1,286 matches
-
să iasă, este călătoria proiectată în propriul său interior din ultimul roman. Tot Silvian Iosifescu, în studiul citat, vedea în această călătorie o ,,odisee a fluxului sanguin", călătoria personajului stând ,,sub semnul pasivității și anomaliei. Pacientul își poartă cu el cochilia 399. Un lucru este însă evident la Blecher, ca de altfel și la Poe, și anume că lumile imaginare iau naștere numai în spațiile închise. La nivel microcosmic, spațiul sanatoriului Berck unde personajul este ,,consemnat", este reprezentat simbolic de propriul
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
muzicale) după ce le analizau calitățile gustative (în funcție de Standardele Gustului Corect 131), cele de tușeu (pentru coajă dar și pentru oul fiert, după decojire), cele de miros 132. Pentru loturile mari se cereau informații asupra aspectului vizual 133, inclusiv în transparența cochiliei. Apoi totul era consemnat scrupulos și trimis în filiera de valorificare. În acest domeniu, calitatea de Agent Ovigen nu depindea de repartiția sexuală, ca în cazul vulgarelor galinacee. Diferența era gomată de "identitatea de gen", noțiune care începea să fie
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
Marea Roșie și mai puțin din scurgerea de pe versanți, în timpul ploilor scurte de iarnă. Cu circa 10 000 de ani în urmă, când clima era mult mai umedă, suprafața lacului era la 80 m deasupra nivelului actual, așa cum o demonstrează prezența cochiliilor de moluște de apă dulce, vizibile pe pantele dealurilor. Forme bizare din sare apar în zona de țărm în culori variate de la verde palid la violet și maroniu roșcat. Flora și fauna lipsesc aproape cu desăvârșire. CIAD ĂTCHAD, CHAD) - lacul
MICĂ ENCICLOPEDIE A LACURILOR TERREI by George MILITARU Emilian AGAFIȚEI Nicolae BAŞTIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/1665_a_2973]
-
limitele imagistico-spațiale proprii unui obiect, unui referent: Te știu. Întreg dăruita în tine / frumusețea-și înaltă sânii, / adâncindu-se în solduri și într-o / mișcare lină zvârcolindu-se în poala sfioasa, / coborând în mlădierea formelor / la picioarele frumoase cu zece cochilii. (Vorba, trad. PS). Identificându-se cu o formă statuara iubita și dorită silueta feminină cuvântul capătă contururi umane, se fixează în limite nete, devine un monument.259 În opoziție cu această fixare și izolare, discutată de Oreste Macrì, există, după
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
vechea, cumplită / vină (vv. 36-37) din Palinodie închinata marchizului Gino Capponi, se regăsesc modificate în versurile quasimodiene, în care același adjectiv, antico, este recurent, de asemenea în poziție tonica: chemarea străvechiului / corn al pastorilor ( Ce vrei, pastor de aer?); străvechi / cochilii luceau (Corabia înaltă). Se mai pot cita următoarele formule leopardiene, ce conțin adjectivul dolce: blândă / vale a Haranului (Imn patriarhilor, vv. 80, 82) și copilă încântătoare / plăcută vederii (Dragoste și moarte, vv. 10-11) cu calificativul postpus numelui iar la Quasimodo
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
aztec, Mexico-Tenochtitlan. Îngroziți, spaniolii asistă de departe, neputincioși, la sacrificarea tovarășilor lor capturați (pe Marele Templu, piramidă dedicată lui Huichilobos, zeul războiului): Deodată se auziră bătăile funebre ale marelui tambur al lui Huichilobos, înspăimîntător de multe atabales 5, sunet de cochilii marine, de trîmbițe și goarne. Zgomotul era înfricoșător și sinistru (...). Cînd au ajuns pe platforma cu care se termină templul [piramida], refugiul blestemaților de idoli, unii au fost obligați să poarte pe cap coroane din pene și, cu evantaie în
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
Vise și-nchipuiri. De exemplu, la cioroiași când mergeam, mă culcau în camera cea mai frumoasă. Seara, adormeam greu. În patul uriaș, din lemn de nuc, pe salteaua tare, învelit în plapuma de mătase, stăteam aidoma unei perle strălucitoare în cochilia sa și mă gândeam la câte-n lună și-n stele. Ascultam în fiecare seară greierii țârâind și mă treceau fiorii ("E semn rău să auzi greierii, îmi spunea mama-mare, moare cineva!"), ba chiar m-apuca tremuriciul. Apoi, oricât îmi
Fragmente din năstrușnica istorie a lumii de către gabriel chifu trăită și tot de el povestită by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Imaginative/8582_a_9907]
-
exemplul". Natura este studiată nu pentru a o transpune fotografic, ci pentru a-i surprinde "secretul său creator și a-l aplica ornamentului existenței noastre". Exemplele sunt edificatoare, un vas de Tifanny la New York care a ieșit din ideea unei cochilii, un flacon realizat prin analogie cu o trompă, Gallé de la Nancy copiază o fiolă după florile plantelor exotice, orhidee sau chiar plante carnivore, pornind de la ideea că prima farfurie a fost o frunză și primul pahar o corolă, așa cum un
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
câmp a pastoralelor diafane. Floarea de culoare albă este înlocuită cu o floare pretențioasă, de seră, cu un aspect care trimite numaidecât la anatomia genitală, printr-o apropiere voită de corporal, menită să sublinieze lumea deghizată vegetal a instinctualității. Din cochilia albă a florii iese pistilul galben, floarea este asociată cu o asumată concupiscență sexualității feminine, ilustrând metonimic actul sexual. Pictate pe un fundal nedefinit de verde, florile par lipsite de lujeri și alături de trupul femeii luminează tabloul. Plăcerea rezidă în
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
urmărind nu arabescul lor de tapiserie orientală, ci vibrația tonurilor, freamătul luminii, tensiunea aproape nevrotică a exploziei cromatice. Femeia apare într-o ipostază artificială în Panourile decorative, asemenea unei măști frumoase, la rândul ei o caligramă, cu trupul închis în cochilia fastuoasă a unor rochii prețioase. Florile țes un arabesc în jurul femeilor din panourile sale decorative, unde, uneori, în fundal, se profilează orașul, cu o geometrie particulară -, cu chioșcuri, cu calcane, un oraș dintr-o pânză fermecată. În Primăvara (1901), pictorul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
și dificil arc de cerc, în timp ce mâinile realizează un unghi anatomic imposibil. Măiastra execuție gimnastică servește drept figură de stil, așa cum spatele fetei servește drept postament capului Sfântului Ioan, mâinile ei rețin ondulația părului sfântului care urmează geometria spiralată de cochilie a unei linii caracteristice Art-Nouveau-ului. Este o modalitate de a înfățișa extraordinara suplețe a dansatoarei elogiată și în Herodiada lui Flaubert care acompaniază trofeul sângeros? Mai degrabă poziția mâinilor, anatomic imposibilă sculptorul a evidențiat și elongația nefirească a gâtului Salomeei
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
prin ritualuri. Așa cum se va vedea și în continuare, răspunsul vechilor credințe la tema fertilității este în mare parte răspunsul locului, particularitățile acestuia fiind în conexiune cu specificul zonei și cu resursele la care aveau acces oamenii. Scoica, stridia sau cochiliile marine au forțe creatoare, favorizând nașterea 328. De asemenea, în anumite locuri din spațiul iranian, în creștinism și în gnoză perla este considerată a fi simbolul fertilității 329. În zonele preponderent agrare, pământul va dobândi rolul de zeiță-mamă, considerându-se
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
un chip atît de deosebit, atît de prețios, atît de inelat, atît de roz, atît de lucios, încît e limpede că nu mai face parte din ele, cum nu face parte din două linii săgeata purpurie și crestată a unei cochilii, răsucite în chip de turnuleț smălțuit, din unele frumoase pietre plate, lipite cîte două, între care a fost prinsă pe plajă. M. Proust, În căutarea timpului pierdut, vol. II, p. 124 (59) Afară ninge. Afară ningea, a nins, afară ninge
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
cu ajutorul predicatelor cu rol de clarificare (de tip comparativ sau metaforic, cel mai adesea). Astfel, în Douăzeci de mii de leghe sub mări, unde Tema-titlu "moluște" lasă locul unei serii de obiecte din aceeași clasă: (2) Bucinii exotice din Senegal, cochilii fragile și albe cu două valve pe care o simplă adiere de vînt le-ar fi împrăștiat ca pe niște baloane de săpun. Proiectul de instruire enciclopedică al lui J. Verne se vede confruntat aici cu o problemă de lizibilitate
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
împrăștiat ca pe niște baloane de săpun. Proiectul de instruire enciclopedică al lui J. Verne se vede confruntat aici cu o problemă de lizibilitate a argumentului propoziției: "bucinii" (fr. bucardes). Soluția este dată de predicatele (PR) care se succed: PR1: cochilii (fragile) (albe) (cu două valve) PR2: pe care o simplă adiere de vînt le-ar fi împrăștiat PR3: ca pe niște baloane de săpun. (3) Stropitori de Java, un fel de tuburi calcaroase tivite cu ondulații foliacee, foarte gustate de
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
a șlefuirii. Șlefuitorul de pietre scumpe demontează diamantul din primul ciment și îl introduce în altul amestecat cu staniu și plumb topit din care iese la suprafață doar partea ce urmează a fi șlefuită. Ia un clește din oțel, apucă cochilia, o așează pe discul abraziv, uns cu ulei de măsline și praf de lustruit. Și de această dată, meșterul trebuie să urmărească foarte bine forma pietrei, dacă nu, ar putea pierde piatra și aparatul ar putea fi distrus. Tăiat astfel
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
ieri am plecat... Neînțeleasă Motto: Mi-e teamă că ți-e frig de mine și cuvintele înmuiate în sinceritate scrise pe ultima zăpadă pentru tine s-au topit înainte de a le fi înțeles sensul Astăzi parcă am fost expulzată din cochilia unui melc și când am dat de lumină mi-au orbit ochii. Am bâjbâit să găsesc troianul de zăpadă încărcat de cuvinte, strat după strat, egal cu numărul zilelor de singurătate. Dar razele soarelui mi-au sărutat umărul ca și cum mi-
Reflecţii by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91646_a_93227]
-
lăsam sedusă și mă sculptai așa cum îți doreai. Dar peste noapte a început să plouă: toată creația s-a transformat în sloi. Ochii tăi nu au mai avut puterea, să țină conturul chipului meu, intact. Neputincios te-ai retras în cochilia ta și țiai promis să te lași de sculptat. Ți-ai cumpărat vopsele și un șevalet, să găsești alte modele, pentru a le seduce. Un semn de iubire Domnește atâta liniște în jurul meu și iarna mi se pare ca o
Reflecţii by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91646_a_93227]
-
Locatarul precedent îmi lăsase moștenire un mare sac cu jucării, în majoritate păpuși cu cap de carton smălțuit, ciobite ca vai de ele. Și-această a doua grotă în care mi-am adăpostit trupul moale, asemenea racului ce intră în cochilie, era arhitectura Iu 'pește: bloc muncitoresc mirosind a săpun de rufe, a varză stricată, a fecale. Și totuși, aș da orice să revăd acel apartament, să mă plimb prin el, să mă-ntorc acolo unde memoria mea a tras oblonul
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
chirurgii hermeneutice complicate. Nu mai existau autori. După reveria lui Paul Valery, toată literatura lumii putea fi atribuită unui singur scriitor, oglindit în "figura spiritului creator". Ce ne pasă de melcul viu și moale, bălos și obscen, când avem perfecțiunea cochiliei? Am făcut timp de zece ani critică modernistă, s-au scris cărți despre diverși autori aproape fără să li se mai menționeze 98 nici numele, până am obosit de atâta seacă abstracțiune. Ne-am dat seama că, de fapt, pe
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
simultane" de bărbierit ca la șah. în același timp, el este confesorul și consolatorul tuturor celor din cartier. Pentru că nu doarme niciodată, ziua tunde fotbaliști și tenori - aparent singura lui clientelă -, iar noaptea clădește fantastice coafuri pe creștetul soțiilor acestora: "cochilii logaritmice / în toate culorile curcubeului / pagode sprijinindu-și visele unul de altul. Turnuri care își telescopează singurătatea ca un ochean. / Cele mai complicate coafuri din lume se fac la nea Gică". Nea Gică e mic de statură și adus de
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
și-au luat și promisiunea ta cu ei: "Bizoni nu mai sânt / Și cei ce-au mai văzut bizoni nu mai sînt..." Rămâne poate, de pe urma nebuniei tale, o carte frumoasă, pierdută între alte mii de cărți frumoase, ca sfărâmăturile de cochilii la malul mării. Dar ce se-ntîmplă dacă nu ești cel ales, dacă ai fost o promisiune care nu s-a confirmat? Cel mai bine pentru tine este să nu-ți dai seama niciodată de asta. E situația comună. în afară de câțiva
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
superioare ale gheții, la temperaturi sub -20șC. Copepodele sunt printre cele mai comune nevertebrate din Oceanul Arctic. Sunt principalele reprezentante ale zooplanctonului (care înglobează micile animale ce plutesc în apa oceanică sub acțiunea curenților oceanici). Ele sunt mici crustacee, au o cochilie dură în exteriorul corpului, numită exoschelet și, împreună cu alte orgamisme din zooplancton, reprezintă sursa de hrană pentru consumatorii secundari, între care și codul arctic. În Oceanul Arctic sunt prezente toate grupurile majore de copepode: Calanoida, Cyclopoida, Harpacticoida. Codul arctic (Boreogadus saida
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
sau trebuia să fie acolo. După caz, masa goală este compensată cu asupra de măsură de merii În floare, În spațiul uman Își face cuib uitarea (prin simbolul ei păianjenul), cuibul părăsit se asortează cu surparea și invazia mușchiului, iar cochiliile goale Își găsesc altă menire, aceea de fi locul În care se aude doar ca ecou vuietul stins al mării. Merii În floare - am totul dinainte pe masa goală Tabloul nunții... În rama de lemn goală cuib de păianjen Cuibul
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
În care se aude doar ca ecou vuietul stins al mării. Merii În floare - am totul dinainte pe masa goală Tabloul nunții... În rama de lemn goală cuib de păianjen Cuibul berzei gol pe-acoperișul surpat. Mușchiul verde pe scări Cochilii goale - vuietul stins al mării locuindu le Dar absența poate fi numită și prin adjective care semnifică golul Într-un mod particular, potrivindu-se doar cu unele lucruri, respectiv substantive: Copaci desfrunziți - În paragina verii nici n-ai ce fura
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]