889 matches
-
din urmă fiind întemeiată în actul sintezei (într-o relație de contiguitate care supune cei doi termeni unei apropieri neverosimile dar cuceritoare prin de la sine înțelesul ei). Se presupune în urma unui salt argumentativ direct că tot ce este unificabil în cogniție ajunge să aparțină de fapt centrului către care tinde, adică se trece de la o constatare metodologică la un rezultat care ar putea conține mai mult decât permite "lansarea" sa. Cu toate acestea, comentatorul britanic prezintă argumentul kantian în aceeași manieră
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
expresie a sa, ca atare este o imagine a autonomiei funciare a ființei umane și împrumută acest atribut princeps de la ea (nefiind de conceput o considerare liberă de sine în condițiile unei reglementări aplicative stricte a unor principii rigide ale cogniției). Evaluarea de sine trebuie să fie laxă exact în măsura în care are de surprins o mare de manifestări individuale și în măsura în care pentru asemenea țintă cognitivă nu există un aparat conceptual unanim-consacrat. Ca atare, spre deosebire de evoluția logic-înlănțuită care conduce la tabela kantiană a
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
statua definitiv și convergent niște repere conceptuale eterne și rigide. Ea este o sinteză reflexivă pragmatică (implicată ca atare în conținutul intensional al noțiunii de "conștiință"), îndepărtată de monopolul țintei pur teoretice, dar utilizând din plin tehnici și metode ale cogniției. Strict metodologic vorbind, ea este tot o formare de legături; practic, însă, ea se face cu alte scopuri (impuse de dinamica particulară a fiecărui itinerar personal), deci își modifică esențial demersurile. Acest mecanism metodologic 16 înmulțește în chip firesc (acolo
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
își debordează obiectul prin sinteză supraîncărcată, elementul contemplativ este restituit etapelor mai cuminți ale raportării la sine și apercepția de tip transcendental primește ajutorul sistemului categorial al personalității, coborând în concretul aplicativ al substanței individuale articulate. Prin această nouă abordare cogniția devine, o dată cu gândul, activă și depășește pasivitatea specifică percepției, aducând modificări discrete (conform cu maniera noetică ce-i e caracteristică) lumii fenomenale care alcătuiește obiectivitatea interioară. Ea elaborează și traduce în practică aplicativă modele coordonatoare de intervenție, convertind preferința referențială de
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
că însuși fenomenul dedublării conștiinței se realizează în acest caz între conștiința observatoare și acest întreg anterior care va juca rolul de conștiință observată, între o entitate constituantă aflată în exercitare coagulantă și o entitate vizată în caracterul său vremelnic. Cogniția suprastructurantă activă specifică reflexiei adună acest întreg (îi solidarizează într-o perspectivă unitară elementele), îl fixează și îndeplinește apoi oficiul depășirii lui. În timp ce cogniția pasivă de tip perceptiv nu e capabilă prin sine însăși de pregătirea și realizarea schimbării, intuirea
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
între o entitate constituantă aflată în exercitare coagulantă și o entitate vizată în caracterul său vremelnic. Cogniția suprastructurantă activă specifică reflexiei adună acest întreg (îi solidarizează într-o perspectivă unitară elementele), îl fixează și îndeplinește apoi oficiul depășirii lui. În timp ce cogniția pasivă de tip perceptiv nu e capabilă prin sine însăși de pregătirea și realizarea schimbării, intuirea punctului de trecere și saltul propriu-zis în noua condiție sunt apanajul gândirii și al metodologiei constructive a ei. Există multe feluri de schimbare, așa
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
de sine devine, astfel, instanță întemeietoare a actelor voluntare (le argumentează, le susține și apoi le explică) și partener "întârzietor" al unei dinamici excesiv vitalizate care poate însoți adeseori acumularea subiectivă de conținut sufletesc. Acesta este și sensul autentic al cogniției active: o cunoaștere implicată (care dirijează voința), o cunoaștere a îndemânărilor pragmatice (a guvernării de sine prin control efectiv). În plus, cunoașterea de sine eliberează, la scara efortului psihologic individual, multiple tensiuni și blocaje care ar putea amâna o schimbare
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
teoretic îngădui o evoluție axată pe mecanica aplicată a răspunsului tipic). Se presupune, atunci când reflexivitatea își intră în atribuția sa spiritualistă, că obiectivitatea deja a devenit în chip sensibil solicitantă și că reverberațiile sale în subiectivitate reclamă replieri avizate ale cogniției interioare, menite să suplinească dificultatea pe care o poate întâmpina conștiința morală generală pe latura sa legată de imperativele actului. Dacă în sectorul prescripțiilor, acel versant "ideologic" al funcționării conștiinței morale, preeminența teoretică a tematizărilor lasă loc unei libertăți destinse
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
urmă are nevoie de un plan de spate care să-i gestioneze aparițiile revelatoare, imaginea simbolizată la scară individuală figurează activitatea acestui plan la nivelul reflexivității (unde se plasează de fapt întreaga sarcină activă, întreaga desfășurare fenomenală legată de mecanismele cogniției). Adevărul teoretic este rezultatul finit al muncii de cercetare, însă în el este de recunoscut amprenta și ecoul constatărilor subiective, interioritatea de loc de neglijat a cercetătorului decizând în multe privințe orientarea demersului și forma de prezentare a produsului său
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
aptitudinea în sâmbure etern roditor al sistemului spiritual concluziv și mântuie perspectiva oricărei inadecvări generate de posibila eroare de aplicare a preceptului de înțelepciune. Aici conștiința de sine se regăsește cel mai mult în elementul său, întrucât angajează toate mecanismele cogniției la emergența nucleului lăuntric în experiența generală de viață, impunând o ordine de desfășurare care debutează cu subiectivitatea și cu nevoile ei stringente și se sfârșește în multiplele dexterități pragmatice care construiesc succesul unei acțiuni. În formularea lui William James
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
cu o viziune globală asupra vieții (care dictează adesea un regim al ingenioaselor limitări lăuntrice). Înțelepciunea, cu caracterul ei întârzietor, este intim adecvată prudenței reflexive artistice și contribuie hotărâtor la implicarea ocolitoare specifică parcursului creator. În lumina ei, reflexia imprimă cogniției o cadență întretăiată, care alternează lumina ordonatoare cu fermentul echivocității unei simțiri principial constitutive actului artistic, legând în această desfășurare cu tentă dialectică determinări noetice incompatibile în orizontul experiențelor comune. Este o unică ocazie, care i se oferă doar creatorului
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
fiecare întâlnire cu semenul deschis către dialog. Paradoxul acestei situații speciale constă în fecunda dedublare fenomenologică a unei vizări înțelegătoare care răspunde simultan de sine și de alterul său și care percepe în acesta din urmă aceeași bifurcare funcțională. Distribuirea cogniției sporește sarcina de responsabilitate și preia într-un spațiu al familiarului tot ce identifică semnificativ în portretul partenerului. Ea uzează de comparații cu scop convergent și asumă un dublu demers de construcție și explicație care acoperă comprehensiv domeniul de exercitare
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
îl îmbrace comprehensiv. Cunoașterea de sine este deschisă permanent către o rețea a posibilului, către un viitor mai mult sau mai puțin previzibil, care reprezintă pe scara structurantă a temporalității sectorul investițiilor libere ale imaginației experiențiale creatoare. Această deschidere prin cogniție definește condiția umană etern inovatoare și acoperă un vast teritoriu al misterului existențial hotărnicit de invariantul unei egale determinări a realității concrete. Uneori radical opusă domeniului potențial, aceasta din urmă închide perspective și rezolvă ultimativ ecuații existențiale. Prin contrast, rețeaua
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
aici garanția unei libertăți de preluare aplicativă. Înaintarea pe scara socială este și o validare a unei îndemânări adaptative constant dublate reflexiv, iar desăvârșirea în hotarele propriei condiții este o prelungire întregitoare a unor eforturi care au la bază faptul cogniției. In extremis, limitele cunoașterii determină întinderea și ponderea în cadrul întregului ale unor trăsături ale profilului spiritual. Totul revine în chip sintetic-caracterizant la sfera individualității ca reper major al unei complicate fenomenologii a omenescului. Iar acest reper definește evoluția socială. Astfel
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
rândul lor destinul subiectiv. Acesta din urmă își va găsi nota sa specifică în orizontul acestui cadru existențial și va beneficia de opțiune conștientă în permanentă confruntare cu "inevitabilul" condițional. Integrarea socială statutară are deci de-a face cu limitele cogniției, iar libertatea individuală ține mai curând de modalitatea de raportare față de această limită aptitudinală și de știința subtilă a adecvării la caracteristica personală. Suntem în fond definiți și de propriile limite în măsura în care negativul spiritual capătă prin mijlocirea înțelepciunii o dimensiune
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
O altă consecință ar fi că la nivelul conștiinței individuale există un reflex al legilor de agregare teoretică generală. Ordonarea amintită anterior se face după o lege de simetrie, după un principiu al reprezentativității aplicative. Astfel, armonia metodologică a formelor cogniției influențează coeziunea sistemului subiectiv și asumarea volitivă în act. De cele mai multe ori organizarea mentală superioară prilejuiește o unitate a factorilor psihologici ai personalității, o concordanță a vectorilor spirituali individuali ce țin de o mai largă acoperire interioară (incluzând afectivul, volitivul
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
implicare. Aceasta din urmă caracterizează în asemenea măsură actul conștient, încât se poate spune că fără mecanismele adiacente angrenate de funcționarea unitară a conștiinței nu devine posibilă însăși vizarea cognitivă presupus pură. Dacă personalitatea este implicată în întregul ei, atunci cogniția este însoțită și de aura afectivă și de eventuale completări voluntare. Ne apropiem de miezul unei înalte definiții antropologice o dată cu constatarea unui fapt fundamental: ființa umană este "aspirată" din multiplele sale risipiri existențiale (către nucleul spiritual) de către propria conștiință de
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
care, din perspectivă proprie, fiecare dintre cele trei instanțe și le poate, în fond, aroga. Expresia elaborată a efortului definitoriu care adună rezultatele sintetice extrase din spațiul interiorității face parte dintr-o construcție filosofică mai amplă, care subsumează toate formele cogniției și care este chemată la rândul ei să le rostuiască în numele adevărului. Conștiința de sine cercetează și produce pentru beneficiul celorlalte două în măsura în care și acestea pot alimenta dinamica spirituală a luminii aruncate asupra realităților subiective. Deși ele funcționează separat și
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
sine fiind instanță concrescută pe constituția spirituală omenească. Subiectul se recunoaște pe el însuși și începe de aici o aventură caracterizantă plină de implicații, convertind în calitate și în însușire identitară tot stratul de material sufletesc conex semnificațiilor neutre ale cogniției. Autorevelarea, încercarea plină de neprevăzut a propriei construcții, înscrierea într-un anumit sistem valoric, sunt toate opera tenace a conștiinței de sine. Ea generează criterii de dominare a propriilor tendințe și acțiuni și modifică gradul de participare la solicitările unui
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
să relege individul chiar pe latura sa subiectivă de transcendență (Theodor Adorno afirma că "nici o lumină nu cade asupra oamenilor sau asupra lucrurilor în care transcendența să nu apară [widerschiene]"100). Apare convingător că înălțimea suprastructurilor și faptul că rezultatele cogniției reflexive se stabilizează la un nivel superior al conștiinței pot induce teza legării omului de absolut și prin conștiința de sine. Nu numai întâlnirea "Dumnezeului lăuntric" sau "confruntarea" cu duhul propriu pot justifica o asemenea alegațiune, dar și implicația religioasă
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
interesantă această poziție pragmatistă și anti-esențialistă, care insistă pe rezonabilitatea abordării: se respinge disoluția corpului în spațiul virtual, insistându-se mai degrabă pe extinderea percepției și a „faptului de a fi în lume“. La fel de interesantă este și respingerea, de pe poziția cogniției situate, a unui transumanism apocaliptic, în care indivizii ies din limitele corpului lor pentru a trăi, computațional, doar la nivel cognitiv, o nouă viață. Aici se manifestă pragmatismul pe care îl invoca, metodologic, încă de la început. Cu toate acestea, studiul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2194_a_3519]
-
pentru o anumită formă de agresivitate. Iar aceste diferențe tind să dispară odată cu vârsta. La adulți, efectul diferențiat al unei situații de provocare se manifestă mai curând la nivelul reprezentărilor (reguli, convingeri), iar formele de exprimare a agresivității traduc nivelul cognițiilor (reprezentări organizate în structuri ce conțin atât cunoștințe, cât și reguli de conduită) agresive pe care această situație le poate evoca. În opinia lui Richardson și Green (1999), două tipuri de pro-cese ar putea influența probabilitatea diferențiată a agresivității în funcție de
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
privit diapozitivele s-au răzbunat în funcție de nivelul de provocare. Proiecția de diapozitive erotice a diminuat agresivitatea la subiecții mai puțin provocați, dar n-a avut nici un efect asupra subiecților foarte tare provocați. Astfel explicația în termeni de motivație sau de cogniție (cunoașterea cauzei activării) nu are prea mare importanță pentru că motivația cea mai importantă a subiecților este răzbunarea. Aparent filmele foarte excitante cresc setea de răzbunare prin transferul activării, fără a-i îndepărta pe subiecți de cauza furiei lor, în timp ce diapozitivele
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
mai puțin sensibil la suferințele altuia. Sentimentele induse de violență pot declanșa sentimente de furie. Pentru a le exterioriza în armonie cu regulile prescrise individul are alegerea condițiilor și a victimei. Astfel manifestarea agresivității depinde de învățarea, activarea și aplicarea cognițiilor (scheme: construcții ipotetice presupuse a contribui la determinarea organizării experiențelor trăite și a comportamentelor exprimate, scenarii: schemele unor secvențe de evenimente, legate de agresivitate). Informațiile situaționale percepute influențează comportamentul agresiv, creând o stare afectivă imediată. Urmărind scenele de violență transmise
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
secvențe de evenimente, legate de agresivitate). Informațiile situaționale percepute influențează comportamentul agresiv, creând o stare afectivă imediată. Urmărind scenele de violență transmise de mijloacele media, individul își dezvoltă un comportament agresiv și învață noi moduri de agresiune. Mijloacele media activează cognițiile agresive deja existente, crescând nivelul de activare fiziologică și/sau inducând o stare afectivă agresivă. Pe termen lung, mijloacele media acționează și asupra învățării agresivității. Indivizii învață din copilărie prin intermediul agenților socializanți să perceapă, să interpreteze, să judece și să
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]