17,484 matches
-
mai grea (motiv pentru care Varșovia cere UE o uniune energetică), guvernul Tusk face pași în alte direcții. Potrivit The Telegraph, Polonia plănuiește să construiască un canal care să lege Laguna Vistula de Marea Baltică astfel încât să evite o linie de coastă controlată de Rusia. Proiectul de infrastructură costă aproximativ 167 de milioane de dolari. În prezent, întreg traficul maritim dinspre Laguna Vistula și portul Elblag trebuie să treacă prin ape rusești pentru a ajunge în Marea Baltică. Noul canalul va trece printr-
Polonia construiește un canal între Laguna Vistula și Marea Baltică pentru a evita Rusia by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/82122_a_83447]
-
mecanism care funcționează după cărți de instrucțiuni mai complexe decât scrierile sale cu parfum de ciomag. Circulă scenariul abracadabrant conform căruia eliminarea lui Roncea de la "Ziua" ar fi parte a strategiei lui Roșca-Stănescu de a-și împinge un fidel în coasta lui Traian Băsescu. E limpede că o astfel de posibilitate ar fi letală pentru imaginea lui Traian Băsescu în rândul intelectualilor - adică a susținătorilor fervenți ai președintelui. Un individ precum Roncea trebuie lăsat în propria nimicnicie, cu tot cu așa-zisa lui
O schizofrenie, două schizofrenii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9698_a_11023]
-
iubire la unison" (stupid little piesă mp3); "capul meu alb printre capetele albe/ o senzație biologică umblând pe vârfuri/ ieșind liniștită din casă/ exact ca restul rețelei/ așteptând o minune în fiecare zi// 1 câine doarme neajutorat în mijlocul trotuarului cu/ coastele tremurând// capul meu fosforescent printre restul de capete/ fosforescente/ nici unul nu-mi folosește la nimic/ îmi strâng ochii// (...) aerul de afară/ mă arde în creștet/ vreme frumoasă. 25° C. sângele îmi cântă în urechi." (25° C afară); "aici nu-i
Conectică și butoane by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9746_a_11071]
-
eu! Victor Începu să transpire, procedă cu mare teamă și execută toate operațiile indicate cu aerul că dezamorsează o bombă atomică. Își șterse fruntea, trase aer În piept și Înfipse seringa așa cum văzuse el la spital, atunci când a avut trei coaste rupte. Cu sfială și strâmbându-se, apăsă pe piston și când termină era „tăt numai o apî!”, vorba Mariei lui. Gata, dom’inginer? Te-a durut? Bogdaproste! Nu m-a durut! Să-mi faci și la noapte, da? Încercăm, cum
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
dar, cu excepția unuia dintre copiii săi care remarcă o oarecare asemănare între ei, nimeni nu face nici un fel de comentariu pe tema asta. În toamna lui 1945, comandantul unui submarin militar capturat declarase că l-a debarcat pe Schreiber pe coasta mexicană, iar filmul începe pe o plajă din Mexic cu o barcă pneumatică răsturnată de valuri și cu trupul lui Schreiber căzut în apa puțin adâncă de la mal. Se instalează refluxul și crabii ies din găurile lor. Vânătoarea se dezlănțuie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
Si râzi, frate, și râzi până nu știu cum îi vine să se sprijine de un dulap cam șleampăt de alături...Cum o făcut, cum n-o făcut, da’ l-o răsturnat peste dânsul. Numai nu l-o turtit, dar vreo două coaste tot i-o smintit. O stat acasă o lună de zile, cu oblojeli și descântece. Așa-i păcatul. Când îi să-l tragi, îl tragi și pace. Ori îl ajungi tu, ori te ajunge el - a comentat situația Ion Cotman
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
că-i lucru făcut de mână de gospodar!” Mitruță urmărea toate acestea în tăcere, dar inima îi creștea ca o pâine. Că Pâcu își pusese în gând să-l „înmoaie” pe Cocoșitu se vedea și astăzi, când îi ședea în coastă oriunde se ducea... Inserarea abia își mai putea ține în hățuri puzderia de stele gata să dea buzna peste purpura asfințitului. Seara se arăta liniștită și prietenoasă. Doar o limbă de nour se așezase ca o geană purpurie. Măi Dumitre
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
ștergerea prafului și, în zilele ploioase, e foarte practic la uscarea cizmelor. Liliane aude soneria. Simte un fior pe șira spinării, ca de fiecare dată când aude o sonerie sau vede nisip. De aceea, nu merge niciodată în vacanțe pe Coasta de Azur (și din cauza banilor, dar asta n-are legătură cu povestea noastră). Robespierre începe să latre nervos. Intrigată, Liliane se îndreaptă spre ușa de la intrare. Înainte de-a ajunge la vizor, întreabă: — Cine e? — Valetul, room-service. Liliane se uită
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
firul de păr. Face să leviteze globul de cristal. Extenuată, îi spune cu dispreț lui Gérard: — Dumneavoastră sunteți mort de mult. Altfel, o să trăiți până la optzeci și doi de ani. O să muriți de plictiseală într-un azil de bătrâni, pe Coasta de Azur. N-o să vă plângă nimeni. Gata. Esmé stinge luminile în partea ei. Gérard e mut. Uită să bage o frază de încheiere. Se gândește dacă să se bucure sau să plângă. Se bucură: în fond, optzeci și doi
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
Gata. Esmé stinge luminile în partea ei. Gérard e mut. Uită să bage o frază de încheiere. Se gândește dacă să se bucure sau să plângă. Se bucură: în fond, optzeci și doi de ani e o vârstă frumoasă, iar Coasta de Azur e un loc unde să tot mori. Chiar și de plictiseală. Lionel vede începutul calupului de publicitate și stinge televizorul. Deschide o sticlă de șampanie. E ora 21.45. Lionel e băut bine. A dormit puțin după masă
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
mărturisești că nu știi de fapt exact cât mai ai de parcurs, nu știi exact la ce efort urmează să îl supui, mușchii tăi au dreptul să afle că sunt niște sclavi într-o galeră în mijlocul oceanului sau chiar lângă coastă, nu ai dreptul să îți minți organele, țesuturile tale, ele toate semnalizează unele către altele, sângele tău e plin de mesaje mici, în sticluțe, care plutesc prin sângele tău și sunt găsite mai tot timpul, deschise și vizualizate la cuvințele
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
înfățat. nouă în al doilea loc: auzi pescărușii strigând puternic lângă țărm, ei nu își strigă puii de data asta, ci se sperie de craniile care au fost aduse de valuri odată cu fluxul, mii de cranii alb-gălbui se întind pe coastă, unele peste altele, amestecate cu alge, semn că oștiri numeroase, câtă frunză, câtă iarbă, s-au sfărâmat în lupte pe apele acestor ținuturi, tu te bucuri că nu a trebuit să participi la acest măcel, vâri mâna în desagafără-fund, cauți
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
cuceritori ești un paradis peste care eu am vărsat cerneală luo na nouă în primul loc: trebuie să te împopoțonezi, să îți legi cu fundițe colorate fiecare deget de la picioare, fiecare deget de la mână, gleznele, urechile, nasul, gambele, sânii, coapsele, coastele, să îți legi cu fundițe colorate fiecare obiect din casă, cana de cafea, ceasul deșteptător, cuierul din vestibul, clanțele de la uși, pachetul de făină din dulapul de bucătărie, colivia perușilor, colivia canarilor, picioarele biroului, vasul toaletei, robinetul căzii de baie
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
Bismark a înțeles să conceapă politică privind căile de comunicații ale Germaniei. Renașterea economică a țărilor germane ce a urmat imediat dupa unitatea politică a fost continuată de ideea de independență economică în toate sferele de activitate și de aceea, coasta nordică, prin care Germania avea posibilitatea de a-și crea legături la mare distanță, fără a depinde de un alt stat, a fost făcută baza de operațiune a intereselor de import și export ale Imperiului german. Întreaga rețea de căi
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
mă poftiți? DĂNILĂ: Cum nu, mă rog matale, cumnată... ISPAS: Șezi colea, nevastă. (răsuflă adânc) Bre, bre, bre, da' știu că-i cald bine! Mă uitam din bătătură, la Bercu Croitoru, unde cinsteam un rachiu, mă uitam, cum spun, pe coastă, în curătură, unde-am trimis niște oameni să-mi secere un petec de grâu ce-l am; și ia așa părea că joacă aerul în fața ochilor, ia așa, ca o apă care clocotește. Iaca ia așa. (își flutură mâinile) ANISIA
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
când o afla ce afacere prima am făcut. Gata, la drum, sus proțapul (ridică proțapul) și să ne cam ducem. Iaca, dealu-i ici, iar dincolo-i casa. Acu' am plecat, acu' am și ajuns. Hai, ia-o ușurel pe coastă. (Așteaptă o clipă) Nu vrei, da? Hai să te ajut. Hai împreună, până-i învăța drumul. (Trage carul) Așa, încetișor... (Carul pornește spre culise) Hei, unde-o iei înapoi? Na, că mă trage spre râpă! Stăi, bre, așa ne-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
atunci se cheamă că am găsit o căruță. Ba-s Dănilă Prepeleac, ba nu-s el... Parc-aș fi, parcă nu... Și mă prinde-un somn, mamă, mamă! Cât m-oi mai gândi, să mă las așa, ușurel, pe-o coastă... (Adoarme. Lumina scade. Din iaz iese Codârlic. Îl contemplă pe Dănilă.) CODÂRLIC: Iaca unde și-a găsit cumătrul Dănilă să-nvârtă negoț; aici, la hotarul împărăției noastre! Întunecimea Sa, stăpânul bălții, Săcăluș, se bucură foarte de cele întâmplate. Să ne bucurăm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
ajuns la sapă de lemn! Să-l mai țin, nu? Poate chiar să-l îndop, să crească, nu-i așa? Da' ce, mămăliga răsare pe copaci? Sau grăunțele plouă, la mine, din cer, de trei ori pe zi? Asta nu coastă? Și baltă pentru scăldătoarea dumnealui de unde să iau? Poate mă sfătuiești dumneata c-ar fi bine să-l leg c-o curelușă și să-l scot la promenada în fiecare dimineață, să nu se bolnăvească de plictis! Sigur, că altă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
să găsești nici dacă dai cu pușca! DĂNILĂ: Bine, bine, da' în pungă pusa-i mai întâi ceva gologani? MARCU: Ce-ai putut spune dumneata? Poftești poate s-o iau de la capăt? Apoi, gospodarule, dac-aș socoti căt are să mă coaste gănsacul de față pănă l-oi vedea în cratiță, nu-ncape în punga asta bănetul ce trebuie să-l risipesc. Poate mai ai dumneata pe-acasă o traistă, să pun în ea francii care dau pe de lături! Eu zic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
Moș Martine! Uitați-vă oameni buni, i-au crescut dracului ochii în cap cât cepele cele bulgărești! CODÂRLIC: Valeu, lasă-mă, gata, mă dau bătut. (Apare un urs cu Codârlic în brațe. Îl trântește de pământ, se întoarce, pleacă) Valeu, coastele mele! Nu-mi mai trebuiește nimicuța, vreau să plec... DĂNILĂ: Unde să pleci, frumosule? Iaca balta ici. Du-te de-i spune dracului bătrân să mai iasă și el la lumină, că nu i-a fi degeaba. Ori poate ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
găsește atât de bine expresia. Iar acum, probabil, se bucură pe deplin de victoria lor asupra mea, căci bucuria începe acolo de unde încetează disconfortul, și oricăruia dintre noi îi vine greu să se miște, atunci când trăiește cu un ghimpe în coaste, care nu-i dă pace defel! Tot ascultând, pe chipul tânărului începea să se zugrăvească pronunțat mirarea, amestecată cu mâhnire și cu indignare. El îi ceru din priviri Mariei să vorbească mai departe, iar aceasta îl ascultă numaidecât și zise
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
cu niciun chip nu suferea aglomerările de oameni; aproape deloc nu-i plăcea prezența sa proprie printre ei și, oricât ar fi mimat el o prestanță impecabilă și o siguranță de sine neclintită, el tot parcă simțea un ghimpe în coaste, ce nu-l lăsa să fie în largul lui. Nu-i plăcea să iasă-n lume, îi plăcea doar să se afunde-n ea, într-a sa. În plus, mereu zicea că n-are timp pentru nimeni, că mereu toți
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
datorez recunoștință pentru găzduirea multor zile și mai ales pentru drumețiile foarte lungi din regiune. Datorită generozității lor am văzut tot ce se putea vedea în Melbourne și în jurul lui, până hăt departe în inima continentului sau de-a lungul coastei de sud a Australiei. Mulțumesc Nonei Mândrescu, pictorița înzestrată din Chișinău stabilită în Sydney, căreia îi datorez o colecție de gravuri de avangardă și sentimentul tonic al neatârnării. Mulțumesc Domnului George Petre, (Hornsby) Sydney pentru scurta dar călduroasa sa găzduire
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
din lume. Duminica trecută am fost "transferată" unei prietene din comunitatea românească din Sydney, o unguroaică din Budapesta, aici granițele sunt destul de permeabile, cu obligația să mă ducă la Palm Beach. Una din cele mai îndepărtate plaje ale Sydney-ului de pe coasta de est. Ea nu vorbește o boabă românește, eu nu vorbesc o boabă ungurește. Amândouă vorbim prost englezește. Eu chiar foarte prost. Înțeleg destul de multe, dar nu sunt capabilă să formulez propoziții. Dar duminica trecută a fost una din cele
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
treceam și, curios, înțelegeam foarte bine ce îmi spunea. Pronunția ei se apropia de cea cu care eram obișnuită, o engleză cu accent "rusesc". Rând pe rând ne-am destins amândouă. A oprit de câteva ori pentru a-mi arăta coasta. De aici de sus se vede ca o dantelă pătrunsă de golfuri de apă. O rețea de debarcadere face legătura între centrul Sydney-ului și suburbiile așezate de-a lungul coastei Oceanului Pacific. O mare parte a australienilor circulă pe apă așa cum
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]