1,893 matches
-
de laminare și transportul colacilor de sârmă de la vârtelnițe la platforma de răcire. În paralel, în 1929 a luat ființă compania Industria Sârmei Brăila care avea ca profil producerea de profile laminate în bare și colaci precum și sârmă laminată în colaci. Cele două uzine au fuzionat în 1959 pentru a forma Brăila. În 1967 ia ființă secția de lanțuri comerciale (singura cu acest profil din România); în 1969 laminorul nr. 2 de profile ușoare și mijlocii a fost amenajat și modernizat
Laminorul () [Corola-website/Science/318300_a_319629]
-
adus un creștin". Nașii, când iau copilul de la moașă, pun un ban de argint jos pentru a o plăti. În Oltenia, tradiția merge mai departe, pentru că moașa copilului merge apoi în ziua de Sf. Vasile la casa copilului cu un colac și un ban de argint, cadouri pentru copil și părinți, și cu colacul pus pe capul copilului îl dă de grindă, urându-i acestuia să crească mare, sănătos și cuminte. Apoi moașa este așezată la masă și ospătată cu toată
Tradiții românești () [Corola-website/Science/296922_a_298251]
-
argint jos pentru a o plăti. În Oltenia, tradiția merge mai departe, pentru că moașa copilului merge apoi în ziua de Sf. Vasile la casa copilului cu un colac și un ban de argint, cadouri pentru copil și părinți, și cu colacul pus pe capul copilului îl dă de grindă, urându-i acestuia să crească mare, sănătos și cuminte. Apoi moașa este așezată la masă și ospătată cu toată cinstea. În apa primei băi tradiția spune că trebuie să se pună: Moașa
Tradiții românești () [Corola-website/Science/296922_a_298251]
-
născut. În a treia zi de Bobotează (în ziua de 8 ianuarie), moașa invită nevestele și nepoatele ei, precum și pe preoteasa satului și dă o masă. Ele aduc câte un plocon moașei, care constă dintr-un coș care conține: un colac, carne din porcul de Crăciun sau o pasăre, pâine și o sticlă de vin. În mijlocul mesei pregătite de moașă stă un colac pregătit de ea, în care a fost pusă o lumânare neaprinsă. Pe masă se mai pun, într-o
Tradiții românești () [Corola-website/Science/296922_a_298251]
-
și dă o masă. Ele aduc câte un plocon moașei, care constă dintr-un coș care conține: un colac, carne din porcul de Crăciun sau o pasăre, pâine și o sticlă de vin. În mijlocul mesei pregătite de moașă stă un colac pregătit de ea, în care a fost pusă o lumânare neaprinsă. Pe masă se mai pun, într-o farfurie, frunze de mușcată pe fiecare stând lipită cu miere câte o bucățică de hârtie, care înseamnă că moașa să fie plăcută
Tradiții românești () [Corola-website/Science/296922_a_298251]
-
colinde creștine), care au ca subiect Nașterea Domnului. În ajunul Crăciunului, pe înserat, în toate satele din țară, începe colindatul. Copiii cu steaua vestesc Nașterea Domnului și sunt primiți cu bucurie de gazdele care îi răsplătesc cu mere, nuci și colaci. În Maramureș, cei care colindă sunt oameni în toată firea. Obiceiul este să treacă pe la fiecare casă iar apoi, cu tot cu gazdele care i-au omenit, să continue colindatul. Postul Crăciunului ia sfârșit și fiecare se poate bucura de mâncărurile rituale
Tradiții românești () [Corola-website/Science/296922_a_298251]
-
colindă sunt oameni în toată firea. Obiceiul este să treacă pe la fiecare casă iar apoi, cu tot cu gazdele care i-au omenit, să continue colindatul. Postul Crăciunului ia sfârșit și fiecare se poate bucura de mâncărurile rituale: preparatele din porc, sarmalele, colacii și cozonacii, prăjiturile și vinul. Cele trei zile de sărbătoare ale Crăciunului aduc liniște și pace în case. Pomul de Crăciun, așa cum îl cunoaștem noi astăzi, decorat cu globuri în care se reflectă lumina scânteietoare a lumânărilor sau a instalației
Tradiții românești () [Corola-website/Science/296922_a_298251]
-
obțină pentru preoțimea unită atât porție canonică ("eclejie"), loc de casă și de biserică, cât și „capeții” (catități de cereale) de la credincioșii lor constând din: Preoții mai aveau dreptul de a primi la Bobotează câte trei denari, o coastă, un colac și un fuior de cânepă, obicei care s-a păstrat până la sfârșitul celei de a doua jumătăți a secolului al XX-lea. Urmașul lui Sava Branković, Varlaam, a stabilit astfel simbria (salariul) preoților din Ardeal: Episcopul Petru Pavel Aron (1751-1764
Preoții comunei Racovița () [Corola-website/Science/311784_a_313113]
-
fond albastru, sunt două săbii încrucișate. În cartierul doi, pe fond auriu, este reprezentat un pergament care poartă numărul 1219. În cartierul inferior, pe fond roșu, sunt reprezentate o oală de turnat oțel (oțel curgând, ce se transformă într-un colac de sârmă) și două spice de grâu. Scutul este timbrat de o coroană murală, de argint, formată din cinci turnuri crenelate. Semnificația elementelor însumate: Săbiile exprimă simbolic lupta de apărare dusă de localnici de-a lungul secolelor. Numărul 1219 amintește
Câmpia Turzii () [Corola-website/Science/296962_a_298291]
-
a nominalizat piesă ca fiind cea mai bună a anului 1993, iar postul Radio Contact i-a acordat titlul de „compozitorul anului”. În "Mixed Grill" Păscu a experimentat fuziuni între rock și reggae. Hituri că „Gizzi” și „Mi-am luat colac” l-au făcut unul dintre pionierii reggae-ului românesc, cu mulți ani înaintea formațiilor El Negro și Pacha Mân. Combinația de genuri a devenit una din caracteristicile muzicile lui Păscu: „Consider că este extrem de limitativ să cânți într-un stil și
Ioan Gyuri Pascu () [Corola-website/Science/308449_a_309778]
-
de zestre”. Nunta propriu-zisă era condusă în zona Brașovului de către un „starosti”. În ziua nunții, o ceată de flăcăi călărea înaintea mirelui pentru a anunța sosirea acestuia la casa miresii. Cel care sosea primul era premiat de către aceasta cu un colac și un ștergar ales de ea. După nuntă, la intrarea în casa bărbatului, pe capul miresei se pune caș și pâine, ca simbol al bogăției. [[Imagine:Brasoveanca.jpg|thumb|right|250px|Brașoveanca, jucată de perechi îmbrăcate în costumul popular bârsan
Etnografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306260_a_307589]
-
ei, se interpreta de rămas bun și se executa ritualul „aruncarea mălaiului peste casă”: mireasa arunca pe acoperișul casei; în semn de despărțire de părinți, un buchet de flori legate cu spice de mălai. O tradiție mai nouă este „schimbarea colacului”. Vorniceii veneau călare, băteau în poartă și spuneau: „Cere murgul prapur”. După aceste cuvinte, mireasa trebuia să-i stropească cu agheasmă și să le dea un colac. Dacă fata era din alt sat, mirele trebuia să plătască „vulpea” - un fel
Alcedar, Șoldănești () [Corola-website/Science/305212_a_306541]
-
de flori legate cu spice de mălai. O tradiție mai nouă este „schimbarea colacului”. Vorniceii veneau călare, băteau în poartă și spuneau: „Cere murgul prapur”. După aceste cuvinte, mireasa trebuia să-i stropească cu agheasmă și să le dea un colac. Dacă fata era din alt sat, mirele trebuia să plătască „vulpea” - un fel de baciș (o căldare de vin sau bani). A doua zi, adică duminică dimineață, tinerii mergeau la biserică și se cununau. De la cununie cu toții se duceau la
Alcedar, Șoldănești () [Corola-website/Science/305212_a_306541]
-
mai multe secole. În întreaga Românie, acest preparat a devenit cunoscut abia după căderea regimului comunist, când brutari secui (cei mai mulți din județul Covasna) au dezvoltat cu succes afaceri proprii și l-au răspândit în toată România (de unde și denumirea de „colac secuiesc”). Cozonacul secuiesc este un produs foarte popular la sărbători, festivaluri și târguri. În limba germană denumirea "Baumstriezel" este alcătuită din termenii „Baum” (copac) și „Strielzel” (cozonac împletit), însemnând deci „cozonac împletit” (în jurul unui trunchi de copac) - o aluzie la
Cozonac secuiesc () [Corola-website/Science/327603_a_328932]
-
știuca, roșioara, linul , carasul și săbioara. În iazuri mai cresc tenul și crapul chinezesc. În păduri și în câmpie trăiesc iepuri, vulpi, căprioare și mistreți . Denumirea satului provine, după unele surse, de la un locuitor înstărit care purta pe cap un colac împletit din cânepă în loc de căciulă sau turban; după alte surse denumirea ar proveni din configurația circulară a drumurilor care străbat satul. Localitatea se află în apropiere de "drumul mare" care străbate și în prezent hotarul de est al satului Colacu
Colacu, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301161_a_302490]
-
neobișnuit, neinventat. A fost așa cum trebuia să se întâmple. Prin mișcarea pe care au provocat-o, formând acele grupuri extraordinare de copii care cântă folclor, surorile Osoianu sunt mediatoare între istoria tradiției noastre culturale și actualitate."" Folcloristul,cercetătorul științific,Tudor Colac a afirmat: Pentru a vorbi despre acest festival, aș porni de la familie, care este acea unitate socială unde se creează, se moștenește și se recreează, se perpetuează tot ce înseamnă tradiție. Cuplul familial, grupul familial dintotdeauna s-a făcut remarcat
Surorile Osoianu () [Corola-website/Science/329350_a_330679]
-
boieresc în apropierea bisericii. Prin anul 1788, la această biserică slujeau trei preoți, un diacon, doi cântăreți și doi eclesiarhi, care erau plătiți de proprietarul moșiei după obiceiul timpului. Între cei trei preoți s-a iscat un conflict de la bani, colaci etc., fiind făcute frecvent jalbe la boierul Gheorghe (Iordache) Cantacuzino-Deleanu (1723?-1798), strănepotul ctitorului. Săturat de aceste neînțelegeri, în 1795 boierul i-a îmbarcat într-o căruță pe cei trei preoți, pe cântăreți și pe eclesiarhi și i-a alungat
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Deleni () [Corola-website/Science/322143_a_323472]
-
fantomele din casă. În zilele care urmează, Tom își dă seama curând că noul său magistru este bețiv și brutal. Aproape îl înneacă atunci când încearcă să-l învețe să înoate și-l bate măr la fiecare luptă cu toiagul și colac peste pupăză câinii-lup ai lui Bill îl înspăimântă pe Tom. Umplându-i-se paharul, Tom pleacă în noaptea celei de a treia zile. La un moment dat își dă seama că este urmărit de cei doi câini și dă peste
Greșeala Vraciului () [Corola-website/Science/312743_a_314072]
-
un ghimpe otrăvit trimis printr-un tub, probabil de însoțitorul cu picior mic care intrase în cameră printr-o trapă aflată în tavan. Acesta aruncase jos o sfoară pe care urcase apoi cel cu piciorul de lemn. În cameră rămăsese colacul de afoară și șase ghimpi otrăviți cu un alcaloid. Deoarece însoțitorul cu piciorul mic din urmă călcase într-un recipient cu creozot, pe care-l spărsese întâmplător, Holmes și Watson apelează la un câine pe nume Toby pentru a lua
Semnul celor patru () [Corola-website/Science/321378_a_322707]
-
mai joasă cu 0.40 metri decât cea a naosului. Biserica impresionează nu atât prin dimensiuni, cât prin măiestria decorațiunilor exterioare. Ea este înconjurată în exterior, la un metru de temelie, de un brâu de lemn sculptat în torsadă (un colac de ciubuce), iar la partea superioară se află un șir de 92 de ocnițe mărginite de colonete torsionate. Portalul de intrare, aflat pe latura de vest și având dimensiunile de 0.8x1.5 metri, este sculptat cu măiestrie. El este
Biserica de lemn din Horodnic de Jos () [Corola-website/Science/317135_a_318464]
-
și chemătoarele aveau calitatea de domnișori și domnișoare de onoare și îi însoțeau pe miri, pe tot parcursul ceremoniei nunții. În dimineața nunții alaiul se formează de la casa mirelui, de unde, în frunte cu un staroste numit colăcar, deoarece poartă un colac și o ploscă cu jinars, pornesc spre casa miresei. La poarta miresei drumul este blocat de alaiul acesteia, condus și el de un staroste. Între cei doi „conducători de oști” se desfășoară un dialog vesel, care se termină cu o
Idicel-Pădure, Mureș () [Corola-website/Science/300584_a_301913]
-
m (sânii). Înălțimea în interior 6,8 m (pronaos) și 19 m (la turla „Pantocratorului”). În exterior înălțimea uniformă până la cornișă este de 8,35 m . Tavanul superior al pronaosului are formă de boltă cilindrică, executat din grădele fixate pe colaci de lemne. Sânii bisericii și altarul sunt prevăzuți cu bolți în jumătăți de calotă . Bolta altarului este executată din tencuială pe grădele, iar bolțile naosului din tencuială pe șipci de brad cu rapiță. În pronaos , o scară duce la cor
Biserica Buna Vestire din Ploiești () [Corola-website/Science/320067_a_321396]
-
orz), carne (de porc, de vită, de berbec, de pui, de gâscă, de rață), pește (nisetru afumat, morun, hering), icrele de pește alb, icre negre, colțunași, ouă, brânză, smântână, unt, lapte, ciuperci, varză, nap, sfeclă, mazăre, castraveți, usturoi, morcov, pateuri, colaci, clătite, morsul din vișină și zmeură, kvass, kissel, bragă, bere, mere, pere, pepene galben, nuci.
Domostroi () [Corola-website/Science/335849_a_337178]
-
din Ținutul Secuiesc este cozonacul secuiesc sau pe numele originală "kürtös kalács", ce se poate găsi aproape în toate orașele mari din România. Importanța acestei mâncări în viața comunității o reprezintă faptul că exist mai multe legende care povestesc originea colacului: Secuii vazând ca tătarii se apropie din ce în ce mai mult, au luat decizia de a se ascunde. Unii s-au retras în munți, alții și-au găsit refugiu în pesterile Budvár și Rez. Neputând ataca astfel pe secuii ascunși în munti, tătarii
Ținutul Secuiesc () [Corola-website/Science/299319_a_300648]
-
mai rezistă de foame și vor ieși din peșteră. A trecut destul de mult timp când odată atât secuii, cât și tătarii au rămas fără merinde. Atunci o secuiancă a adunat toată faină rămasă, a amestecat cu cenușă și a prăjit colaci uriași pe care le-au agățat pe prăjine și le-au aratat tătarilor, care au plecat supărați. Biserica unitariană fortificată din Dârjiu este un monument istoric și de arhitectură din sec. XIII-XIV, una din cele șase biserici fortificate din Transilvania
Ținutul Secuiesc () [Corola-website/Science/299319_a_300648]