764 matches
-
mai conser- vatoare, în special la preoți sau la cei care au murit de moarte violentă, ea a continuat să se mențină totuși mai îndelung (50, pp. 1097-1099, apud 46, p. 33). Este de remarcat faptul că atât călugărița din colinda Toader Diaconul, cât și păstorul din colinda Miorița îndeplinesc „condițiile” enunțate de savantul elvețian. Pare să se confirme încă o dată veridicitatea unor afirmații (doar aparent retorice) făcute de Mircea Eliade : De multe ori, credințe și obiceiuri încă vii în anumite
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
sau la cei care au murit de moarte violentă, ea a continuat să se mențină totuși mai îndelung (50, pp. 1097-1099, apud 46, p. 33). Este de remarcat faptul că atât călugărița din colinda Toader Diaconul, cât și păstorul din colinda Miorița îndeplinesc „condițiile” enunțate de savantul elvețian. Pare să se confirme încă o dată veridicitatea unor afirmații (doar aparent retorice) făcute de Mircea Eliade : De multe ori, credințe și obiceiuri încă vii în anumite regiuni con- servatoare din Europa (printre care
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
viță-de-vie, tisă, arin, tei, măr, păr, brad etc.) (75) nu se identifică cu cei blestemați/binecuvântați de Sf. Sisinie în legende (rug, salcie, paltin, măslin). Excepție face rugul de mure, dar pe când acesta apare într-o unică atestare, într-o colindă a Maicii Domnului (76, p. 11), el este o constantă în ciclul de legende cu privire la Sf. Sisinie, unde rugul apare în marea majoritate a redacțiunilor, indiferent dacă episodul cuprinde patru, trei sau numai doi copaci (73 ; 74). Pe de altă
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
fie vrăhul [= vârful] tău ! cine va trece pre lăngă tine, tu să-i împeadeci, iară ei să te blasteme” ; cf. 40, p. 219) ar putea fi un semn că este vorba de o influență inversă, de la legenda Sfântului Sisinie la colinda Maicii Domnului. Dar între cele două cicluri nu diferă numai soiul arborilor întâlniți, ci și cauza și felul în care aceștia sunt blestemați/bine cuvântați și, mai ales, tipurile de călătorie pe care le întreprind cei doi sfinți. Sf. Sisinie
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
provocase furtuna (vezi Herodot, Istorii, VII, 35 ; Juvenal, Satire ; și Eschil, Perșii - cf. 154). Nu numai armele solomonarului sunt consacrate (bâtă de alun cu care a fost omorât un șarpe, topor de fier descântat etc.), dar și săgețile eroului de colindă. Săgeata lui este „sicreată” sau „de la cer picată”. De asemenea, nu numai solomonarul este predestinat și inițiat, dar și voinicul din colindă. El nu se teme de furtuna marină, nici de „duhul” ihtiomorf care o declanșează, pentru că [...] veșmântu-i zugrăvit, Scrisă
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
alun cu care a fost omorât un șarpe, topor de fier descântat etc.), dar și săgețile eroului de colindă. Săgeata lui este „sicreată” sau „de la cer picată”. De asemenea, nu numai solomonarul este predestinat și inițiat, dar și voinicul din colindă. El nu se teme de furtuna marină, nici de „duhul” ihtiomorf care o declanșează, pentru că [...] veșmântu-i zugrăvit, Scrisă-i marea tulbure, Scrisă-i marea rotocoală Cam cu nouă vădurele (88, p. 27). „Marea rotocoală” cu „nouă vădurele” este probabil o
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
balaurului acvatic) care, în cosmologia populară, înconjoară de nouă ori pământul (155). În credințele și legendele populare, și solomonarul este înzestrat (din naștere) cu o cămașă miraculoasă care îi dă „putere peste balauri” (8, p. 143). Ca și solomonarul, eroul colindei nu omoară, de regulă, „duhul” acvatic („Degeaba te silești/ Pe noi să ne prăpădești”), ci doar îl îmblânzește („Duh de mare potoli”) (156). Paralela cu solomonarul nu se oprește aici. Îmblânzit, „duhul de mare” se oferă să-i fie vehicul
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
regulă, „duhul” acvatic („Degeaba te silești/ Pe noi să ne prăpădești”), ci doar îl îmblânzește („Duh de mare potoli”) (156). Paralela cu solomonarul nu se oprește aici. Îmblânzit, „duhul de mare” se oferă să-i fie vehicul aerian eroului de colindă : Stai nu mă lovi Că ți-oi trebui. În brațe te-oi lua Și te-oi ridica [...] Și ți-oi dărui cerul cu stelele ; sau Pe aripi te-oi lua, Sus te-oi ridica, Sus la munți cărunți (vezi 89
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Dar cine este, de fapt, „leul” ? „Lipsa de relație cu atributele concrete ale anima- lului - comentează Monica Brătulescu -, funcția sa aproape de nume propriu aplicat unui personaj care s-ar putea chema și altcum fără a tulbura coerența tipurilor respective de colindă indică adoptarea «leului» ca o noțiune descărnată, ca un termen confuz cu o sferă semantică în curs de dezagregare” (26, p. 83). Unii cercetători au considerat că în spatele acestui nume generic (leul) s-ar „ascunde” de fapt lupul (27, p.
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
și distruge spațiul cosmizat : Leul în sat că și-o intrat, Ce-o fost rău tot a stricat, Ce-o fost bun tot o luat, Ș-a luat și sora lui june (28, p. 178). Asemenea lui Tezeu, junele din colindă pleacă să răpună stihia zoomorfă (katabasis), dar între lumea (cosmizată) a primului și cea (haotică) a monstrului este un traseu labirintic, spiralat, de cercuri concentrice. Pentru a nu se rătăci pe căi întortocheate („căile nu le-am zmintit”), eroul trebuie
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
la țară” (în sat) sau „în târg” ca tropaeum (trofeu) sau ca hostia (animal de sacrificiu). Pe drum, oamenii îl elogiază pe erou și-i laudă părinții care au un astfel de fecior. Un număr de variante ale tipului de colindă în discuție au fost grupate într-un subtip datorită diferențelor specifice pe care le comportă (33). În aceste cazuri, leul nu atacă și nu distruge „zona civilizată” (cosmizată). Dimpotrivă, eroul este cel care pătrunde în „zona necivilizată” (necosmizată) pe care
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Eroul are oi, dar nu are pășuni („Oi el d-are,/ Munte n-are”). În timp ce leul este stăpânul unui munte („Io sunt domnu mun- telui”), dar pășunile sunt nefolosite („un munte făr-de oi”) (33, pp. 77-78). În acest subtip de colindă, legarea, uciderea sau alungarea leului echivalează cu smulgerea unui teritoriu din zona naturii sălbatice (Haos) și integrarea sa în circuitul socioeconomic (un act de cosmizare, deci) (108). În unele variante ale colindei, această idee este în mod expres formulată. După ce
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
oi”) (33, pp. 77-78). În acest subtip de colindă, legarea, uciderea sau alungarea leului echivalează cu smulgerea unui teritoriu din zona naturii sălbatice (Haos) și integrarea sa în circuitul socioeconomic (un act de cosmizare, deci) (108). În unele variante ale colindei, această idee este în mod expres formulată. După ce este învins de erou, leul îi cedează toate domeniile sale : Rămâneți voi [munți] la junelu Să mi-ț pască boi-n voie [...] Rămâneți voi [codri] la junelu Să mi-ț pască oii-boii
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
infra, legenda vânării unicor nului (pp. 347-348). 6. În alte cazuri, eroul dispare complet din economia mitului. Vezi legendele sfintelor Marguerite (35, p. 114) și Martha (35, p. 82) care leagă cu centura balaurul. O situație analoagă este cea din colinda românească tip Peștele și mreaja fetei (tip 50 ; cf. 26, p. 202). „Peștele de mare”, care periodic distruge grădina fecioarei, este o ipostază a lui Draco marinus : [Ioana] acasă se întoarce, Se pune și toarce, O mreajă să facă La
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
răpită de Zeus tauromorf și trecută înot în Creta. După împreunarea cu Zeus-taur, sub platanul sacru de la Gortyna, Europa va naște pe viitorul rege Minos (întemeind astfel un neam, o țară, un continent). Ceea ce este însă particular și definitoriu în colinda românească este faptul că fecioara este doar aparent o victimă a fiarei. De fapt, ea domină bourul pe care îl călărește. Raportul tipic dintre monstru și fecioară - în care forței brute și stihiale a primului i se opun vulnerabilitatea, lipsa
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
să intervină vânătorul, și nu cum intervine. Eroul rămâne cumva „în rezervă”, iar intervenția sa ar fi de ultimă instanță. Doar dacă „armele” magice mânuite de protagonistă se vor dovedi inoperante, abia atunci ar intra în acțiune sulițele vânătorului. Scenariul colindei în discuție pare să fi involuat spre tipul 5 al schemei propuse mai sus. Disproporția dintre rolul principal al eroinei și cel secundar al eroului putea fi impusă sau doar favorizată de însuși rostul acestui tip de colindă (inițierea maritală
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
vânătorului. Scenariul colindei în discuție pare să fi involuat spre tipul 5 al schemei propuse mai sus. Disproporția dintre rolul principal al eroinei și cel secundar al eroului putea fi impusă sau doar favorizată de însuși rostul acestui tip de colindă (inițierea maritală a fetei). Sau poate că scenariul colindei a involuat în această direcție din alte motive, devenind astfel propice pentru a intra în rândul colindelor „de fată”. O situație în multe privințe asemănătoare se întâlnește în legenda prinderii inorogului
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
spre tipul 5 al schemei propuse mai sus. Disproporția dintre rolul principal al eroinei și cel secundar al eroului putea fi impusă sau doar favorizată de însuși rostul acestui tip de colindă (inițierea maritală a fetei). Sau poate că scenariul colindei a involuat în această direcție din alte motive, devenind astfel propice pentru a intra în rândul colindelor „de fată”. O situație în multe privințe asemănătoare se întâlnește în legenda prinderii inorogului (asimilat de multe ori cu boul sălbatic ; cf. 68
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
fie un dublet al armei divine, cu valențele războinice și magice ale acesteia. Fulgerul, arma tipică a Demiurgului, îl „pălește” pe adversarul mitic, dar îl și „amorțește”, îl „leagă”. O astfel de înfruntare am comentat la începutul acestei cărți, în colinda tip Furarea astrelor, cu un scenariu asemănător cu cel în discuție - zeul furtunii (Sf. Ilie) răpune demonul (Iuda) care a furat Soarele și Luna de pe cer : Și apoi [Sf. Ilie] că a plecat După Iuda pân’ la iad, Tot trăsnind
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
poate nici un rău străbate” (23). 7. În loc de concluzii Aceasta este povestea cu care v-am înconjurat de trei ori și sper să aibă asupra domniilor voastre aceleași efecte benefice. <content> Cuprins Notă la o nouă ediție ..................................................... .................... 5 Cuvânt înainte ..................................................... .............................. 7 I. Colinda tip Furarea astrelor. Motive și semnificații mitice 1. Cosmos și Haos ................ 15 2. Desfrâul sacru ..................................................... .......................... 19 3. Somnul malefic ..................................................... .......................... 26 4. Regresiunea în Haos ..................................................... ..................... 41 5. Demonofobia zeilor ..................................................... ...................... 46 6. Zeul fulgerului și legarea demonului ..................................................... .... 54 7. Reinstaurarea ordinii cosmice
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
credință. De Ispas, ca și de hramul satului, de Sfântul Nicolae, se fac pomeniri la fiecare mormânt la care participă familia și cunoscuți. De sărbătorile de iarnă se primește preotul cu Icoana și Boboteaza; se primesc și se merge cu colinda, uratul, semănatul și vin urători, colindători, irozi, capra și ursul. De Sfintele Paști, după ce gospodina cu fetele au copt cozonaci, pasca, au încondeiat și înroșit ouăle, în noaptea învierii se merge la biserică, se ascultă slujba și se sfințesc alimentele
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
credință. De Ispas, ca și de hramul satului, de Sfântul Nicolae, se fac pomeniri la fiecare mormânt la care participă familia și cunoscuți. De sărbătorile de iarnă se primește preotul cu Icoana și Boboteaza; se primesc și se merge cu colinda, uratul, semănatul și vin urători, colindători, irozi, capra și ursul. De Sfintele Paști, după ce gospodina cu fetele au copt cozonaci, pasca, au încondeiat și înroșit ouăle, în noaptea învierii se merge la biserică, se ascultă slujba și se sfințesc alimentele
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
al sufletului uman, la fel ca formele de artă în care au cristalizat marile civilizații ale lumii, India, Tibet, Egipt, Mesopotamia. Am fost primul cântăreț care a scos în larg, începând de prin anii 70, cu 10 ani înaintea tuturor, colinzile arhaice din Maramureș, ele au fost preluate imediat de toată lumea și cântate acum de o țară întreagă, de Crăciun copiii din cartierul Crângași, București, mă colindă la ușa apartamentului meu cu colinzi, în versiuni textuale și muzicale pe care le-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
prin anii 70, cu 10 ani înaintea tuturor, colinzile arhaice din Maramureș, ele au fost preluate imediat de toată lumea și cântate acum de o țară întreagă, de Crăciun copiii din cartierul Crângași, București, mă colindă la ușa apartamentului meu cu colinzi, în versiuni textuale și muzicale pe care le-am cântat pentru prima dată în România, acum 40 de ani. M-am amuzat citind primele cronici la volumul meu de debut de cei care m-au etichetat ca poet rustic: dacă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
graiurilor, ceea ce pentru un scriitor este o experiență copleșitoare. În Maramureș, am cunoscut omul pământean al acestui spațiu de civilizațe carpatină, care respira încă viu după tiparul lui originar de la începutul lumii, așa cum am mai prins alacul, "grâul sfânt" din colinzi, Coborât-o coborât/ Dumnezeu pe-acest pământ/ Printre holde de grâu sfânt, cu bobul în trei dungi, care creștea spontan în poienele codrilor, sau mărul oarzân, timpuriu, care creștea și el în sălbăticia începutului lumii, cu dulceața lui uluitoare, pe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]