824 matches
-
Configurația teritoriului comunei este în cea mai mare parte reprezentată de dealuri ce aparțin Masivului Dragomirna. Ca unități de relief se întâlnesc următoarele: - în sud - terasele râului Suceava, străbătute de calea ferată și drumul național DN2; - în partea centrală - Depresiunea colinară, străbătută de pârâul Hatnuța; - în est - Dealul Mic (456 m) și Dealul Zamca (475 m); - în vest - dealul Toslovanul (462m) și dealul Borsueni (473 m). Datorită așezării sale, comuna Dărmănești are o climă temperată, cu nuanță continentală, specifică zonei de
Comuna Dărmănești, Suceava () [Corola-website/Science/301946_a_303275]
-
dealul Homorodului, dealul Vulturului), paralele cu direcția elementelor structurale din zonă. Obcina Mare corespunde Flișului Paleogen marginal al Unității de Tărcau. Podișul Moldovei este reprezentat în zona prin Dealurile Piemontane Marginea și Depresiunea Rădăuți. Dealurile Piemontane Marginea prezintă un relief colinar cu înălțimi de peste 600 m și ocupă partea centrală a teritoriului comunei. Culmile dealurilor au aspect de platou înalt. Versanții sunt fragmentați de vai cu direcția de la sud către nord. Dealurile sunt împădurite — Pădurea Jidogina, Pădurea Mărginii și Pădurea Runcului
Comuna Marginea, Suceava () [Corola-website/Science/301968_a_303297]
-
Rugășești este un sat în comuna Cășeiu din județul Cluj, Transilvania, România. Se află la 12 km de municipiul Dej. Relieful aparține Podișului Someșan din Depresiunea Colinară a Transilvaniei, cuprinzând dealuri cu altitudini de 300-600m, printre acestea fiind: Cornul Fundăturii-571m, D.Măgura, D.Jiuța, D.Laz, D.Coasta Mare. De-a lungul râului Sălătruc se află o luncă asimetrică, cu lățime de până la 0,7km și cu
Rugășești, Cluj () [Corola-website/Science/300350_a_301679]
-
a Podișului Someșan, face parte din subunitatea geografică a Dealurilor Dejului și Culuarul Someșului. Din punct de vedere geomorfologic, acesta este alcătuit din două trepte: o treaptă depresionară, respectiv Culuarul Someșului, care reprezintă aproximativ 13% din suprafața sa, și una colinară, respectiv Dealurile Dejului, care reprezintă aproximativ 87% din suprafața sa. Culoarul Someșului are aspect terasat și o lățime medie de 1,5-2 km. Prima terasă, cea de luncă, are o lățime medie de aproximativ 700 metri și o altitudine de
Cetan, Cluj () [Corola-website/Science/300365_a_301694]
-
a culuarului, are o lățime medie de aproximativ 600 metri și o altitudine de 240-250 metri (8-12 metri față de Someș). Podul acestei terase este presărat cu conuri de dejecție, depuse de apele revărsate care înalță terasa cu 3-4 metri. Treapta colinară, respectiv Dealurile Dejului, se caracterizează printr-o puternică fragmentare pe orizontală, cauzată de acțiunea torențială a unei rețele ramificate de văi. Pantele au înclinații de 25-300 și abrupturi, mai ales acolo unde gresiile au fost scoase la suprafață, și o
Cetan, Cluj () [Corola-website/Science/300365_a_301694]
-
se situează la circa 10 km distanță față de Municipiul Craiova, aflându-se în raza de influență a acestuia. În componența comunei se află șapte sate, dispuse astfel: Teritoriul comunei Breasta este dispus în zona sudică a podișului Getic, în Câmpia Colinară a Bălăciței, localizată la vest de Jiu. Relieful apare sub formă de câmpuri prelungi și largi între mănunchiurile de văi tributare Jiului, care sunt orientate în direcția NV-SE și V-E. Partea de N-E a teritoriului este străbătută
Comuna Breasta, Dolj () [Corola-website/Science/300390_a_301719]
-
afluent al Rasnicului. Albiile acestora sunt în general largi și înalte, oferind condiții favorabile dezvoltării localităților din jur. Pe văile mai largi apar luncile și terasele inferioare aluvionare alcătuite din depozite de pietrișuri și nisipuri. În general, relieful de câmpie colinară este unul de acumulare lacustră, format din prundișuri, nisipuri și cuverturi groase de luturi. În lungul văilor apar soluri aluvionare și soluri brune, favorabile dezvoltării culturilor agricole mari. Astfel, prin terasarea pantelor au fost înlocuite fostele pășuni neproductive cu suprafețe
Comuna Breasta, Dolj () [Corola-website/Science/300390_a_301719]
-
este o comună în județul Dolj, Oltenia, România, formată din satele Călinești, Gogoșești, Mischii (reședința), Mlecănești, Motoci și Urechești. Comună Mischii este așezată în N-E județului Dolj și a orașului Craiova, la aproximativ 10 km de acesta, în câmpia colinara a Podișului Getic, pe valea râului Teslui și a afluenților săi Oda, Tarova, Vișina, Ocina, precum și a afluenților Gemărtăluiului. Prin comună trece șoseaua națională Craiova-Bălcești-Rm. Vâlcea (prin satul Motoci) din care se ramifică drumul județean 641 care leagă celelalte sate
Comuna Mischii, Dolj () [Corola-website/Science/300407_a_301736]
-
Târgu Cărbunești, 35 km de Târgu Jiu și 70 km de orașul Craiova. Altitudinea față de nivelul mării la gara Bărbătești este 174,32 m. Forma de relief a comunei, prezintă mai multe caracteristici, teritoriul comunei cuprinzând două unități geografice: dealuri colinare, care aparțin podișului Getic, puternic fragmentate de râul Gilort (având culmile orientate de la nord la sud) și câmpia ce se întinde de-a lungul Gilortului. Partea joasă a reliefului comunei este formată din nisipuri, pietrișuri și argile, în care văile
Comuna Bărbătești, Gorj () [Corola-website/Science/300454_a_301783]
-
Bujorăscu, Ciuperceni, Tismana (străbătuta de pârâul Jilțul Mare), orașul Mătăsari e așezat intracolinar, între dealurile Bohorel (Boorel), Miculești, Bujorăscu și Strâmba-Vulcan, alcătuit fiind din orașul de reședință și din satele Brădet, Brădețel, Runcurel și Croici. Este o zonă cu aspect colinar, cu o variație de altitudine între 200 și 390 m. Orașul Mătăsari se află într-o depresiune subcarpatica față de „Subcarpații getici” din nord-estul acestei regiuni, dintre râurile Motru și Gilort-Olteț, învecinată cu alte depresiuni, cum sunt depresiunea Celei-Tismana, Padeș-Motru și
Comuna Mătăsari, Gorj () [Corola-website/Science/300462_a_301791]
-
Triunghiul format din localitățile Mătăsari-Motru-Ciuperceni este, din punct de vedere geologic, rezultatul unor formațiuni și straturi străvechi din epocile geologice de dupa eocen-miocen,adică pliocen-pleistocen, cu statornicire în cuaternar. Zona unde se află orașul Mătăsari e o zonă în același timp colinara, subcolinară și de depresiune plata, cu un climat propice diverselor culturi, solul prezentând un puternic orizont argilos. Depozitele de roci ale zonei prezintă mai ales argile și nisipuri argiloase, nisipuri curate și marne, unde se găsesc puternice stratificări de lignit
Comuna Mătăsari, Gorj () [Corola-website/Science/300462_a_301791]
-
mai ales argile și nisipuri argiloase, nisipuri curate și marne, unde se găsesc puternice stratificări de lignit, iar către suprafață apărând, uneori în aflorimente (până la al doilea Război Mondial), cărbunele numit aici „siga”. Apele din zona localităților Mătăsariului străbat șiragurile colinare ale Podișului Getic, relief format din depozite structurate orizontal, monoclinat, cu straturi de lignit și pungi de petrol și gaze. Apele Motrului și Jilțului străbat vecinătățile de vest și est ale așezării Mătăsari și împart dealurile în Dealurile Motrului,catre
Comuna Mătăsari, Gorj () [Corola-website/Science/300462_a_301791]
-
locuitorilor este agricultura. Producțiile la hectar obținute la cereale nu sunt corespunzătoare condițiilor oferite de cadrul natural. Se cultivă grâul,porumbul dintre cereale,floarea soarelui,sfecla de zahăr dintre plante tehnice pe văile pârailor se cultivă legume iar în zona colinară apar livezi sau plantații de viță de vie. Se cresc bovine,porcine,ovine,cabaline,albine. Crescători de ovine sunt mai ales locuitorii satului Munteni tot aici sunt și câțiva crescători de albine. Pescuitul se practică pe lacurile de pe Gurguiata . Legătura
Comuna Belcești, Iași () [Corola-website/Science/298646_a_299975]
-
mocanilor. Al patrulea grup de mocani e reprezentat de mocănimea Ampoi-Întregalde, situată, ca și mocănimea Văii Arieșului, tot pe teritoriul de azi al județului Alba. Autorul Ioan Rusu Abrudeanu „fixa” în 1928 limitele geografice ale teritoriului locuit de mocanii zonei colinare a Munților Apuseni după cum urmează: A cincea mocănime a fost semnalată de etnograful și antropologul Nicolae Dunăre (vezi bibliografia) și cuprinde câteva comune grupate în jurul așezărilor Șieu-Monor din județul Bistrița-Năsăud, sub denumirea generică mocănimea Șieu-Monor. O a șasea mocănime s-
Mocani () [Corola-website/Science/299686_a_301015]
-
în care localnicii își au obârșia în sânul mocanilor ardeleni bârseni. Zona lor se cheamă uneori "mocănimea Cașinului". Despre ei a scris Alexandru Vlahuță în "„România pitorească”" Alte sate care își trag originile din mocani se pot întâlni în zona colinară la limita județelor Vaslui si Bacău, cum ar fi Bărtăluș-Mocani, în timp ce locuitorii mocani ai localității băcăuane Poiana Sărată, de la poalele Muntelui Mușat, susțin că așezarea lor ar reprezenta „singurul sat de mocani din țară”, o evidentă exagerare care nu diminuează
Mocani () [Corola-website/Science/299686_a_301015]
-
vârste cuprinse între 110-130 de ani. Acestei rezervații i s-a dedicat un studiu monografic, "Fagetum Dragomirna", apărut în volumul V din “Studii și comunicări de ocrotire a naturii”, autor regretatul dr.ing. Petru Brega. Fauna este tipică pentru zona împădurită colinară. Suprafața rezervației este de cca. 134,80 ha. În satul Dragomirna, se află Mănăstirea Dragomirna, ctitorită de Anastasie Crimca în 1609. Este cea mai înaltă mănăstire din Bucovina, cu o înălțime maximă de 42 de metri. De asemenea, la o
Comuna Mitocu Dragomirnei, Suceava () [Corola-website/Science/299780_a_301109]
-
stâng al Oltului, între localitățile Ormeniș și Racoșul de Jos, la 50 Km. de Brașov. Altitudine: 475 metri de la nivelul mării. Vecini: (în sensul acelor de ceasornic) Căpeni, Ormeniș, Munții Perșani, Racoșul de Jos, Racoșul de Sus și Baraolt. Relief: colinar, subcarpatin terasat . Hotarul sudic este flancat de dealuri iar hotarul nord - estic este jalonat de râul Olt și luncile sale. Climatul este temperat continental, regimul fluviometric moderat, cu veri relativ călduroase și ierni geroase. Flora și fauna sunt specifice zonei
Augustin, Brașov () [Corola-website/Science/299055_a_300384]
-
face parte dintr-o unitate geografică și etnoculturală care reprezintă o simbioză a zonei Mărginimii cu cea a Văilor Secașului și Sebeșului, preluând - din fiecare - elemente de conturare și afirmare a personalității sale. Localitatea are o climă continental-temperată, specifică zonei colinare în care se află. La aceasta se pot adăuga și influențele vânturilor ce bat de pe pantele nordice ale Munților Cibinului și care determină diminuarea cantității de precipitații ce cad primăvara. Temperatura medie anuală este cuprinsă între -8,7 °C și
Apoldu de Jos, Sibiu () [Corola-website/Science/299829_a_301158]
-
Chevereșu Mare (, ) este o comună în județul Timiș, Banat, România, formată din satele Chevereșu Mare (reședința), Dragșina și Vucova. Localitatea Chevereșu Mare este situată în partea central - sudică a județului Timiș, în locul unde se întâlnesc trei câmpii: câmpia colinară a Gătăii, prin câmpul Vucovei, golful Lugojului și câmpia joasă a Timișului. Satul Chevereșu Mare se învecinează cu: iar comuna Chevereșu Mare cu: În nord, de-a lungul Timișului, se întinde, pe vreo zece kilometri, pădurea Chevereș. Aceasta a fost
Comuna Chevereșu Mare, Timiș () [Corola-website/Science/299851_a_301180]
-
sud-vestul Elveției, face parte din regiunea fracofona a țarii. Numărul locuitorilor săi depășește 650.000, iar densitatea populației variază mult. Niciun alt canton elvețian nu este, probabil, atât de variat sub aspectul peisajelor. La nord, în preajma lacului Neuchatel, predomina zonele colinare. Numai în extremitatea vestică și în interiorul zonei dintre cantoanele Fribourg și Valais se ridică lanțuri muntoase, care la vest sunt o prelungire a munților Jură. Segmentul lor aflat în cantonul Vaud, care atinge înălțimea maximă în Vârful Mont Tendre, marchează
Alpii Bernezi () [Corola-website/Science/299869_a_301198]
-
Târgu Mureș este așezat pe terasele râului Mureș. Dintre toate acestea Platoul Cornești este cea mai înaltă cotă a orașului fiind situat la 488 m deasupra Mării Negre și la 197 m deasupra localității. Astfel teritoriul se caracterizează printr-un relief colinar fragmentat de văi largi și dealuri înalte. În mod tradițional geneza orașului istoric a avut loc pe terasele mai joase, apoi din motive agroalimentare au devenit cultivate pământurile din dealuri. În perioada postbelică, când au fost începute construcțiile cartierelor, autoritățile
Ținutul Secuiesc () [Corola-website/Science/299319_a_300648]
-
mai ales cele inferioare domină aluviunile recente precum și solurile hidromorfe și de mlaștini. În zonele de luncă apar solurile aluviale și lăcovișțile, tipuri de sol generate atât de materialul parental cât și de caracteristicile hidro-geologice și hidrologice ale zonei. Zona colinară este acoperită cu un strat de soluri negre, soluri brun acide, soluri coluviale, cernoziom și regosoluri. În cazul cursurilor de apă, cu debite mici sau sezoniere (ex. Pocloș), afluenți ai Râului Mureș), se dezvoltă soluri gleice din clasa solurilor hidromorfe
Ținutul Secuiesc () [Corola-website/Science/299319_a_300648]
-
în partea de sud-est, teritoriul Șerbiei este străbătut de Dunăre și de răul Morava, afluent al fluviului. Relieful Șerbiei este predominant muntos în sud (aparținând Alpilor Dinarici, altitudine maximă 2656m în vf. Daravica) și est(Munții Șerbiei, cu Defileul Dunării), colinar și de câmpie(Câmpia Moravei), în partea centrală, și numai de câmpie(Câmpia Dunării), în nord. Din loc în loc, apar coline cu altitudini mari, cum ar fi Fruska Gora(539 m). În Câmpia Moravei(partea centrală), câmpie drenata de Morava
Serbia () [Corola-website/Science/298445_a_299774]
-
foarte sensibil la mană, făinare și putregaiul cenușiu al strugurilor. În zonele de șes este puternic atacat de molii. Muscat de Hamburg are nevoie de multă căldură și insolație. De aceea se cultivă în condiții bune în podgoriile din zonele colinare subcarpatice. Preferă solurile ușoare, bine aprovizionate cu substanțe nutritive și apă. Pentru asigurarea polenizării suplimentare, în plantații se asociază în sortiment biologic cu soiul Cinsault: 2 rânduri de Muscat Hamburg, 1 rând de Cinsault cu care se aseamană la struguri
Muscat de Hamburg () [Corola-website/Science/306564_a_307893]
-
Dornei) și munții mărunți ai Bârgăului; la est - șirul depresiunilor Păltiniș, Drăgoiasa, Bilbor, Secu îl separă de munții înalți ai Bistriței și de munții Giurgeului (sud-est); la sud - defileul Mureșului constituie limita spre munții vulcanici ai Gurghiului; în vest - piemontul colinar al Călimanului face trecerea spre partea estică a Podișului Transilvaniei. Limita septentrională este greu de trasat, datorită caracterelor complexe ale unităților ce vin în contact: zona Călimanului în sud și aceea a Munților Bârgău și Depresiunea Dornelor în nord. Ea
Munții Călimani () [Corola-website/Science/302308_a_303637]