste adevărată despre ce mâncăm azi by https://republica.ro/scurta-si-curioasa-viata-a-puiului-de-craiesti-o-poveste-adevarata-despre-ce-mancam-azi [Corola-blog/BlogPost/337771_a_339100]
-
abia reușesc să o disloc din raft. Ferestruica de control e un portal spre lumea nouă: în stivele de lăzi din grilaj de plastic alb, printre ouă câte‑un pui se clatină etilic, încearcă să se ridice sprijinindu‑se de coajă, lipicios și străveziu. După trei zile în eclozionator, vor fi toți ghemotoace galbene, cu ochii gămălii negre. Am ieșit după vreo oră, la pauză de apă; scanaseră poate jumătate de incubator. Eu eram vlăguită, ele, neclintite. Am întrebat‑o pe
Scurta și curioasa viaţă a puiului de Crăiești. O poveste adevărată despre ce mâncăm azi by https://republica.ro/scurta-si-curioasa-viata-a-puiului-de-craiesti-o-poveste-adevarata-despre-ce-mancam-azi [Corola-blog/BlogPost/337771_a_339100]
-
câteva minute de lumină, până sună alarma. Ferestruica de control e un portal spre lumea nouă: în stivele de lăzi din grilaj de plastic alb, printre ouă câte‑un pui se clatină etilic, încearcă să se ridice sprijinindu‑se de coajă, lipicios și străveziu. După trei zile în eclozionator, vor fi toți ghemotoace galbene, cu ochii gămălii negre. Seniorul, ocupat cu suplimentarea sistemului de răcire al unui incubator, se oprește din alergătura prin stație și ne uităm împreună la ei: „E
Scurta și curioasa viaţă a puiului de Crăiești. O poveste adevărată despre ce mâncăm azi by https://republica.ro/scurta-si-curioasa-viata-a-puiului-de-craiesti-o-poveste-adevarata-despre-ce-mancam-azi [Corola-blog/BlogPost/337771_a_339100]
-
zile în eclozionator, vor fi toți ghemotoace galbene, cu ochii gămălii negre. Seniorul, ocupat cu suplimentarea sistemului de răcire al unui incubator, se oprește din alergătura prin stație și ne uităm împreună la ei: „E un fenomen fantastic. Cum ciocănesc coaja și o deschid ca pe un capac”. N‑au fost cuvinte multe, nici n‑o să‑l auzi depănând povești. Și nu fiindcă n‑ar fi un om deschis, toți din familie sunt. Dar nu are timp, e mereu pe drumuri
Scurta și curioasa viaţă a puiului de Crăiești. O poveste adevărată despre ce mâncăm azi by https://republica.ro/scurta-si-curioasa-viata-a-puiului-de-craiesti-o-poveste-adevarata-despre-ce-mancam-azi [Corola-blog/BlogPost/337771_a_339100]
-
În marțea a treia după Paștele ortodox, încă din zori, fetele de la 5-6 ani în sus se adunau, făceau o păpușă de lut, un om mic, pe care îl împodobeau cu panglici, cârpe colorate, iar pe cap îi puneau o coajă de ou roșu, păstrată de la Paști. Acesta se numește Caloianu. Îl puneau pe o scândurică sau într-un sicriu mic, bine încleiat și i se simula înmormântarea și pomana. Era trimis în cer pentru a cere pornirea apelor. Fetele formau
OBICEIURI ŞI TRADIŢII ÎN TIMP DE VARĂ ÎN SATUL ROMÂNESC DE ALTĂDATĂ de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 558 din 11 iulie 2012 by http://confluente.ro/Elena_buica_obiceiuri_si_traditii_elena_buica_1341998292.html [Corola-blog/BlogPost/340691_a_342020]
-
pe marginea plitei fierbinți. Se mișcă foarte repede ca să nu se ardă turtele. Odată coapte acestea erau puse pe un ștergar mare, din cânepă alb că neaua de afară. Noi ne îndeletniceam cu spartul nucilor pe care le curățăm de coaja. Miezul era pus într-o tavă din rola sobei. Cu o lingură de lemn îi mestecam într-una ca să nu se ardă. Odată rumeniți tavă era scoasă afară în zăpadă câteva minute ca să se răcească, iar apoi miezii prăjiți erau
SCUTECELE LUI IISUS SAU TURTELE DE AJUN de DORINA STOICA în ediţia nr. 1077 din 12 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Scutecele_lui_iisus_sau_turtel_dorina_stoica_1386868876.html [Corola-blog/BlogPost/363250_a_364579]
-
pus într-o tavă din rola sobei. Cu o lingură de lemn îi mestecam într-una ca să nu se ardă. Odată rumeniți tavă era scoasă afară în zăpadă câteva minute ca să se răcească, iar apoi miezii prăjiți erau frecați de coaja și vânturați. Nucile astfel pregătite se treceau prin mașină de tocat. Furăm , când mama se întorcea cu spatele câte o mână de miez copt sau câte o turta, pe care le ronțăiam cu poftă. Noaptea, turtele puse una peste alta
SCUTECELE LUI IISUS SAU TURTELE DE AJUN de DORINA STOICA în ediţia nr. 1077 din 12 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Scutecele_lui_iisus_sau_turtel_dorina_stoica_1386868876.html [Corola-blog/BlogPost/363250_a_364579]
-
clocotea lua câte o turta și o trecea prin clocot cu o palata din plasă, o scutură ușor, asezand-o cu îndemânare pe un platou. Ne rânduiam câte una pentru a presura nucă dată prin mașină și amestecata cu zahăr, coaja de lamiie și vanilie. Ultimele două turte rămâneau așa, neacoperite. Erau întinse peste toată suprafața, iar mama cu mâinile ei fermecate de la care nu ne putem lua ochii, dădea formă de tort acestei prăjituri numită “scutecele lui Hristos”. Trebuia să
SCUTECELE LUI IISUS SAU TURTELE DE AJUN de DORINA STOICA în ediţia nr. 1077 din 12 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Scutecele_lui_iisus_sau_turtel_dorina_stoica_1386868876.html [Corola-blog/BlogPost/363250_a_364579]
-
ridichi au cele mai multe vitamine și substanțe minerale. b) În a doua repriză, salată se realizează din tot ceea ce crește sub nivelul solului, si anume: morcovi, pătrunjel, țelina, păstârnac, ridichi roșii și negre, sfecla roșie, hrean, ceapă, usturoi, cartof râs cu coaja cu tot, după ce au fost bine spălate sub un jet de apă, cu ajutorul unei periuțe de dinți. În aceste salate se adaugă ulei dublu filtrat (presat la rece) sau ulei de măsline, maioneza proaspătă sau brânză cu smântână. La salată
HRANA VIE de GEORGETA NEDELCU în ediţia nr. 389 din 24 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Hrana_vie_georgeta_nedelcu_1327417353.html [Corola-blog/BlogPost/359945_a_361274]
-
mai sus, se vor avea în vedere următoarele: * Pentru eliminarea toxinelor, se vor consuma zilnic minimum 2 litri de lichide, si anume: zeama de tarate amestecata cu zeama care se obține prin păstrarea în apă, de seară până dimineață, a cojilor rezultate din curățirea rădacinoaselor ce intră în componență salatei de crudități (2 pahare de 250 ml cu 1/2 oră înainte de micul dejun și alte 2 pahare între celelalte mese). * Se interzice consumarea hranei care a stat mai mult de
HRANA VIE de GEORGETA NEDELCU în ediţia nr. 389 din 24 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Hrana_vie_georgeta_nedelcu_1327417353.html [Corola-blog/BlogPost/359945_a_361274]
-
iarna să ne ningă cu cântecele amintirilor noastre. Am trecut prin primăveri cu râsul zglobiu, prin verile pline de focul iubirilor pline, prin toamnele pline de grație și pace și iată-ne acum cu iarna în plete Iubito, pipăie-mi coaja asprită fiindcă, sub ea, inima a rămas primăvară. Leonid IACOB Referință Bibliografică: arbori în iarnă / Leonid Iacob : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 787, Anul III, 25 februarie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Leonid Iacob : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
ARBORI ÎN IARNĂ de LEONID IACOB în ediţia nr. 787 din 25 februarie 2013 by http://confluente.ro/Arbori_in_iarna_leonid_iacob_1361812483.html [Corola-blog/BlogPost/351978_a_353307]
-
Limbii Române e Istoria acestor plaiuri păscute de Miorița, modelate de doine și fiecare cuvânt al ei a fost cioplit cu grijă la izvoarele dorului. Ea nu poate fi mutată, cum nu se poate înstrăina fântâna de izvoare. Am spart coaja de nucă a cuvântului și peste înțelesuri am dat de bine , dulci ca mierea,de ducă și ură, avea gust de zgură dar și de păcat, simțeam eminesciană vibrație, înțelepciunea lui Pann din gură în gură era în sămânța gata
GLORIE LIMBII ROMÂNE PRIN ÎNŢELEPCIUNEA EI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Glorie_limbii_romane_prin_in_al_florin_tene_1378007322.html [Corola-blog/BlogPost/364931_a_366260]
-
și peste înțelesuri am dat de bine , dulci ca mierea,de ducă și ură, avea gust de zgură dar și de păcat, simțeam eminesciană vibrație, înțelepciunea lui Pann din gură în gură era în sămânța gata de germinație. Am spart coaja seminței cuvântului și-am dat peste altă sămânță, un alt înțeles, o altă cărare, o altă speranță, o clanță pentru o altă, o altă... până rămâne măduva Limbii Române. În fiecare cuvânt e un oier, un țăran care face holda
GLORIE LIMBII ROMÂNE PRIN ÎNŢELEPCIUNEA EI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Glorie_limbii_romane_prin_in_al_florin_tene_1378007322.html [Corola-blog/BlogPost/364931_a_366260]
-
singură condiție: să aibă un loc de muncă cu un salariu suficient de mare ca să-și cumpere mașini de lux și haine de marcă „absolut necesare vieții urbane”. Pot trăi în accepțiunea politicienilor și acei cu salariul suficient pentru o coajă de pâine dar nu și pentru recâștigarea sănătății alterată de-o boală. Totul este să aibă un loc de muncă care este un drept, în consecință neasigurat de politicieni. Oricum orășenii măcar caută un loc de muncă, articol din ce în ce mai rar
AŞA-I ROMÂNUL ! de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1595 din 14 mai 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1431590634.html [Corola-blog/BlogPost/360515_a_361844]
-
după ce deschidea gura, rareori o mai făceau și alții. Începea cu o formulă introductivă, incipit se spune azi: „Vă rog să nu mă credeți pen’-că nici eu nu pot s-o fac totdeauna. Spusele mele sunt ca pastilele, au coaja dulce, ca să poată fi ușor înghițite, dar miezul e amar și în loc să ne doară burta, de obicei ne doare capul, asta dacă le pricepem, că, tre’-să știți, Dumnezeu a dat unora darul să nu se prindă la poante, așadar
IN MEMORIAM de CONSTANTIN T. CIUBOTARU în ediţia nr. 2260 din 09 martie 2017 by http://confluente.ro/constantin_t_ciubotaru_1489051623.html [Corola-blog/BlogPost/354954_a_356283]
-
Nu-i de mirare că ei îl cred pe Moș un impostor. Degetele înghețate desfac îndemânatic baiera desăgii. Tata îl ajută pe Moș să ne împartă jucăriile. Eu nu îmi pot lua ochii de la mâini, de la pielea crăpată ca o coajă de copac, de la unghiile groase, altfel decât cele de om. Acele mâini, după ce termină cu jucăriile, scotocesc în desagă și ne întind o păstură din care iese la iveală un blid. E plin cu pancove, niște gogoși aproape sferice, goale
Duhul lui Moș Crăciun. Aveam 10 ani când l-am văzut ultima dată by https://republica.ro/duhul-lui-moc-craciun [Corola-blog/BlogPost/337869_a_339198]
-
are multă răbdare. Nu ne comparăm... Dacă te scoli sănătos, restul e bonus (internet). • Își face treaba din când în când, mai rar și trage chiulul din când în când, mai des. • Dacă ocolești miezul problemei, riști să rămâi cu coajă. Nuditatea nu e obligatoriu afrodisiacă (Mihai Batog Bujenița). Treaba merge ca pe roate, din acelea cam pătrate! • Normalitatea plictisește... Unele discuții e bine să le termini înainte de a le începe. • Inteligenții sunt invidioși mai rar, prostii întotdeauna (Nae Cernaianu). • " Toate
ZICERI (69/70) DEMAGOG & CONSECVENT de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1216 din 30 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Dorel_schor_1398853046.html [Corola-blog/BlogPost/341807_a_343136]
-
Acasa > Poezie > Amprente > O LUME MINUNATĂ Autor: Liuba Botezatu Publicat în: Ediția nr. 2029 din 21 iulie 2016 Toate Articolele Autorului Orașul acesta, ca o cochilie crispată, poartă în pântec o lume beată ascunsă în Zgârâie-Nori. Ca o coajă de cochilie în mijlocul apelor dezlănțuite, orașul acesta nu știe că a murit de demult cu viermii lui îmbuibați de mult, strălucitor și inutil, viermuind flămânzi după lucruri nefolositoare și costisitoare, vânzându-se scump, ieftine prin esența lor. ’’Învață să vinzi
O LUME MINUNATĂ de LIUBA BOTEZATU în ediţia nr. 2029 din 21 iulie 2016 by http://confluente.ro/liuba_botezatu_1469102687.html [Corola-blog/BlogPost/343153_a_344482]
-
vor reveni speranțe Și-n jocul morții vom trișa! Sărută-mă pe ochiul tulbur Inlacrimat ca niciodată, De teamă că a tale gânduri Vor uita ce-a fost odată... Sărută-mă cu dor fierbinte Si roagă-te iubirea mea, Din coji infime să-nflorească, Maci roșii precum dragostea ! Dorina Omota 11.09.2016 Referință Bibliografică: Sărută-mă ultima oară... / Dorina Omota : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2081, Anul VI, 11 septembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Dorina Omota : Toate
SĂRUTĂ-MĂ ULTIMA OARĂ... de DORINA OMOTA în ediţia nr. 2081 din 11 septembrie 2016 by http://confluente.ro/dorina_omota_1473579059.html [Corola-blog/BlogPost/382489_a_383818]
-
ficat de gâscă sălbatică și fazan, copane fripte de porumbel, piftie de rață sălbatică, frigărui de sitari și alte bunătăți, însoțite de garnituri la fel de gustoase și deosebite printre care ciuperci umplute, rulouri din aluat prăjite în unt, cartofi copți în coajă, completate cu salate de sezon. Bărbații și-au invitat partenerele de masă să se servească și au trecut la atacul platourilor, umezindu-și din când în când buzele unsuroase de la grăsimea preparatelor, în paharele cu pereții groși, în care înotau
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2333 din 21 mai 2017 by http://confluente.ro/stan_virgil_1495338048.html [Corola-blog/BlogPost/376780_a_378109]
-
asta se vedea destul de bine și după cât era de rotofei și bine împlinit. Avea cureaua prinsă pe sub abdomenul său voluminos. Gloria a mai mâncat cât de cât, pe când Dalia s-a servit mai mult cu pateuri și cartofi copți în coajă, de parcă nu mai mâncase așa ceva niciodată. Când privea micuțele pulpe de porumbel și își amintea de porumbeii lor de la bunica de acasă, o cuprindea mila pentru bietele păsări atât de blânde și frumoase, încât îi tăia orice poftă de mâncare
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2333 din 21 mai 2017 by http://confluente.ro/stan_virgil_1495338048.html [Corola-blog/BlogPost/376780_a_378109]
-
Ion Barbu-Oul dogmatic Întrebi la piață doar cât costă oul, Nu dacă are sau nu are plodul, Să nu te socotească drept nerodul Ce-ntreabă de câți metri e metroul Aici descălecat-a Voievodul - Se naște bard ce demonstraează „noul”: Coaja de var a oului - cavoul, Înalță imn și cântă chiar prohodul. Dacă ai chef pentru filosofare, Ferește-te de lumea cea comună, Nu spune toate chiar în gura mare, Căci ai stârni un râs de voie-bună: Un ins ce n-
LUME COMUNĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 356 din 22 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Lume_comuna.html [Corola-blog/BlogPost/358874_a_360203]
-
persoană față de apă. În anul 1472, abatele Karl Gastinsis a fost întemnițat pe baza unui denunț fals, acela că ar fi generat o stare maladivă unei doamne din înalta societate. În temniță, abatelui i se dădeau în fiecare zi o coajă de pâine mucegăită și o cană cu apă murdară și clocită. După 40 de zile, șeful temniței a constatat că abatele nu numai că nu era deloc slăbit, dar părea că dobândise sănătate și putere, fapt care a servit inchzitorilor
GÂNDURI INSOMNIACE de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1619 din 07 iunie 2015 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1433677170.html [Corola-blog/BlogPost/352866_a_354195]
-
și recomandă greva Deși nu poartă vina prostiei biată Eva Noi ne-am născut cu drepturi și ocupăm șosele Că toată viața noastră e plină de sechele Și când vin scutierii ne bat de ne usucă Mai bine penitență pe cojile de nucă! Dar alta ne frământă, că nu-nvățăm nimica Iar dacă vin mascații le arătăm pisica! Avem democrație dar ce să faci cu ea, Că nu e de vânzare și n-o vrea nimenea; Om fi egali cu toții dar
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ion_untaru/canal [Corola-blog/BlogPost/376995_a_378324]
-
la oaste; Dar vine sindicatul și recomandă grevaDeși nu poartă vina prostiei biată EvaNoi ne-am născut cu drepturi și ocupăm șoseleCă toată viața noastră e plină de secheleși când vin scutierii ne bat de ne usucăMai bine penitență pe cojile de nucă! Dar alta ne frământă, că nu-nvățăm nimicaIar dacă vin mascații le arătăm pisica!Avem democrație dar ce să faci cu ea,Că nu e de vânzare și n-o vrea nimenea;Om fi egali cu toții dar nu
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ion_untaru/canal [Corola-blog/BlogPost/376995_a_378324]