3,186 matches
-
Cu un glas al emoțiilor ne venea să strigăm în gură mare: "Hei, oameni buni din lumea largă, priviți aici, această este adevărată față a României"! Privind exponatele, nu știai ce să admiri mai mult, migala cu care au fost cusute, sau frumusețea și imaginația care sparg zăgazurile timpului. Nu știai cum e mai bine, să-ți potrivești pașii pentru a sări dintr-o zonă geografică în alta, dintr-un prag al timpului la altul, alunecând în vremuri pierdute în vechime
CRONICĂ DE ÎNTÂMPINARE LA CARTEA SCRIITOAREI ELENA BUICĂ de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 2198 din 06 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368472_a_369801]
-
cetate Dragi domnele! Este-un brad mare minunat Și de poale cam lăsat Dragi domnele! Iar de poala bradului, Este-un leagăn de mătase Dragi domnele! Iar în leagăn cine șade? Șade Maria de ochi-și negri Dragi domnele! Ce coase și dichisește La marame împărătești Dragi domnele! La gulere fraților, La mâneci cumnatelor Dragi domnele! La mâneci cumnatelor Căci drumeț pe drum că trece Dragi domnele! În ochi negri el și-o vede. (nume soț) vodă pe drum trece, Dragi
RITUALUL COLINDĂTORILOR CE VESTESC NAŞTEREA DOMNULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1453 din 23 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367820_a_369149]
-
alb mărgele (s)clipesc a furtună lacrimile ninse se adună în barbă știe că nimeni nu o să spargă lemne pentru iarna de-acasă îngerii or să o colinde isteț cunoaște cum toate au rost în satul de case din lut coase și ascultă plânsul pădurii-surori torsul pisicii amețește tăcerea tinerețea ei strat cu flori doarme in cimitirul rebel planeta numără stele iluzorii orașul bulversant revarsă efluvii magme pe cer palpâie singurătatea cercului elitist pereții camerei pictează erezii ea dansează privindu-și
(ST)ELE ŞERPUIND de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1311 din 03 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/367913_a_369242]
-
iubirea noastră/ eliberată toată de păcat” („Pe unde treci”). Se pierde (dar pentru scurt timp), în dureri și suferințe efemere dar profund umane, regăsindu-se și recompunându-se “In firele de iarbă, în ițele de gânduri./ Ar ține, Timpu-n loc cusut în veșnicii/”...”iar Zorile să crape pe fruntea unui munte (“Povești”) Poeta se înalță prin rugăciune dezlegând “noduri și piedici” legate de omenești păcate, spre netezirea și ușurarea drumului pe nebătutele cărări ale vieții, pentru ca apoi să se recompună și
PENTRU CAMELIA CRISTEA „E VREMEA ZBORULUI” de DORINA STOICA în ediţia nr. 1553 din 02 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367942_a_369271]
-
plâns pe lângă tata să-mi pregătească și mie o undiță. Ca să scape de insistențele mele, a îndoit un ac din trusa sa de cojocărie și, după ce l-a înroșit la lumânare, l-a legat cu ața de pe mosorul său de cusut căciuli și bunde . Apoi, a topit plumbul de la un glonț rămas de pe timpul războiului, mai ales că în magaziile din curte fusese încartiruit un pluton de soldați din armata sovietică, când au intrat în Dobrogea, iar gloanțe se găseau peste
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA (ROMAN) de STAN VIRGIL în edi��ia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367284_a_368613]
-
preoțești, pentru a le folosi drept cârpe de șters pe jos. "Doamne, când ne-am dat seama, le-am ascuns pe unde am putut. Prin crăpăturile zidurilor, prin hainele noastre. Eu am pus mâna pe un patrafir și l-am cusut în căptușeala paltonului. La Târgu Ocna, dată fiind iminența morții, ne lăsau să ne învelim și cu hainele noastre. Ei, l-am ascuns eu și, peste câțiva ani, am reușit să-l scot afară. De multe ori mi-am pus
PĂRINTELE CONSTANTIN VOICESCU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367311_a_368640]
-
pereții lipiți cu pământ galben și văruiți cu bidineaua, cu pardoseala din lut acoperită de preșuri țesute la război de către mama sa în tinerețe. În lungile luni de iarnă, tăia din obiecte de îmbrăcăminte fâșii de zdrențe multicolore înnodate sau cusute între ele, apoi le folosea la țesut la războiul nelipsit din viața țăranului român. Mama ei țesea la război ștergare din borangicul obținut din gogoșile viermilor de mătase crescuți pe masa din camera curată, cu frunze de dud. Ștergarele le
PLOAIA CARE UCIDE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 203 din 22 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367399_a_368728]
-
primite de la cei cu dare de mână pentru serviciile medicale de care au beneficiat. Dormitorul pus la dispoziția fetei avea un pat matrimonial peste care era așezată o cuvertura grea din catifea de culoare aurie, iar în mijlocul lui tronau pernuțe cusute cu fir de argint și aur de o mare valoare artistică. A aflat apoi de la Mircea că acestea și multe altele le-au primit de la bunicii din partea tatălui când s-au mutat în vilă, care și ei la rândul lor
PLOAIA CARE UCIDE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 203 din 22 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367399_a_368728]
-
pentru faptul că a văzut foarte puțini s-au nu a văzut nici un credincios care să se împărtășească!... Nu este voie să existe Liturghie fără Împărtășanie!... Mie nu mi-a lipsit liturghia și împărtășania nici chiar în pușcărie, unde am cusut pe partea din spate a maieului Sfântul Antimis, vinul îl aducea un medic într-o sticluță de vin tonic, pâinea și apa o rețineam din hrana și din alimentele primite și așa mai departe. Găsirea unei explicații la toată această
PARINTELE ILIE MOLDOVAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366755_a_368084]
-
pentru faptul că a văzut foarte puțini s-au nu a văzut nici un credincios care să se împărtășească!... Nu este voie să existe Liturghie fără Împărtășanie!... Mie nu mi-a lipsit liturghia și împărtășania nici chiar în pușcărie, unde am cusut pe partea din spate a maieului Sfântul Antimis, vinul îl aducea un medic într-o sticluță de vin tonic, pâinea și apa o rețineam din hrana și din alimentele primite și așa mai departe. Găsirea unei explicații la toată această
PARINTELE IOAN IOVAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366812_a_368141]
-
plâns pe lângă tata să-mi pregătească și mie o undiță. Ca să scape de insistențele mele, a îndoit un ac din trusa sa de cojocărie și, după ce l-a înroșit la lumânare, l-a legat cu ața de pe mosorul său de cusut căciuli și bunde . Apoi, a topit plumbul de la un glonț rămas de pe timpul războiului, mai ales că în magaziile din curte fusese încartiruit un pluton de soldați din armata sovietică, când au intrat în Dobrogea, iar gloanțe se găseau peste
DULCE COPILARIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366835_a_368164]
-
În ecuația sortirii Ai locul cel mai potrivit În geografii de complimente Urci tot mereu far' să cobori, Iar în relief de sentimente Ești vârful alb răpit de nori În timp și spațiu absolute Ești interval nemărginit, Minut cu clipele cusute Și antonim la ce-i finit Ești capodoperă ființei Românul fără de sfârșit Păcatul gri al conștiinței Și dorul meu cel înroșit Ești legământul cel mai sacru Ce l-am făcut cu Dumnezeu Ești gustul dulce chiar și-n acru Ești
ALEXANDRU FLORIAN SĂRARU [Corola-blog/BlogPost/367581_a_368910]
-
de aproape cincizeci de ani. Erau din sate apropiate și se întâlneau pe la horele ce se organizau ba de flăcăii dintr-un sat, ba de altul și pe atunci nu era doctor, ci un simplu fiu de muntean care își cosea fâneața sau își cultiva puținul pământ deținut printre dealuri sau coline. Războiul i-a adus iar împreună. Când rușii au declanșat atacul în noiembrie 1942, la Cotul Donului, Miron se afla în tranșee în linia întâi. Parcă s-a declanșat
BACIUL MIRON de STAN VIRGIL în ediţia nr. 184 din 03 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367042_a_368371]
-
mașina de cusut și cu puradeii învârtindu-i-se printre picioare. - Ah, dar madam Brodiciche nu lucrează singură. A angajat-o pe fiica doamnei Biton, marocanca de la opt. Fata are 15 sau 16 ani, e isteață și deja știe să coasă la mașină, să prindă un tiv, să pună nasturi. - Prinde tivul și pune nasturi, foarte bine. Dar ce face cu cei șapte frați mai mici când maică-sa pleacă la lucru la fabrica de bere? - Ăia mici? Păi are grijă
TOATĂ LUMEA CÂŞTIGĂ de DOREL SCHOR în ediţia nr. 2249 din 26 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/367126_a_368455]
-
după modelul caselor tradiționale din Pârscov, de la sfârșitul secolului al XIX-lea, cu preșuri pe jos, pat de lemn cu saltea de paie, scoarță cu motive geometrice pe perete, dulapuri și polițe cu vase de ceramică, roată de tors, ștergare cusute în culori vii, unul din ele aflat deasupra ușii de la intrare și având deasupra o icoană în semn de binecuvântare a celor ce trec pragul camerei și de protejare a acestui minispațiu fundamental pentru viața familiei. Prima cameră din dreapta, ca
CASA MEMORIALĂ „VASILE VOICULESCU”, LĂCAŞ DE CULTURĂ ŞI OSPITALITATE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2305 din 23 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368612_a_369941]
-
pământul, atâta măiestrie aveau. Își sincronizau astfel mișcările, încât păreau că zboară, păreau cocori în zbor planat. Câtă grație! Cămășile și ițarii le erau albe ca neaua și se păstrau așa până la dezlegarea Călușului. Care era secretul straielor? Erau țesute, cusute și brodate de fecioare, apoi înălbite la ger. Pe deasupra cămășii se încingeau cu bete, iar peste ițari trăgeau ciorapi din lână albă, apoi se încălțau cu opinci. Ceea ce le sporea farmecul erau clopoțeii care se legau deasupra gleznelor și a
CĂLUŞARII DIN PURANI DE VIDELE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1984 din 06 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368683_a_370012]
-
Ielele. Stegarul purta un steag din alun, împodobit din belșug cu fire de usturoi proaspăt, pelin și spice de grâu, legate cu un șnur roșu. Ceilalți flăcăi din ceată aveau bâte frumos încrustate și, prinsă la brâu, o batistă albă cusută la muscă(cruciulițe). În satul nostru, Purani de Videle, mulți oameni s-au vindecat după ce Mutul i-a atins cu „falusul” sau după ce călușarii săreau peste ei, executând un dans magic...Printre aceștia m-am numărat și eu. Exista credința
CĂLUŞARII DIN PURANI DE VIDELE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1984 din 06 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368683_a_370012]
-
renaște pădurea din suflet abil și seceta moare sub ploi de lalele. Mă leagă de cer Mă leagă de cer cu chingi de mătase, Cu părul vâlvoi de vânt m-oi purta, Pe rochia-mi albă doi îngeri să-mi coase Cu fire de aur imaginea ta, Mireasă să-ți fiu la preț de o clipă Cu stele în păr și-n palmă cu vise, Nu-i timpul de-ajuns și anii mei țipă, Pe străzi e pustiu, luminile stinse, Acolo
13 OCTOMBRIE RECE- GRUPAJ DE POEZII CU ANA PODARU de ANA PODARU în ediţia nr. 2156 din 25 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368735_a_370064]
-
Mărișel, Negreni, Poieni, Răchițele, Râșca, Rogojel-Săcuieu și Sâncrai, și, bineînțeles copilașii din orașul Huedin. Câtă bucurie, câtă dragoste și câtă lumină au transmis acești copii, numai cei prezenți au putut să simtă! Straiul popular tradițional - cu fetele îmbrăcate cu spăcele cusute în culori vii, poale din in, zadii cu bucure, buici și pieptare tradiționale, învelite cu binecunoscutele năfrămi specifice zonei, iar „flăcăii” cu cămăși naționale, sumane, pantaloni de pânză albă și cușme de astrahan, majoritatea purtând opincuțe în piciorușe și fiecare
COLINDĂM, DOAMNE, COLINDĂ! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363598_a_364927]
-
principală. N.A. [4]Magazie unde sunt depozitate diferite obiecte necesare într-o gospodărie țărănească. [5]Cuvânt fără semnificație în realitate. N.A. [6]Obiect din lemn existent la un atelaj, de care se prind dârlogii hamului. (dârlog - curea din piele tăbăcită cusută în mai multe straturi, care face legătura între ham și crucioi de ambele părți ale calului.) N.A. [7] Magazie în care se depozitau cerealele sau diferite obiecte de uz gospodăresc. N.A. Referință Bibliografică: SECERĂTORUL / Stan Virgil : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1092 din 27 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363655_a_364984]
-
cafea/ între două trenuri accelerate/ și alte navete de noapte”. Lavinia Pospesch își extrage stările emoționale dintr-un acvariu...lacustru bacovian, chiar și când invocă iubirea: “Îngerul meu s-a îmbolnăvit/ de iubire/lustruiește oglinzi/retușează pereții plini de riduri/coase pământul/fumează iarbă/și croșetează noroi,/pe acoperișul casei/a sădit larve,/desenează drumul lor/cu degetul pe geam/dar dimineața paște moarte/niciodată nu a fost mai narcisist”. Am ales cel mai “optimist” poem din cele 15 antologate. Ioan
ANTOLOGIA LIRA 21 de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364651_a_365980]
-
într-un muzeu național pt a rămâne mereu în mijlocul oamenilor. Încerc de asemenea să strâng și obiecte populare vechi folosite în trecut în meșteșugurile românilor. Costumul ce l-am purtat la hramul bisericii Sf Maria este un costum de mireasă, cusut pe pânză de borangic iar opregele sunt cusute cu fir de matase. Costumul a fost un dar din partea unei doamne care mi-a spus că acest costum a aparținut străbunicii sale și a fost îmbrăcat de către străbunica să că și
NU POT SA REZIST FARA ROMANIA...FIECARE DINTRE NOI AVEM UN DESTIN de MARA CIRCIU în ediţia nr. 102 din 12 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349623_a_350952]
-
în mijlocul oamenilor. Încerc de asemenea să strâng și obiecte populare vechi folosite în trecut în meșteșugurile românilor. Costumul ce l-am purtat la hramul bisericii Sf Maria este un costum de mireasă, cusut pe pânză de borangic iar opregele sunt cusute cu fir de matase. Costumul a fost un dar din partea unei doamne care mi-a spus că acest costum a aparținut străbunicii sale și a fost îmbrăcat de către străbunica să că și mireasă, acest costum fiind transmis de la o generatie
NU POT SA REZIST FARA ROMANIA...FIECARE DINTRE NOI AVEM UN DESTIN de MARA CIRCIU în ediţia nr. 102 din 12 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349623_a_350952]
-
de mentă verde, cu nuanțe de miere la lumină, supravegheau oalele de pe plită. Mașina de gătit își deschidea larg, gura neagră, apoi zâmbea când bunica scotea din cuptor pițărăii aurii, pe care-i punea în două coșuri mari cu ștergare cusute cu trandafiri. Dimineața de Ajun incepea devreme. Bunicul curăța zăpada cu o lopată de lemn, totul era alb, vântul, urcat pe stâlpii de neon privea doar, fără să scoată nici un sunet. „Bună-dimineața la Moș Ajun Că-i mai bună-a
BUNĂ DIMINEAŢA LA MOŞ AJUN ! de DACINA DAN în ediţia nr. 1825 din 30 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350281_a_351610]
-
lumina în tunel, Știu că jertfa de pe cruce Ne v-a duce-n cer la El! aprilie 2015 Cer albastru La o margine de drum Te-ai oprit la cel căzut Și cu mirul de iertare, Rana lui Tu ai cusut! Vin sfințit și untdelem Ai turnat din cer lumină, Când sărmanul te chema Regretându-și a sa vină! Domne duci mereu în spate, Marea lumii de păcate Pui pe cruce suferința Și în lume doar credința! Suntem orbi și surzi
POEME de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1560 din 09 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350324_a_351653]