965 matches
-
țesuturile neparazitate se îngălbenesc și frunzele cad în masă. Deseori, lăstarii rămân desfrunziți chiar în luna august. Atacul pe lăstari prezintă la nivelul scoarței pete alungite, brunii, evoluând în mici cancere deschise (fig. 181). În cazuri mai rare, atacul pe codițe și fructe, duce la zbârcirea și căderea acestora. Plantele sunt puternic debilitate, nu mai fructifică normal, iar rezistența lor la ger scade mult. Transmitere-răspândire. Sporii formați pe țesuturile parazitate răspândesc boala, producându se infecții în special pe timp umed. Temperatura
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
nodurilor, în dreptul cărora scoarța este moartă. Coardele atacate nu se maturează (fig. 189). Atacul pe ciorchinii tineri poate fi foarte periculos în anii cu precipitații abundente. Infecția are loc prin cozile inflorescențelor, prin flori sau prin partea mai dezvoltată a codiței boabelor. Ciorchinii mici, pe timp umed se îngălbenesc și se acoperă cu miceliu și spori de culoare albă, "putregai gri" sau se brunifică și se usucă, pe timp secetos. Bobițele se acoperă cu un puf albicios format din miceliu și
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
puf albicios format din miceliu și spori, deoarece bobițele tinere neacoperite de stratul ceros, permit ieșirea miceliului în exterior. Infecția pe boabe continuă și după ce boabele sunt mai mari și acoperite cu stratul ceros, ciuperca pătrunzând prin partea lățită a codiței bobului cât și prin diferite răni produse de insecte sau grindină. Bobițele atacate se brunifică, se zbârcesc și uneori se desprind de pe ciorchine și cad cu ușurință. Acest aspect parazitar întâlnit pe bobițele mai dezvoltate, care ating aproximativ 2/3
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
pe bobițe este cu atât mai grav, cu cât pielița este mai groasă, petele care apar având același aspect ca cele de pe lăstari. Bobițele se usucă și se zbârcesc pe timp secetos sau putrezesc pe timp umed. Ciuperca parazitează și codița bobițelor pe care se formează pete brune adâncite. Transmitere-răspândire. În primăvară, scleroții de pe corzi sau boabe germinează și se formează spori care pot germina la temperaturi cuprinse între 2-32șC, cu condiția ca organele verzi ale viței de vie să fie
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
în centru. Frunzele atacate se răsucesc de-a lungul nervurilor iar petele brune pot fi observate uneori și de-a lungul nervurilor secundare. Frunzele puternic atacate se veștejesc și cad, dar cozile rămân în general fixate pe lăstari (fig. 193). Codițele inflorescențelor sunt uneori atacate și pe acesta se formează răni identice celor de pe lăstari, care duc la uscarea ciorchinilor. Uneori, în timpul verii, la butucii puternic atacați, lăstarii cu frunze și ciorchini se ofilesc și mor. Transmitere răspândire. Ciuperca se transmite
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
de ciuperci 12.2.1. Brunificarea inflorescențelor și înnegrirea fructelor Gloeosporium acheniicola Boala a fost semnalată de Tr. Săvulescu și col., în 1958 și apoi în repetate rânduri din diferite zone ale țării, de alți cercetători. Simptome. În timpul înfloritului, pe codițele florilor se observă pete izolate apoi unite, la început de decolorare apoi brune. Codițele atacate și brunificate se usucă, iar pe pete se observă un puf alb-roz. Boala se extinde pe timp ploios și se pot observa vetre de atac
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
fost semnalată de Tr. Săvulescu și col., în 1958 și apoi în repetate rânduri din diferite zone ale țării, de alți cercetători. Simptome. În timpul înfloritului, pe codițele florilor se observă pete izolate apoi unite, la început de decolorare apoi brune. Codițele atacate și brunificate se usucă, iar pe pete se observă un puf alb-roz. Boala se extinde pe timp ploios și se pot observa vetre de atac în care, pe inflorescențe, apare o brunificare și apoi înnegrirea fructelor, care vor avea
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
31 mai 1934 în localitatea Rupea, județul Brașov, România, fiica lui Lahni Rudolf și Gisela, cu domiciliul actual în Germania, 97236 Randersacker, Kapellenberg 11. 329. Schorradt Gheorghița, născută la 9 august 1956 în localitatea Melinești, județul Dolj, România, fiica lui Codiță Constantin și Elena, cu domiciliul actual în Germania, Hannover, General Weverstr. 83. 330. Krauss Daniela Stefania, născută la 24 octombrie 1965 în Mediaș, județul Sibiu, România, fiica lui Hârbean Ilie și Stefana, cu domiciliul actual în Germania, 90429 Nurnberg, Furtherstr
HOTĂRÂRE nr. 33 din 21 februarie 1997 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117234_a_118563]
-
rău deloc -; cât despre ghinion, adică două bătăi, scuip... În sân. Pentru asta m’am travestit, am Împrumutat o voce, ba și un pseudonim... Să trag cu urechea. A, parcă ar fi vorba de libertate. Să-mi bag și eu codița, că tot mă asociază unii cu Necuratul... Ei bine, desigur cu excepția mea, libertate nu există decât În vreme de revoluție. Ca aceea franceză, care s’a lăsat Însă cu nu puține capete tăiate de-a valma sau ca aceea de
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
lume relativă ca a noastră -, aceea a unui scripta manent. Unul completat - avantaj pentru cititor - cu imagini și note. Nu-mi stă În caracter să atrag atenția asupra mea: atenția poate fi chiar aceea a unui dușman. Îmi iau așadar codița și vă las față’n față cu un text pe care-l veți citi oricând aveți chef. Nu știu Însă dacă meditația la care vă obligă asta vă va lăsa să dormiți... Exact ce-a vrut amicul Cristi atunci când a
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
albi... De albit n’o s’o fac niciodată; cel mult strămoșul - unul din mai mulți - concurentului meu canin, lupul, care o face de-al binelea. Dacă apucă. Cum pot fi totuși recunoscut? După vârtejul de pe năsuc, din stânga... și după codița, oleacă strâmbă, tot spre stânga... O asimetrie deci, dar spune Cristi că ăsta e semn de evoluție. Ce, voi n’aveți tălpile inegale, iar trei sferturi sunteți dreptaci? Iar eu vă spun că orice pisică are elemente de asimetrie, fie
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
balcon spre balustradă se sfârșește cu aterizarea pe același balcon, evident cu o vrabie În botic, iar nu pe cealaltă parte, ca prostul de proiectil. Căci Îmi schimb la vreme, În zbor, centrul de greutate, implicit de inerție. Cum? Cu codița care, vă rog să vi-o imaginați, e destul de consistentă, și pe care o orientez exact În poziția care să-mi așeze centrul de greutate unde o cere situația. Așa aterizez mereu pe picioare, nu ca voi, bipezi berci, și
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
de stabilizator În aer, ceva de genul penelor de la săgeată. Cât despre concurentul care mă mârâie de sub gard, n’are ce face cu coada decât să țină În ea covrigi și, băgând-o Între picioare, să-și trădeze frica... Așadar, codița mea inteligentă execută un adevărat balet și când sar, și când mă plimb dezinvolt pe muchea gardului, chiar când pândesc o vrabie, pregătindu-mi saltul, mereu cu arma - colții - și radarul - mustățile, ochii și urechile - ațintite pe ea. Sau când
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
păr provitamina D, care se află În carne, și care devine vitamină adevărată sub mângâierea ultravioletelor, atunci când mă soresc... Nu-mi rămâne decât s’o culeg, cu limbuța, de pe blăniță. Mai știu și alte „șmecherii“, dar prefer să-mi iau codița, lăsându-vă În suspans... doar o săptămână. „Meridian“, 2 februarie 2001, ora 11,28 18. Mă cheamă Moti. III Dacă nu v’am plictisit cu cele două prime file - chiar așa - ale cărții mele de vizită, sper să n’o
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
vieți În față; iar odată cu evoluția În șirul vieții - amândoi credem În reîncarnare - scade entropia acelei ființe, adică crește polarizarea, maximul fiind un singur inel colorat și antiteza sa, albul. Dar aici geșește nițeluș: maxima evoluție e trădată de o codiță neagră de tot, ce-și află antiteza În nimicul din jurul pisicii. Ca mine... Cât mi-am ferit codița, tot n’am scăpat de puricii din ograda radioului. Așa că Înțelegeți-mi retragerea; precipitată, dar bine motivată. „Meridian“, 16 martie 2001, ora
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
crește polarizarea, maximul fiind un singur inel colorat și antiteza sa, albul. Dar aici geșește nițeluș: maxima evoluție e trădată de o codiță neagră de tot, ce-și află antiteza În nimicul din jurul pisicii. Ca mine... Cât mi-am ferit codița, tot n’am scăpat de puricii din ograda radioului. Așa că Înțelegeți-mi retragerea; precipitată, dar bine motivată. „Meridian“, 16 martie 2001, ora 12,50 23. Mă cheamă Moti. VIII Noaptea, toate pisicile sunt negre. Eu Îmi etalez Însă negreața În
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
patrupezilor. Măcar o dată să mă sui și eu pe soclu. - Miau Las’ că mai vine o vinere... „Meridian“, 25 mai 2001, ora 11,50 În viața oricărei pisici vine o vreme când, fără a se uita În urmă, Își ia codița, precum bipezii traista’n băț. Așa și eu. Încotro? Felis silvestris e cam răutăcioasă de-o vreme. Deh! Are puiuți. Așa că am tras o raită pe la Chișinău, să mă bucur de binefacerile noului și europeanului pașaport. Lucrătura dracului, la urma-urmei
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
trăiesc sau mai bine-zis trăiau absolut firesc? Cară-ți crucea, mai bine-zis Încă una, și taci. Ce face omul cu mâna lui... Cât despre sentimentele pe care le-am terfelit Împreună, suportă singur consecințele. Alt factor limitativ... Eu Îmi iau codița și... pa! „Meridian“, 31 august 2001, ora 11,16 40. Bogdaproste Urmărind un guzgan, am ajuns aseară la capătul unei țevi. Mi-a fost frică să intru după el, În gaura aceea neagră și alunecoasă. Chit că m’ajută și
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Teamă mi-e Însă că nu mai știți de frică, de când cu știința, deși chiar ea ar trebui, dimpotrivă, să vă Înfricoșeze mai tare. „Meridian“, 3 mai 2002, ora 12,51 53. Errare sau perseverare? Dacă n’aș fi avut codiță, dar aș fi avut doar două lăbuțe, aș fi mers și eu la școală. Căci cu prima condiție: curiozitatea și a doua: memoria, stau foarte bine. Dar așa, am decis să devin profesoară, În ale „călcatului ușor pe pământ“. Asta
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
dăinui, căci care mamă Își sfătuiește de rău copilul, cât de poznaș n’ar fi? Chiar așa este: un copil face numai pozne... riscând să ajungă a mă trage pe mine de coadă și la figurat. Și, pentru că țin la codița mea, mi-o iau acum, părăsind microfonul. Miau „Meridian“, 25 octombrie 2002, ora 12,41 Capitolul 2. „Postume“, adică nedifuzate Totul e să fie creat un precedent. Adică să cedez, poate din dorința de a perpetua memoria lui Moti. Scumpă
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
sonoritatea acestui cuvânt, cerșetor adică, i-ar mai trebui ceva: un beteșug, fie el imaginar... Dar mă descurc, ca vânător redutabil ce sunt. Mai și pescuiesc, dreptu-i În frigider, nu la copcă, precum ursul din poveste: țin prea mult la codița mea, grație căreia, aplicând un principiu de mecanică pentru care Cristi a picat un examen, „momentul de inerție“, mă plimb dezinvolt pe muchea gardului Radioului ieșean privindu-vă, s’am ce năduf vărsa În fața microfonului. Dar, acum, vă iert, povestindu
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
numai copiii știu să povestească între ei, când Mihai zidea turnul Vavilon/ Din cărți de joc99; era vremea când bunul Ilie, blond, cu ochii albaștri, Pe cuptorul uns cu humă/ [...] Zugrăvise c-un cărbune un clapon și un purcel,/ Cu codița ca un sfredel și cu fuse-n loc de labă/ Cum i se ședea mai bine purcelușului de treabă 100. Și dacă prin joc, măcar și din instinct, copiii îi imită pe oamenii maturi Ce idee ne facem la opt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
cam terminat cu joaca și l-a legat cu o curelușă la gât, i-a tăiat vârful cozii pe trunchi, apoi, după ce l-a legat de capătul lanțului din fața căsuței unde viețuise și păstorise casa bătrânul Ursu, i-a fript codița pe cărbuni și i-a pus-o în tigăița în care i se dădea de mâncare, s-o mănânce când i-o fi foame. Să nu cumva să-i dați altceva, ne-a avertizat tata... Numai astfel devine cățelușul câine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
-i dați altceva, ne-a avertizat tata... Numai astfel devine cățelușul câine bun, adică își înțelege misiunea, pe care-o are pe lângă casă... Grivei s-a "revoltat" din prima clipă. A scheunat și a plâns îndelung împotriva mutilării, a scurtării codiței sale. Și-a prins cu gurița și și-a lins îndelung ciotul rămas. Și-a prins cu dințișorii verigile de metal ale lanțului. Și-a scuturat și a încercat să scape și de curelușa din jurul gâtului. După mai multe încercări
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
fotografi pentru a ne întreba dacă nu dorim un portret-tablou (!). Erau la modă în perioada aceea. Nu înțeleg nici astăzi cum de nu erau consultați și părinții noștri. Astfel, mi-am mai comandat un tablou în uniformă de elevă cu codițe, deși aveam unul în uniformă de grădiniță și unul într-o rochiță (de sărbătoare), dar în ambele aveam părul tuns scurt. Cu toate acestea am plecat și în prima mea tabără, din care am amintiri extrem de frumoase și niște fotografii
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]