694 matches
-
genurile de activitate ce țin de protecția mediului înconjurător și utilizarea resurselor naturale, creată pe lîngă Ministerul Ecologiei, Construcției și Dezvoltării Teritoriului, au fost eliberate mai multe autorizații pentru pescuitul industrial în întreaga republică, dintre care cîteva și în satul Colibași. («Republica Moldova. Mediul înconjurător: Starea și dinamica», Ch., 1997). Acestea ar fi cele mai importante probleme ecologice de pe teritoriul satului Colibași, unele fiind luate în vizorul autorităților locale în modul cel mai serios, altele fiind neglijate complet.Oricum noi stim ca
Colibași, Cahul () [Corola-website/Science/305142_a_306471]
-
Dezvoltării Teritoriului, au fost eliberate mai multe autorizații pentru pescuitul industrial în întreaga republică, dintre care cîteva și în satul Colibași. («Republica Moldova. Mediul înconjurător: Starea și dinamica», Ch., 1997). Acestea ar fi cele mai importante probleme ecologice de pe teritoriul satului Colibași, unele fiind luate în vizorul autorităților locale în modul cel mai serios, altele fiind neglijate complet.Oricum noi stim ca colibasenii isi iubesc satul si vor intelege ca pastrind natura de fapt se pastreza pe ei. În concluzie, teritoriul satului
Colibași, Cahul () [Corola-website/Science/305142_a_306471]
-
unele fiind luate în vizorul autorităților locale în modul cel mai serios, altele fiind neglijate complet.Oricum noi stim ca colibasenii isi iubesc satul si vor intelege ca pastrind natura de fapt se pastreza pe ei. În concluzie, teritoriul satului Colibași este amplasat la sud, în zona de stepă a Moldovei. Din punct de vedere tectonic teritoriul satului Colibași este amplasat pe platforma Paleozoico-Mezozoică. Pe parcursul erelor geologice regimul geosinclinalelor se schimba cu regimul continental, ceia ce a determinat acumularea de diverse
Colibași, Cahul () [Corola-website/Science/305142_a_306471]
-
stim ca colibasenii isi iubesc satul si vor intelege ca pastrind natura de fapt se pastreza pe ei. În concluzie, teritoriul satului Colibași este amplasat la sud, în zona de stepă a Moldovei. Din punct de vedere tectonic teritoriul satului Colibași este amplasat pe platforma Paleozoico-Mezozoică. Pe parcursul erelor geologice regimul geosinclinalelor se schimba cu regimul continental, ceia ce a determinat acumularea de diverse depozite, care sînt în special reprezentate de nisip, argilă, pietriș, prundiș. Se aflorează depozitele Ponțiene, Mioțiene, Pliocene, Cuaternare
Colibași, Cahul () [Corola-website/Science/305142_a_306471]
-
Pliocene, Cuaternare. Din punct de vedere geomorfologic acest teritoriu face parte din cadrul Cîmpiei Prutului Inferior. Procesele tectonice ce au avut loc în trecut, și anume procesele neotectonice lente de ridicare au dus la formarea reliefului actual. Astfel că, teritoriul satului Colibași reprezintă o cîmpie slab fragmentată. Relieful cu o altitudine mică 100-130 m, cu un grad mic de dezvoltare a proceselor endogene și exogene favorizează dezvoltarea agriculturii. Teritoriul dispune de surse mari de căldură, ceia ce favorizează cultivarea diferitor culturi agricole
Colibași, Cahul () [Corola-website/Science/305142_a_306471]
-
un grad mic de dezvoltare a proceselor endogene și exogene favorizează dezvoltarea agriculturii. Teritoriul dispune de surse mari de căldură, ceia ce favorizează cultivarea diferitor culturi agricole iubitoare de căldură. Factorul negativ este că cantitatea de precipitații care pe teritoriul Colibașului este foarte mică 450-500 mm, ceia ce creează un mare deficit de umeditate. Un alt fenomen negativ sînt ploile torențiale, grindina, secetele, înghețurile de primăvară și toamnă, care afectează în primul rînd agricultura. Cantitatea mică de precipitații atmosferice a determinat
Colibași, Cahul () [Corola-website/Science/305142_a_306471]
-
mică de precipitații atmosferice a determinat într-o oarecare măsură repartiția și prezența resurselor acvatice. Resursele de apă reprezintă o problemă foarte mare pentru unii din locuitorii satului. Unica arteră fluvială este rîul Prut, de-a lungul căruia este amplasat Colibașul. Teritoriul mare, populația numeroasă și distrugerea sistemului de irigație din trecut au dus la agravarea situației în ceia ce privește irigarea și asigurarea cu apă a locuitorilor satului. Astfel că, astăzi mai mult de jumătate din populația satului este slab
Colibași, Cahul () [Corola-website/Science/305142_a_306471]
-
tot mai mici. Din vegetația arborescentă naturală de odinioară astăzi s-a păstrat un procent foarte mic: pădurea de stejar din N-E satului, restul plantațiilor forestiere sînt toate plantate de om (plop, salcîm). În total fîșiile forestiere a stului Colibași au o suprafață de 491 ha. Suprafața de pășuni este deasemeni foarte mică (8% din totalul teritoriului satului) și pe lîngă aceasta în mare măsură degradate. Micșorarea suprafețelor ocupate de păduri, de vegetație naturală a determinat și acăderea unui număr
Colibași, Cahul () [Corola-website/Science/305142_a_306471]
-
spălarea stratului de sol fertil. Pentru mărirea fertilității solului este nevoie de folosirea îngrășămintelor minerale și organice, care în prezent din cauza surselor minime financiare locuitorii folosesc cantități foarte mici, în mediu 2-4 kg/ha. După numărul populației și suprafața teritoriului, Colibașul se sitează printre primele locuri în republică. Numărul de locuitori în prezent este de 6.030 oameni. Densitatea populației este de 75-100 persoane /100 km2. În ultimii ani se înregistrează un bilanț nagativ al populației, unde mortalitatea întrece natalitatea - 0
Colibași, Cahul () [Corola-website/Science/305142_a_306471]
-
Densitatea populației este de 75-100 persoane /100 km2. În ultimii ani se înregistrează un bilanț nagativ al populației, unde mortalitatea întrece natalitatea - 0,1 - 0,5. Un fenomen îngrijorător sînt migrațiile, care duc la scăderea numărului polpulației apte de muncă. Colibașul dispune de o serie de obiecte culturale: grădiniță, școală, școală de dans, de muzică, pictură, spital, bibliotecă, casă de cultură, biserică. Ocupația de bază a colibășenilor este agricultura. Avînd parte de o climă foarte favorabilă, soluri prielnice , locuitorii cultivă un
Colibași, Cahul () [Corola-website/Science/305142_a_306471]
-
creează mari probleme satului. Deșeurile (deșeuri solide provenite din gospodării, gunoiul de grajd etc.) sînt amplasate în voia soartei în rîpi, pîraie și chiar pe malul rîului Prut. Această problemă ecologică este cea mai stringentă la ora actuală pentru satul Colibași, necesitînd luarea unor măsuri urgente.
Colibași, Cahul () [Corola-website/Science/305142_a_306471]
-
a unui model intermediar până când Renault 12 să fie pregătit pentru producție. La început a fost ales modelul Renault 16, dar în cele din urmă s-a optat pentru asamblarea modelului Renault 8. Dacia a luat naștere în 1966 la Colibași (astăzi Mioveni), județul Argeș, având la bază un acord între autoritățile comuniste și producătorul francez de automobile, Renault, ce prevedea asamblarea unui model Renault sub marca Dacia. Construcția Uzinei de Autoturisme Mioveni a început în 1966 și s-a încheiat
Automobile Dacia S.A. () [Corola-website/Science/313914_a_315243]
-
Botoșani ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 8. Penitenciarul Brăila Str. Carantina nr. 4 Brăila Brăila ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 9. Penitenciarul București -Jilava Str. Sabarului nr. 1 Jilava Ilfov ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 10. Penitenciarul București -Rahova Sos. Alexandriei nr. 154 București ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 11. Penitenciarul Codlea Str. Gării nr. 12 Codlea Brașov ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 12. Penitenciarul Colibași Bd. Dacia nr. 1 Mioveni Argeș ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 13. Penitenciarul Craiova Str. Vasile Alecsandri nr. 189 Craiova Dolj ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 14. Penitenciarul Drobeta Str. Carol Davila nr. 5 Drobeta-Turnu -Turnu Severin Severin Mehedinți ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 15. Penitenciarul Focșani Str. Liliacului nr. 41 Focșani Vrancea ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 16. Penitenciarul
HOTĂRÂRE nr. 1.849 din 28 octombrie 2004 (*actualizată*) privind organizarea, funcţionarea şi atribuţiile Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272127_a_273456]
-
Brăila ─────────────────────────────────────────���────────────────────────────────────── 36. Penitenciarul-Spital București-Jilava Str. Sabarului nr. 1 Jilava Ilfov ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 37. Penitenciarul-Spital București-Rahova Sos. Alexandriei nr. 154 București ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 38. Penitenciarul-Spital Dej Str. Parcului nr. 18 Dej Cluj ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 39. Penitenciarul-Spital Târgu Ocna Str. Crizantemelor nr. 9 Târgu Ocna Bacău ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 40. Penitenciarul-Spital Colibași Bd. Dacia nr. 1 Mioveni Argeș ─────────────────────────────────────────────────────────────────��────────────── 41. Penitenciarul-Spital Poarta Alba Poarta Alba Constanța ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 42. Centrul de Reeducare Buziaș Str. Florilor nr. 14 Buziaș Timiș ─────────────────��────────────────────────────────────────────────────────────── 43. Penitenciarul Găești Str. Dumbravei nr. 2 Găești Dâmbovița ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 44. Centrul de Reeducare Târgu Ocna Str.
HOTĂRÂRE nr. 1.849 din 28 octombrie 2004 (*actualizată*) privind organizarea, funcţionarea şi atribuţiile Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272127_a_273456]
-
macedonean de origine. A urmat școală primară și liceul la Găești, avându-i că profesori pe Vladimir Streinu și Șerban Cioculescu. A urmat Facultatea de Litere și Filozofie a Universității din București, absolvita în 1933. Profesor în Găești (1933-1938), Ștefănești, Colibași (jud. Argeș), Ismail (1938) și din nou în Găești (1945-1955), a fost apoi director al Teatrului (de amatori) din Găești, instructor de teatru în colonia de petrolilști Valea Caselor (Argeș), bibliotecar la Ștefănești (1958-1963), îndrumător cultural. A încetat din viață
Mihail Ilovici () [Corola-website/Science/319627_a_320956]
-
este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a V-a IUCN (parc natural), situat în Muntenia, pe teritoriul județului Giurgiu. Aria naturală se află în sud-estul județului Giurgiu, pe teritoriile administrative ale comunelor Comana, Călugăreni, Colibași, Băneasa, Gostinari, Greaca, Mihai Bravu si Singureni. a fost declarat arie protejată prin "Hotărârea de Guvern" nr. 2151 din 30 noiembrie 2004, publicată în "Monitorul Oficial" al României, nr. 38 din 12 ianuarie 2005 (privind instituirea regimului de arie naturală
Parcul Natural Comana () [Corola-website/Science/324326_a_325655]
-
un boier scăpătat, Ion Constantin Țârul (zis „ocoliciu” pentru că făcuse înconjurul pământului), pasionat de geologie și care a descoperit între 1840 și 1860 multe izvoare de păcură. În 1859, Ion Constantin Țârul îl ia cu el pe Zamfir Ghinoiu la Colibași unde au săpat un puț la 46 m. adâncime. Din nefericire, din lipsă de foale, Zamfir Ghinoiu a murit asfixiat. A fost înmormântat sub clopotnița bisericii Iedera. Soția lui Zamfir Ghinoiu a primit ca unică recompensă a sacrificiului soțului ei
Andrei Nicolescu-Păcureți () [Corola-website/Science/325571_a_326900]
-
s-a instalat astfel un birou permanent al Senatului - condus de Iuliu Maniu, care a avut ca secretar general pe Ioan Boieriu, ca șefi de secții pe căpitanii Traian Popa și Ilicuș și ca adjuncți pe Viorel Tilea și L. Colibași. În compensație, trupele române și-au asumat obligația de a asigura ordina în Viena. Majoritatea din cele câteva zeci de mii de soldaților români aflați în regiunea Vienei, au fost cantonați în cazărmile de la Wiener Neustadt. Acest Senat a activat
Senatul Militar Român Central al Ofițerilor și Soldaților din Viena () [Corola-website/Science/336086_a_337415]
-
pe țăranul român, compunând cicluri importante, cu iz etnografic, până către finalul vieții. Valoare estimativă: € 1.500 - 2.500 Foto: ”Năsturași” de Dumitru Ghiață Florile de toamnă, tufănelele, garoafele, florile delicate de pădure sunt cele în care Dumitru Ghiață (1888, Colibași, Mehedinți - 1972, București) intuiește capacitatea de a simboliza ideea generatoare a actului artistic. Filiația folclorică este prezentă la nivelul obiectelor naturii statice, vasele de lut și ștergarul țărănesc armonizând și reliefând subiectul. Culorile discrete, fără stridențe ale artei populare formează
Capodopere ale maeștrilor români într-o licitație de excepție la Artmark by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105700_a_106992]