727 matches
-
doar că nu-l vreau pe cel pus să fie ales primar. Și asta nu înseamnă ati... atitudine dușmănoasă față de noua orânduire? Înseamnă! Toaibă a tăcut privind undeva deasupra capului anchetatorului. Află că știm tot. De ce ai vorbit în coantra colhozurilor din marea Uniune Sovietică? Am spus doar ce am văzut când eram pe front... Și luptai împotriva victorioasei Armate Roșii! După această afirmație, anchetatorul și-a făcut de lucru cu niște foi din dosar, fulgerându-l pe Toaibă cu o
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
l-am ascuns - a bravat Toaibă, fără să-și dea seama că intră într-un joc periculos... Bineee! Ia să vedem noi câte bube ai în cap? Deci: ai vorbit în contra noii orânduiri, nu ai fost la votare, ai ponegrit colhozurile din marea Uniune, n-ai vrut să dai calul la recheziție, ba mai mult, i ai dus în ero... eroare pe prezentanții Armatei Roșii. Peste toate aiestea ai luptat în coantra Armatei Roșii biruitoare... Și nu ca soldat, ci ca
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
de sus au început să vorbească despre un fel de... de tovărășie... Ce-ai spus? Adică dai pământu’, plugu’, caru’, boii, caii și oamenii cu brațele... Odată pâmânturile adunate, trece cu plugul peste haturi și îl face una... Aista-i colhoz, bade! Dai pământul și toate cele, iar tu te duci să muncești, cât îs vara și toamna de lungi, pe un pumn de grăunțe și un fund de sac de grâu . Altceva... canci! Ei spun că din toamna asta încep
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
Și tu cu ce ai trăit? Am muncit. Am muncit la câmpul lor - din primăvară până în iarnă și mă alegeam cu un sac de păpușoi și cu unul - pe jumătate - cu grâu. Iaca că am ajuns să ducem și jugul colhozului! Ei nu-i zic colhoz, ci gospodărie colectivă. Tot un drac îi, Marandă. Tot rob al comuniștilor ești. Diferența ar fi că nu ajungi în Siberia, dar sunt și aici destule Siberii! Una îi cea de unde vin eu! Vorbeau așa
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
trăit? Am muncit. Am muncit la câmpul lor - din primăvară până în iarnă și mă alegeam cu un sac de păpușoi și cu unul - pe jumătate - cu grâu. Iaca că am ajuns să ducem și jugul colhozului! Ei nu-i zic colhoz, ci gospodărie colectivă. Tot un drac îi, Marandă. Tot rob al comuniștilor ești. Diferența ar fi că nu ajungi în Siberia, dar sunt și aici destule Siberii! Una îi cea de unde vin eu! Vorbeau așa îmbrățișați, uitați de ei... Maranda
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
au fost condamnați la moarte, se spune, nevinovați, vîrfuri din conducerea Partidului și a Armatei. Instalarea terorii. Se spune că... nu mai știu În ce an s-a dat țăranilor sămînță infestată, ca murind de foame să se Înscrie În colhozuri, cu sila adică... - Nu se știe dacă e adevărat... - Adevărat... asta nu se știe... dar ce credeți despre un stat despre care se aud numai asemenea zvonuri... Ceva trebuie să fi fost. Nu știu, vorbesc cu dumneavoastră, cu altcineva mi-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
ce trece peste pod duce spre o gară, care se află la cinci kilometri, și e sub stăpânirea inamicului. Acolo au și un depozit. Probabil cu materiale de război și alimente. Aproape de gară, există un sat, unde se află sediul colhozului... Nu este exclus să fie și un centru de comandă al inamicului. Ce aveți voi de făcut? Să ajungeți la pod, unde acești trei oameni vor face ce trebuie. Apoi, veți căuta să ajungeți la gară, să dibuiți depozitele despre
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
voi e mai mare În grad?” „Eu” - a răspuns tocmai cel cu pantalonii În vine. „Unde-i comandamentul vostru?” Individul a stat puțin pe gânduri, dar, simțind răceala oțelului pumnalului la gât, a spus că acesta se găsește În sediul colhozului din satul ce se află dincolo de gară. Până aici părea că suntem pe cai. Dar... ce facem cu cei doi inamici? „Îi luăm cu noi până aproape de gară. Mai avem nevoie de ei. După aceea, Undiță va rămâne să-i
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
făcea manevre, lăsând câte un vagondouă În fața grupului de magazii. Se auzea și câte o tuse răzbită de locomotivă. Asta ne spunea că se urnește din loc o garnitură grea... Aici era capăt de linie și magaziile deserveau mai multe colhozuri din regiune. Când am ajuns la o limită care - speram noi - nu era periculoasă, ne-am oprit... Am căutat un adăpost cât am putut mai bun Într-un câmp deschis și am rămas cu ochii pe grupul de magazii. La
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
parcă de prezența musafirilor. Într-un târziu, i s-a auzit glasul: ― Îți mai aduci aminte, Toadere? Era cam pe vremea asta. Și o noapte cu lună plină... ― Da, da, da. Atunci când, cocoțați Într-un turn pentru apă al unui colhoz, căutam să prindem mișcările celor din comandamentul rusesc... ― Și... le-am prins! ― Nu se putea altfel! După vreo trei sferturi de noapte... Era musai să le dăm de capăt! Acuma, ascultă comanda la mine! Mâine o iei pe „fata moșului
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
ruși, de la roată la rachetă. Tributul în astfel de clișee s-a menținut în "lașul", pînă la ultimul număr. Literatura noastră trebuia "fertilizată", altoită miciurinist cu cea sovietică. Numai un "ticălos" putea crede că nu existau capodopere despre viața în colhoz și pe șantier. Toți semnatarii erau extaziați de Gribacev (sau Gribaciov) cu Cîntarea colhozului, de Prevențev, de Carangozov, de Vorovschi, de Vera Vîstoscaia, de Scorohadov, de Scipaciov mari forțe scriitoricești. Un "popor de hibrizi", asta voiau Sovietele să facă din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
lașul", pînă la ultimul număr. Literatura noastră trebuia "fertilizată", altoită miciurinist cu cea sovietică. Numai un "ticălos" putea crede că nu existau capodopere despre viața în colhoz și pe șantier. Toți semnatarii erau extaziați de Gribacev (sau Gribaciov) cu Cîntarea colhozului, de Prevențev, de Carangozov, de Vorovschi, de Vera Vîstoscaia, de Scorohadov, de Scipaciov mari forțe scriitoricești. Un "popor de hibrizi", asta voiau Sovietele să facă din noi. Mircea Eliade, el a spus-o. Hai să ieșim în grădină, Șichy. Proletcultul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
schimbe viața în bine. Ei știu că pot și că au încredere în ei, iar noi, cei sănătoși, care nu avem problemele lor, de ce ne plângem permanent de ceea ce avem? Am fost învățați să ni se ofere de lucru în colhozuri, să ni se dea tot, dar, în schimb, să muncim zilnic la munci grele, despre care, acum, la bătrânețe, le amintesc bătrânii. Lumea s-a deprins să fie condusă și ei să asculte poveștile unuia care deținea puterea, dar și
Şoapte by Svetlanu Iurcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101016_a_102308]
-
o îndepărteze pretinzînd că realizează activități fracționiste. Colectivizarea creează un șoc social, iar responsabilii caută să evite contralovitura. Silviu Brucan, care era în 1952 apropiatul lui Dej, relatează că Ana Pauker, citîndu-1 pe Lenin, voia să treacă direct la instalarea colhozurilor. Dej, mai rezonabil, ar fi apărat o formulă intermediară pentru a crea mici cooperative țărănești. Ana Pauker înclina spre radicalismul dogmatic, Dej pentru o oarecare adaptare la realitățile locale. Această opoziție a permis delimitarea de anturajul Anei Pauker ca de
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
al ideilor sale, închinat de urmași, el nu rămîne fără răsfrîngeri asupra lor, tovarășii lui de drum. Apoi, din aproape în aproape, asupra tuturor conducătorilor partidului. "Numele lor, scrie istoricul sovietic Medvedev, au fost date la străzi, la uzine, la colhozuri (uzina Rîkov, depozitul de tramvaie Buharin etc.) precum și la orașe. În anii 1924-1925, au apărut pe hartă nu numai Leningrad și Stalingrad, ci și orașe ca Troțki sau Zinovievski. La sfîrșitul anilor douăzeci, fiecare oblat și republică sau aproape, avea
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
nu vrem să auzim dar și să vedem altceva. În zoroastrismul ticluit cum spun ei către sfîrșitul secolului Vl î.e.n. Mithra era o divinitate secundară mai jos decît cei șapte arhangheli ai lui Ahura - Mazda, fiind trimis la munca de colhoz la fel ca toate divinitățile naturii din cultura vechi-lor populații ariene din Persia de către profetul vizionar și plin de revelații. Dar el a fost totuși perceput de populație ca o divinitate ce protejează sufletele celor drepți și tot el le
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
plasare. Până în prezent, au fost evacuați 6.000, transportul continuânduse zilnic. În comunele de plasare, li se găsește cu foarte mare greutate loc de cartiruire, întrucât populația ucraineană nu-i primește, astfel că mulți rămân o zi adăpostiți în grajdurile colhozurilor. Din cauza gerului care coboară până la -20 grade precum și din cauza lipsei de hrană, a vârstei și a stării lor subrede, mulți cad pe drum, unde îngheață. Legiunea Berezovka este concentrată pentru această operațiune, însă din cauza gerului mare, escortele trebuie schimbate continuu
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
să le fie confiscate bunurile. “Țiganii care au fost primiți acum vor fi repartizați în sate și puși la muncă. Cei ce fură vor fi sancționați pe loc. Caii și căruțele li se vor lua și vor fi date la colhozuri. Nimeni nu mai vagabondează ...Nu se va da hrană decât în măsură în care se lucrează”2. Vasile Gorsky, fostul prefect al județului Oceacov, în memoriul din 15 aprilie 1945, făcea referire la cazarea și hrana țiganilor “au venit 1
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
plasare. Până în prezent, au fost evacuați 6.000, transportul continuânduse zilnic. În comunele de plasare, li se găsește cu foarte mare greutate loc de cartiruire, întrucât populația ucraineană nu-i primește, astfel că mulți rămân o zi adăpostiți în grajdurile colhozurilor. Din cauza gerului care coboară până la -20 grade precum și din cauza lipsei de hrană, a vârstei și a stării lor subrede, mulți cad pe drum, unde îngheață. Legiunea Berezovka este concentrată pentru această operațiune, însă din cauza gerului mare, escortele trebuie schimbate continuu
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
să le fie confiscate bunurile. “Țiganii care au fost primiți acum vor fi repartizați în sate și puși la muncă. Cei ce fură vor fi sancționați pe loc. Caii și căruțele li se vor lua și vor fi date la colhozuri. Nimeni nu mai vagabondează ...Nu se va da hrană decât în măsură în care se lucrează”. Vasile Gorsky, fostul prefect al județului Oceacov, în memoriul din 15 aprilie 1945, făcea referire la cazarea și hrana țiganilor “au venit în luna
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
credinței cvasireligioase în comunism. Așa cum Aurel Baranga și Dinu Negreanu în Viața învinge îi cereau intelectualului șovăielnic să creadă nestrămutat în viitorul luminos desenat de Partid, Jean Georgescu și Victor Iliu îi cer țăranului pragmatic să creadă în Pământul Făgăduinței, colhozul sovietic care se va înstăpâni și la noi. Este începutul unui proces de alungare a gândului de pe teritoriul României, pentru a fi înlocuit cu mistica Partidului și mesianismul Tovarășului, avându-l ca model pe Stalin. Există în În sat la
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
deceniului precedent ! Aidoma lui Mitrea (Cocor), Mitru (Moț) se întoarce de pe front, dar nu mai aduce cu el credința în Stalin și puterea sovietică, ci niște conserve nemțești cu carne de porc. Nici o referire la URSS în Setea. Nimic despre colhoz și colectivizare - acțiunea e restrânsă la perioada împărțirii pământurilor boierești țăranilor sub presiunea activiștilor PCR, în anul 1946. Mitru Moț nu mai este un țăran comunistoid pur și dezinteresat încă din burta mamei sale. El vrea puterea, se consideră foarte
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
prezentului și-au dat mâna blocând poate mai puțin vizibil decât în zona urbană, dar cu mult mai dramatic de fapt decât în orașe progresul economic și social. România comunistă distrusese cu furie universul rural tradițional, generalizând varianta națională a colhozurilor și sovhozurilor CAP-urile și IAS-urile și etatizând agricultura într-un grad care depășea cu mult situația din celelalte țări de "democrație populară", unde gospodăriile țărănești autonome supraviețuiseră într-un procent semnificativ. Cu toate că profitaseră din plin, sub aspect politic
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
săraci și foarte mulți "mijlocași", obsesia repetării modelului sovietic i-a făcut pe liderii comuniști, în frunte cu Gh. Gheorghiu Dej, să declanșeze imediat după preluarea puterii operația de constituire a Gospodăriilor Agricole Colective, care copiau până și ca nume colhozurile sovietice. Rezultatul imediat a fost acela al unei mișcări de rezistență îndârjite a țăranilor, care pierdeau astfel un drept abia câștigat, și care se aliază cu militarii deblocați din armată în aceeași vreme, cu tineri studenți și liceeni care nu
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
cu 1949, colectivizarea nu numai că deposedează țăranii de pământ, dar produce și o degradare materială și spirituală a acestora. Procesul colectivizării, desfășurat între anii 1949-1962 duce la înlocuirea mecanismelor pieței concurențiale și crearea cooperativelor agricole de producție, după modelul colhozurilor sovietice. La sfârșitul procesului, fermele de stat (IAS-urile) dețin aproximativ 30% din terenurile agricole ale țării, cooperativele dețin cam 60-65%, iar în proprietatea privată rămân doar 5-9% (în zonele montane, care nu se pretau la o agricultură mecanizată) (Fulea
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]