1,814 matches
-
istorice la un nou program al unei totalități speculative de reprezentare a lumilor sociale coexistente 340. Această osmoza a claselor și stărilor sociale devine un semn al timpurilor moderne, pe care îl putem regăsi ca motiv literar în românele timpului. Coexistența universurilor sociale diferite în spațiul orașului face ca întrepătrunderea lor să fie tot mai strânsă și mai vizibilă. Literatura timpului a reprezentat fenomenul de citadinizare a claselor și indivizilor. Confuzia asupra sexului, clasei, vârstei este mai frecventă în anonimatul orașului
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
nici măcar pentru partenerii din C.S.I. Conservatorismul Rusiei nu a ajutat-o să-și găsească un loc în lumea euro-atlantică, deși a fost primită în G-8, Consiliul Europei sau OSCE. Parteneriatul cu Occidentul este în continuare unul conflictual, de fapt o coexistență plină de suspiciuni reciproce. Kremlinul își dezorientează partenerii, fie ei europeni sau asiatici, și riscă să rămînă doar un furnizor de arme și de materii prime. Putin afirmă că încearcă să devină un mediator între Occident și restul lumii, dar
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
în creștere și continuarea ocupării teritoriilor palestiniene pot conduce la apariția de facto a unui stat bi-național, în care majoritatea populației va fi arabă. Oricum, un segment semnificativ al populației evreiești pare a se resemna, a se împăca cu ideea coexistenței cu un stat palestinian, dar avînd prerogative limitate. Asta voia și fostul premier Ariel Sharon. Între timp, însă, lucrurile s-au complicat prin războaiele cu Hamas, în Gaza, și Hezbollah, în Liban și mai ales prin revenirea la putere a
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
aceluiași text preluat, așa cum se prezintă, remodelat, în paginile noului context (ecoul nu înseamnă repetare, iar reutilizarea nu aduce restituirea). Pe de altă parte, ar putea fi privilegiat raportul stabilit de către textul-suport cu fragmentul reutilizat, în cadrul noului ansamblu obținut prin coexistența lor. Premisa întregii analize este dată de faptul că asamblarea hipotext-hipertext implică, inevitabil, o configurație intertextuală nouă, diferită calitativ de simpla juxtapunere a două unități. Perspectiva verticală asupra intratextua lității oferă posibilitatea de a aprecia măsura în care filiația supraviețuiește
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
lor în unul și același plan: spațializare. "În orice poem valabil sunt efecte de corespondență și simetrie, raporturi care tind să fie percepute ca și vizual. Și această vizualizare relativă (s.n.) tinde să facă din poemul modern un fascicul de coexistență, un obiect. Timpul nu joacă aici niciun rol sau doar, la limită, durata, paralelă cu a noastră, a tabloului pe care-l parcurgi" (Grupul : 1997, 112). Michael Riffaterre acceptă libertatea de a eluda coordonata temporală în lectură, deși abordarea intertextului
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
conform unei izotopii concrete, absolut coerente, care trimite, termen cu termen, de o manieră cel mai adesea metaforică, la un univers referențial de o altă natură, abstractă, filosofică, morală etc. Alegoria se recunoaște prin două caracteristici: continuitatea expresiei figurate și coexistența sistematic menținută a două sensuri, literal și simbolic 52. Reprezentarea figurată a noțiunilor, obiectelor și ființelor, sub forma unui tablou sau a unei istorii care dezvoltă o analogie inițială. Nu există nicio limită în dimensiunea alegoriei, care se poate desfășura
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
întinderea unei întregi opere 53. (Molinié: 1992, pp. 42-43) (Aquien: 2010, pp. 45-46) (Gardes Tamine et Hubert: 2004, 10) Suită de metafore. Realitate fizică pentru existențe abstracte. Imagine realizată de o manieră cel mai adesea metaforică. continuitatea expresiei figurate și coexistența sistematic menținută a două sensuri Reprezentare figurată. Tablou sau poveste. Întrebarea despre cunoașterea existenței lui Archaeus revine de patru ori în varianta finală: "Ai auzit tu vreodată despre Archaeus? Dar aș dori să știu mai întâi cine-i Archaeus? Ei
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
fi greu să susțin (și, cred, orice critic sau lector decent de literatură ar face-o cu reținere) că asistăm la un proces (clasic) de "translație" simbolică a realului în ficțional. Vorbim aici, mai curînd, despre o formă neobișnuită de coexistență între cele două, de îmbinare a lor pînă la indistinct. Pentru înțelegerea exactă a sensului acestui tip de interacțiune dintre "operă" și "biografie", devine absolut necesară o trecere rapidă prin viața lui Charles Bukowski. Născut în Germania, unde a și
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
Primele volume stau sub semnul metaforei, ultimele sub semnul absenței acesteia. De altfel, încă de la început, metafora vieții se confundă în permanență cu metafora morții, acest permanent joc al contrariilor, nefăcând altceva decât să releve polaritatea interioară a ființei autoarei: "Coexistența continuă a inocenței cu lascivitatea, a bucuriei de a trăi cu dezgustul, nu fac altceva decât să prelungească corpul fizic, în cel textual, primul înlocuindu-l pe al doilea. Acest travesti nu dizolvă corpul de carne, ci îl definește"31
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
op. cit., p. 147. 154Ibidem, p. 149. 155Mihaela Ursa, în "Steaua", nr. 34 (2005), p. 52 53. 156Vezi și Diana Tâlvâc, op. cit., p. 4. 157Diana Tâlvâc, op. cit., p. 8. 158 Luiza Bratu, op. cit., p. 156. 159Luiza Bratu, op. cit., p. 156, 157: "Coexistența inocenței cu lascivitatea, a bucuriei de a trăi cu dezgustul nu fac decât să prelungească corpul fizic, în cel textual, primul înlocuindu-l pe al doilea. Acest travesti nu dizolvă corpul de carne, ci îl definește". 160Carmelia Leonte, Poezie, utopie
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
copiilor - ci a aceluia bazat pe concesii reciproce. Compromisul acceptabil presupune, Înainte de orice, reciprocitate. Descriindu-și experiența personală În cadrul multiculturalismului american, Michael Walzer, afirmă că toleranța ca atitudine și tolerarea ca practică sunt soluțiile de necontestat ce pot face posibilă coexistența pașnică a grupurilor cu identități, istorii și modele culturale diferite. „Tolerarea nu este o cale spre consensul rațional universal ci, mai degrabă, un necesar modus vivendi.” Acolo unde consensul rațional se relevă imposibil, acolo unde dilemele de ordin acțional sau
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
Filtre teoretico- filosofice pentru o analiză a toleranței În lumea contemporană recunoașterea identității lor și respectarea «sferelor dreptății» sociale.” Tolerarea, ne spune Michael Walzer, face diferența posibilă, diferența face tolerarea necesară. Dar, pentru ca diferențele să se mențină În cadrul unei coexistențe pașnice, indivizii trebuie să se Înscrie Într-o comunitate “morală” prin care Walzer Înțelege un ansamblu social, spațio- temporal și cultural În care trăiesc indivizi uniți de atitudini binevoitoare, Îngăduitoare, indulgente și de practici Împărtășite. Tolerarea face posibilă coexistența pașnică
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
unei coexistențe pașnice, indivizii trebuie să se Înscrie Într-o comunitate “morală” prin care Walzer Înțelege un ansamblu social, spațio- temporal și cultural În care trăiesc indivizi uniți de atitudini binevoitoare, Îngăduitoare, indulgente și de practici Împărtășite. Tolerarea face posibilă coexistența pașnică a grupurilor de oameni cu istorii diferite, cu identități și culturi diferite. În acest context, educația - prin sistemul instituționalizat În mod deosebit - are o mare importanță pentru afirmarea spiritului tolerant. Societatea trebuie să ceară școlii o educație multiculturală: “... punctul
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
limba, cu cultura sa proprie, cu modul său de viață, pe care Îl apreciem sau nu. Ea presupune Înlocuirea excluderii cu cooperarea, a oricărui proiect de “Înregimentare” culturală cu dorința de Înțelegere și acceptare reciprocă. Dacă tot suntem condamnați la coexistență, măcar să facem această trăire Împreună cât mai confortabilă și cât mai profitabilă spiritual. Civilizația noastră se desăvârșește prin repudierea tendințelor de a-l elimina pe celălalt, pe altul decât mine: “Civilizația va Înceta atunci când nu va mai fi
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
Dificila experiență a diferenței ne obligă să acceptăm că natura umană nu se manifestă identic În toți oamenii. Recunoașterea diferenței implică și Înțelegerea faptului că toleranța, fundamentată pe presupoziția că nimeni nu este infailibil, reprezintă În fapt condiția minimală a coexistenței umane. Acesta este și sensul ideii de toleranță exprimat de definiția UNESCO (1995Ă: „Toleranța este respect, acceptare și apreciere a bogatei diversități a culturilor lumii noastre, a formelor noastre de expresie și a felurilor de a fi a ființei umane
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
finețe nuanțele diferite ale unui miros prin conotațiile lor morale pune în valoare virtuozitatea descriptivă a prozei lui Blecher, semnalată de numeroși cronicari încă din anii 30. Mihail Sebastian 112 sau Geo Bogza 113 constatau în cronicile lor, cu surpriză, coexistența în scrisul lui Blecher a unor calități precum "exactitate", "luciditate", dar și "halucinație". Constatările criticilor vizează tocmai abilitatea scriitorului de a crea imagini ce ordonează ceea ce nu poate fi pus în ordine și detectează "categorii" în haosul unor experiențe bruște
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
anterior de boală cardiovasculară, pacienții cu diabet zaharat sau cu un singur factor de risc sever crescut. În toate aceste situații riscul cardiovascular total este înalt, necesitând măsuri intensive de tratament. Stratificarea prognosticului cardiovascular al HTA în funcție de nivelul TA, de coexistența factorilor de risc adiționali și de asocierea afectării organelor "țintă" sau a altor boli cardiovasculare, definește patru categorii de risc, exprimate ca probabilitatea dezvoltării unor evenimente cardiovasculare majore în următorii 10 ani, astfel: risc minim (sub 15%); risc mediu (15
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
de HTA renovasculară includ: arteritele (aortita Takayasu, arterita cu celule gigante și poliartrita nodoasă), tromboza, embolia și disecția arterei renale, neurofibromatoza etc. HTA renovasculară reprezintă o formă de HTA potențial curabilă, cu condiția să fie identificată la timp. În cazul coexistenței HTA esențiale sau renoparenchimatoase, vindecarea completă a acestor pacienți este limitată (22). Principalele mecanisme implicate în apariția HTA renovasculare sunt: Creșterea secreției de renină și hiperfuncția sistemului renină angiotensină aldosteron ca rezultat al scăderii presiunii de perfuzie renală cu mai
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
și multiple, ceea ce face că "romanul, luat ca un tot, este un fenomen pluristilistic, plurilingual, plurivocal" (Bakhtine, 1978). Este un feno men de dialogism generalizat, pe care Bakhtine îl desemnează prin conceptul de heteroglosie, afirmînd că forța romanului provine din coexistența și din conflictul dintre diferitele tipuri de discurs: al personajelor, al naratorului și chiar al autorului. El definește hetero glosia ca fiind "un alt discurs într-o altă limbă, care servește expresiei intențiilor autorului, dar în mod refractat" (1981, p.
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
altă parte, avem de a face mai curînd cu o structură rizomică, pentru a evoca modelul epistemologic definit de Deleuze și Guattari. Orice element îl poate influența pe un altul și reciproc, fără să existe subînțelesuri ierarhice și fără ca această coexistență să sufoce specificitatea unuia sau altuia. Imaginea bibliotecii lui Marius Daniel Popescu ne apare ca o metaforă edificatoare în acest sens (sublini erile, ca și traducerea, ne aparțin): Îmi aranjez cărțile, biblioteca, e ca și cum m-aș muta. Sunt cîteva sute
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
despre postmodernism, este obligatorie. Ca și în cazul relației modernitate postmodernitate, și aici există o opoziție subiacentă între teoreticienii care consideră că postmodernismul reprezintă o ruptură de modernism și aceia care văd aici o relație de continuitate sau una de coexistență. Mai mult decât atât, există critici care deși au avut o poziționare clară într-un anumit moment, în lucrări ulterioare și-au schimbat-o radical sau au nuanțat-o, astfel încât delimitările foarte precise sunt dificil de realizat și au o
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
relația dintre modern și postmodern reprezintă translația de la elegia metafizică la "simpla" retorică"148. Aparatul retoric care este utilizat în această clarificare relațională este deosebit de sugestiv pentru înțelegerea legăturii dintre cei doi termeni. Fiind considerată o figură semantică prin contiguitate, coexistență, proximitate sau învecinare, metonimia a suscitat diverse încercări de diferențiere față de metaforă și sinecdocă. Pentru Marc Bonhomme, metonimia face parte din categoria tropilor care produc transferuri între termeni asociați, în cadrul aceluiași domeniu conceptual: metonimia "operează decalaje de semnificație între doi
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
unui obiect prin numele altui obiect, complet diferit, dar de care el însuși depinde în ceea ce privește existența sau modalitatea de a fi"151. În acest context, între modernism și postmodernism ar exista mai mult decât o relație de continuitate, una de coexistență și codependență, apropiată într-o oarecare măsură de anumite interpretări ale conceptelor în viziunea lui Lyotard. De asemenea, dacă luăm în considerare și alte definiții ale metonimiei, alte indicii surprinzătoare sunt puse în evidență în legătură cu acest cuplu conceptual. Astfel, din
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
decât ca "reformulare" a acestuia. Astfel, o convingere care pare a traversa majoritatea lucrărilor sale este aceea că "spiritul postmodern stă ghemuit înăuntrul marelui corp al modernismului"185, care se va nuanța și mai mult într-o propunere "polifonică", de coexistență a celor două curente, într-o perspectivă care are ca bază imaginea istoriei ca palimpsest: "modernismul și postmodernismul nu sunt separate de o Cortină de Fier sau de Zidul Chinezesc; istoria este un palimpsest, iar cultura este permeabilă la timpul
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
palinodia se află și o altă caracteristică a postmodernismului citatul considerat de unii critici drept figura postmodernă prin excelență. De exemplu, Antoine Compagnon afirmă că "opunându-se dogmelor coerenței, echilibrului și purității care fundamentaseră modernismul, postmodernismul reevaluează ambiguitatea, pluralitatea și coexistența stilurilor; el cultivă deopotrivă citatul vernacular și citatul istoric. Citatul e figura postmodernă cea mai pregnantă" (Antoine Compagnon, op. cit., p. 144). 214 În domeniul artelor, adoptând principiul rebeliunii împotriva autorității, principiu extins și la autoritatea discursului, a obiectului de artă
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]