10,776 matches
-
a Infrastructurii Rutiere DRDP Direcție Regională de Drumuri și Poduri EETS Serviciu European de Taxare Rutieră Electronică ERTMS Sistem European de Management al Traficului Feroviar ETSI Institutul European de Standarde în Telecomunicații EU EIP Platforma Europeană STI FC Fondul de Coeziune FEDR Fondul European de Dezvoltare Regională HG Hotărârea Guvernului I2I Comunicare infrastructură-infrastructură/ infrastructure to infrastructure IGPR Inspectoratul General al Poliției Române ISO Organizația Internațională de Standardizare IGSU Inspectoratul General pentru Situații de Urgență INCD Institute Naționale de Cercetare-Dezvoltare IT
STRATEGIE NAŢIONALĂ din 31 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258853]
-
pentru rețeaua de infrastructură rutieră au fost identificate în Master Planul General de Transport (MPGT), un document strategic cuprinzător, care justifică includerea acestora în cadrul POIM 2014-2020 și PO Transport 2021-2027 pentru a obține finanțare din fonduri structurale (Fondul de Coeziune și Fondul European de Dezvoltare Regională). Orizontul de implementare a MPGT este 2015-2030. În scopul de a avea o analiză coordonată între programul de dezvoltare a rețelei de drumuri și Strategia STI, au fost selectate proiectele care se vor implementa
STRATEGIE NAŢIONALĂ din 31 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258853]
-
exprimarea asertivă (aprobare, dezaprobare, avertizare, formulare de cereri); exprimarea sentimentelor; exprimarea argumentativă, persuasivă; tipare frastice: propoziții relative și conjuncționale; raporturile de coordonare şi de subordonare în propoziţie şi în frază; propoziţia principală/propoziţia secundară; propoziţia regentă/elementul regent; expansiunea și contragerea. Textul: coeziunea sintactică (conectorii pragmatici), coerenţa semantică (concordanţa timpurilor), scopul comunicativ; topica în propoziţie și în cadrul grupurilor sintactice. Exprimarea unei acţiuni, stări şi existenţe – verbul: modul indicativ (timpurile prezent, imperfect, perfect compus și viitor literar; verbele „a avea”, „a vrea” – exersarea
ANEXE din 18 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259400]
-
operațional Infrastructură mare 2014-2020 și contribuie la implementarea prevederilor specifice din următoarele reglementări europene și naționale, precum și strategii și politici naționale: a) Regulamentul (UE) nr. 1.300/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind Fondul de coeziune și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1.084/2006; ... b) Directiva 2009/28/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie 2009 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile, de modificare și ulterior de abrogare a Directivelor 2001/77/CE și 2003/30/CE; ... c
SCHEMĂ DE AJUTOR DE STAT din 7 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260311]
-
pentru aprobarea Planului național integrat în domeniul energiei și schimbărilor climatice 2021-2030; ... f) Hotărârea Guvernului nr. 399/2015 privind regulile de eligibilitate a cheltuielilor efectuate în cadrul operațiunilor finanțate prin Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european și Fondul de coeziune 2014-2020, cu modificările ulterioare. ... Capitolul II Obiectivul schemei Articolul 3 În cadrul prezentei scheme sprijinul financiar este acordat autorităților publice locale care au în responsabilitate servicii publice de interes local pentru investiții destinate promovării producției de energie din surse regenerabile
SCHEMĂ DE AJUTOR DE STAT din 7 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260311]
-
din Regulamentul (UE) nr. 651/2014. (2) În cadrul prezentei scheme nu se acordă ajutoare pentru investiții/activități prevăzute de art. 2 alin. (2) din Regulamentul (UE) nr. 1.300/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind Fondul de coeziune și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1.084/2006, și anume: a) dezafectarea sau construirea de centrale nucleare; ... b) investițiile care vizează o reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră din activitățile enumerate în anexa I la Directiva 2003/87/CE
SCHEMĂ DE AJUTOR DE STAT din 7 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260311]
-
estimat de beneficiari Articolul 13 (1) Bugetul total estimat alocat al schemei este de 250.000.000 euro (echivalent în lei 1.237.500.000, la un curs mediu de schimb de 1 euro = 4,95 lei) și reprezintă fonduri externe nerambursabile asigurate prin Fondul de coeziune în valoare de 212.500.000 euro (echivalent în lei 1.051.875.000, la un curs mediu de schimb de 1 euro = 4,95 lei) și bugetul de stat în valoare de 37.500.000 euro (echivalent în lei 185.625.000 la un curs mediu de schimb de
SCHEMĂ DE AJUTOR DE STAT din 7 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260311]
-
Legea bugetului de stat pe anul 2022 nr. 317/2021, cu modificările și completările ulterioare, la capitolul 84.01 „Transporturi“, subcapitolul 03 „Transport rutier“, titlul 56 „Proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile (FEN) post aderare“, articolul 56.03 „Programe din Fondul de coeziune (FC)“, alin. 56.03.03 „Cheltuieli neeligibile“. (2) Suma individuală prevăzută la alin. (1) se virează de către Ministerul Transporturilor și Infrastructurii într-un cont de trezorerie deschis pe numele Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere - S.A., în termen de cel
HOTĂRÂRE nr. 1.244 din 12 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260505]
-
Prof. Dr. G. K. Constantinescu“ (ANZ), în baza prevederilor: – Regulamentului (UE) nr. 1.303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de stabilire a unor dispoziții comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime, precum și de stabilire a unor dispoziții generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune și Fondul european pentru pescuit și
ORDIN nr. 217 din 28 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258224]
-
regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime, precum și de stabilire a unor dispoziții generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1.083/2006 al Consiliului, cu modificările și completările ulterioare; ... – Regulamentului (UE) nr. 1.305/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind sprijinul pentru
ORDIN nr. 217 din 28 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258224]
-
de investiții, dezvoltarea turismului și îmbunătățirea rutinei zilnice de transport și mobilitate pentru locuitorii Văii Jiului. Fără îmbunătățirea infrastructurii și crearea condițiilor pentru acces si mobilitate facile, zona nu își poate atinge majoritatea obiectivelor de dezvoltare, nici nu poate dobândi coeziune și fundament pentru a se ridica la standardele de mobilitate specifice altor regiuni, cu scopul redefinirii caracterului economic al regiunii. Direcțiile strategice identificate în cadrul fiecărui pilon au fost selectate pornind de la identificarea unor probleme care blochează dezvoltarea Văii
STRATEGIE din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257849]
-
la baza implementării strategiei. Toate aceste obiective sunt aliniate bunelor practici europene specifice regiunilor carbonifere în tranziție și direcțiilor vizate prin inițiative europene importante precum Mecanismul de Tranziție Justă (Just Transition Mechanism), Pactul Ecologic European (European Green Deal), Politica de Coeziune a Uniunii Europene (EU Cohesion Policy), cu valorificarea avantajelor competitive locale ale Văii Jiului. Strategia susține planificarea echilibrată și realistă a viitorului Văii Jiului în raport cu nevoile socio-economice locale, cu lecțiile desprinse din experiențele anterioare ale zonei și cu
STRATEGIE din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257849]
-
accesibile Accelerarea tranziției către o mobilitate durabilă și inteligentă Asigurarea eficienței energetice a clădirilor Conservarea și refacerea ecosistemelor și biodiversității Reducerea poluării pentru asigurarea unui mediu sănătos Într-un plan mai larg, strategia Văii Jiului se circumscrie obiectivelor Politicii de Coeziune a Uniunii Europene, aferente exercițiului de planificare bugetară 2021-2027, pe următoarele 5 obiective de politică: O Europă mai competitivă și mai inteligentă , prin promovarea unei transformări economice inovatoare și inteligente și a conectivității TIC regionale O Europă mai verde , rezilientă
STRATEGIE din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257849]
-
Parcul Național Retezat și Parcul Național Defileul Jiului). În Regulamentul (UE) 2021/1060 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 iunie 2021 de stabilire a unor dispoziții comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european Plus, Fondul de coeziune, Fondul pentru o tranziție justă și Fondul european pentru afaceri maritime, pescuit și acvacultură și de stabilire a normelor financiare aplicabile acestor fonduri, precum și Fondului pentru azil, migrație și integrare, Fondului pentru securitate internă și Instrumentului de sprijin financiar
STRATEGIE din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257849]
-
la art. 28-30 este prevăzută posibilitatea sprijinirii dezvoltării teritoriale integrate prin strategii de dezvoltare locală și teritorială în forma Investițiilor Teritoriale Integrate (ITI). Prin „Memorandumul cu tema: Programele operaționale/naționale și arhitectura instituțională de gestionare a fondurilor europene aferente Politicii de Coeziune 2021-2027,” aprobat în ședința Guvernului din 27 februarie 2020, au fost desemnate 2 zone care vor beneficia de utilizarea instrumentului ITI: Delta Dunării și Valea Jiului. In Raportul de țară din 2019 privind România (Anexa D ”Orientări în materie de
STRATEGIE din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257849]
-
din 27 februarie 2020, au fost desemnate 2 zone care vor beneficia de utilizarea instrumentului ITI: Delta Dunării și Valea Jiului. In Raportul de țară din 2019 privind România (Anexa D ”Orientări în materie de investiții privind finanțarea politicii de coeziune în perioada 2021-2027 pentru România”) sunt menționate următoarele aspecte cu referire la zona cu nevoi de investiții ”cu un rang înalt de prioritate pentru a sprijini dezvoltarea locală integrată socială, economică, culturală și de mediu și securitatea pentru a sprijini
STRATEGIE din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257849]
-
un Fond de Tranziție Justă de 17,5 miliarde Euro, cu generarea de investiții de cel puțin 30-50 miliarde Euro pentru susținerea costurilor socio-economice ale tranziției (diversificare economică, recalificare etc.); prevede alocarea de surse de finanțare adiționale celor pentru politica de coeziune, la care se vor adăuga transferuri din alocările naționale FEDR și FSE+, precum și cofinanțare națională. o schemă de tranziție justă “InvestEU” cu mobilizarea a 45 miliarde Euro pentru investiții o facilitate de împrumuturi acordate de Banca Europeană de Investiții
STRATEGIE din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257849]
-
regiunii Vest (POR Vest) Planul Național de Redresare și Reziliență 18 a fost elaborat pentru a utiliza fondurile alocate prin Mecanismul de Redresare și Reziliență prin intermediul a șase piloni: Tranziția verde, Transformare digitală, Creștere inteligentă, sustenabilă și favorabilă incluziunii, Coeziune socială și teritorială, Sănătate, precum și reziliență economică, socială și instituțională, Politici pentru noua generație. https://mfe.gov.ro/programe/ https://mfe.gov.ro/pnrr/ Pilonii de dezvoltare ai tranziției de la cărbune a Văii Jiului Viziunea de dezvoltare a Văii Jiului reprezintă o componentă foarte importantă a
STRATEGIE din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257849]
-
în conformitate cu obiectivele dezvoltării durabile din varianta actuală a Strategiei Naționale pentru Dezvoltare Durabilă a României 2030. În privința atragerii fondurilor europene în această direcție strategică, una dintre prioritățile Guvernului României, stabilită împreună cu Comisia Europeană vizează politica de coeziune. Astfel, Obiectivul de politică 2 include regenerarea urbană ca unul dintre subdomeniile eligibile pentru finanțare 48 . Una dintre precondițiile dezvoltării urbane, respectiv dezvoltarea rețelelor de utilități (analizată în detaliu în Pilonul de dezvoltare 1 al acestei Strategii) este abordată în
STRATEGIE din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257849]
-
cât și a mediului urban; Necesitatea și potențialul de conectivitate – se va lua în considerare facilitarea accesului către cele mai frecventate și utile zone, atât din punct de vedere turistic, cât și în funcție de potențialul economic; Beneficiile și impactul coeziunii teritoriale – dezvoltarea economică a Văii Jiului va fi tratată urmărind îndeaproape colaborarea dintre componentele administrativ-teritoriale ale microregiunii; Adoptarea treptată a conceptului de ”Smart City” și folosirea tehnologiilor digitale pentru ridicarea standardului de viață. Nevoi, oportunități și acțiuni de dezvoltare Potențialul
STRATEGIE din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257849]
-
durabilă a microregiunii, acest avantaj putând fi exploatat în cadrul dezvoltării infrastructurii de transport zonal. Stabilirea unor rețele de transport și dezvoltarea infrastructurii de utilități au rolul de a consolida conexiuneadintre orașe, municipii și zonele rurale în vecinătatea acestora. Această coeziune teritorială poate valorifica la maxim potențialul și oportunitățile din regiune, asigurând că populația va beneficia de condiții corespunzătoare indiferent de zona în care locuiesc, precum și o mai bună utilizare a spațiului urban. Mai mult, interconectarea presupune asigurarea posibilității de
STRATEGIE din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257849]
-
în anul 2030 . Pentru implementarea Strategiei Văii Jiului se va utiliza și mecanismul ITI. Decizia utilizării acestui mecanism în România a fost stabilită prin „Memorandumul cu tema: Programele operaționale/naționale și arhitectura instituțională de gestionare a fondurilor europene aferente Politicii de Coeziune 2021-2027,” aprobat în ședința Guvernului din 27 februarie 2020, fiind desemnate 2 zone care vor beneficia de utilizarea instrumentului ITI: Delta Dunării și Valea Jiului. Coordonarea strategică a monitorizării implementării Strategiei revine Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene , care are și
STRATEGIE din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257849]
-
marfă), dezvoltării turismului (asigurarea facilităților de acces și mobilitate între localități/stațiuni/obiective istorice de interes turistic), creșterea calității vieții (congestionarea traficului, întârzierile sunt factori generatori de frustrare), atragerea forței de muncă, alinierea la cerințele economiei verzi (facilitarea mobilității electrice) și asigurarea coeziunii teritoriale, cuplată cu integrarea Văii Jiului cu zonele dezvoltate ale țării. Diversificare economică, inovare și antreprenoriat Zonele miniere sunt în general monoindustriale, guvernate de mari companii miniere sau industriale. Un exemplu de măsuri pentru stimularea diversificării economice este regiunea Nord-pas-de-Calais
STRATEGIE din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257849]
-
necesităţi de dezvoltare ale României, de la începutul anilor 1990. Părţile recunosc importanţa majoră a finanţării pe care România urmează să o primească prin Fondurile Europene, şi anume Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR), Fondul Social European (FSE), Fondul de Coeziune („FC“), Fondul pentru o Tranziţie Justă (”FTJ”), Fondul European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală („FEADR“) şi Fondul European pentru Afaceri Maritime, Pescuit şi Acvacultură („FEAMPA“) şi Mecanismul pentru Interconectarea Europei (”MIE”) precum şi alte Fonduri UE în cadrul bugetului pe
MEMORANDUM DE ÎNŢELEGERE din 6 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257698]
-
este instituţia de finanţare a Uniunii Europene. În temeiul articolelor 174 şi 175 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene (TFUE), "În scopul promovării unei dezvoltări armonioase a întregii Uniuni, aceasta îşi dezvoltă şi îşi desfăşoară acţiunea care conduce la consolidarea coeziunii sale economice, sociale şi teritoriale" şi "Uniunea susţine realizarea acestor obiective prin acţiunea pe care o întreprinde prin intermediul. Fondurilor Structurale ale UE, al Băncii Europene de Investiţii şi al celorlalte instrumente financiare existente". Conform articolului 18(7) din Statutul
MEMORANDUM DE ÎNŢELEGERE din 6 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257698]