799 matches
-
conținutul unei astfel de urări, rezultă vechimea acestui obicei. În unele situații ceata de colindători era invitată în casă pentru a se încălzi, unde în afară de darurile obișnuite colindătorii erau serviți și cu ceva cald. Era o rușine să nu primești colindătorii. La fel și astăzi. De aceea gospodinele nu au timp de somn în această noapte. Ele primeau câte 10- 20 cete în trecut, acum mai puține din cauza numărului mic de copii. În tot satul este agitație. În cazul în care
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
și astăzi. De aceea gospodinele nu au timp de somn în această noapte. Ele primeau câte 10- 20 cete în trecut, acum mai puține din cauza numărului mic de copii. În tot satul este agitație. În cazul în care la strigarea colindătorilor nu ieșea nimeni ca să-i răsplătească, ei se simțeu în drept să strice ceva din curtea gospodarului sau chiar să pronunțe o contra urare care suna așa: „Câți fulgi pe cocoș, Atâția copii buburoși”. Spre dimineață cetele se retrag acasă
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
pronunțe o contra urare care suna așa: „Câți fulgi pe cocoș, Atâția copii buburoși”. Spre dimineață cetele se retrag acasă cu traistele pline. Numărau cu mare bucurie covrigii primiți. În zori, după ce colindărorii mari se retrăgeau, apăreau noi cete de colindători, formate din copiii mici, de câțiva ani, conduși de câte una din mamele acestora.Aceștia colindau numai pe la casele vecinilor și cântau: „Foicică lămâiță, Noi suntem de grădiniță Și-am venit să colindăm Pe la case să urăm: Bună dimineața la
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
va participa la diferite activități ale Străjii Țării. ,,A fost plugar harnic cu palmele bătătorite de coarnele plugului și sapă, a fost ucenic în fabrici, lucrător la diferite construcții, tăietor de lemne în pădure, plăsmuitor de glume la șezători, neobosit colindător al plaiurilor cu urme istorice și frumusețe fără seamăn, dar și ostaș vrednic care și-a început cariera de la gradul de soldat”. Cu certitudine această participare nu avea forma, durata și intensitatea participării unui străjer obișnuit, ci constituia un model
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
de înfăptuire etc. Ca străjer, Mihai „a fost plugar harnic cu palmele bătătorite de coarnele plugului și la sapă: a fost ucenic al vieții industriale, lucrător la diferite construcții, tăietor de lemne în pădure, plăsmuitor de glume la șezători, neobosit colindător al plaiurilor cu urme istorice...”. El va fi în primele rânduri la manifestarea străjerească de la 8 iunie. Marți, 6 iunie. Începe sărbătorirea Restaurației. Mihai îi oferă tatălui său „un frumos jad” în amintirea momentului revenirii acasă. Dimineața, Mihai îl însoțește
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
Ionuț Alexandru Figher a fost profesor de religie la școala specială „Trinitas” din Târgu Frumos și voluntar la biserica cu hramul „Sfinții Apostoli Petru și Pavel” din aceeași localitate (2005-2006), perioadă În care s-a ocupat de organizarea corului de colindători, a susținut conferințe cu diferiți preoți, a organizat un paraclis cu hramul „Sfântul Voievod Ștefan cel Mare” la școala „Ion Creangă” (se păstrează și astăzi) și a contribuit la construcția bisericii. În perioada 2006 și 2009 activează ca voluntar la
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
Creangă” (se păstrează și astăzi) și a contribuit la construcția bisericii. În perioada 2006 și 2009 activează ca voluntar la biserica cu hramul „Sfântul Dumitru” din Lețcani, unde era paroh preotul Ioan Cristinel Leonte, remarcându-se prin organizarea corului de colindători, concertele de colinde desfășurate la căminul cultural, organizarea unei piese de teatru și a unui paraclis la Centrul de plasament „Ion Holban” din Iași. Totodată, ca voluntar la ASCOR, desfășoară Între 2006 și 2007 diverse activități la Penitenciarul din Iași
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
confecționarea cruciulițelor din șnur special, desfășurată În fiecare Sâmbătă de la ora 1500, În medie participând 30-40 de copii (cruciulițele confecționate de copii, În număr de aproximativ 550, au fost oferite enoriașilor din Satul Frenciugi). A continuat formarea unui cor de colindători sub denumirea de „Sfânta Treime” cu care s-au colindat familiile din Satul Frenciugi, diverse instituții și firme, printre care primăria Negrești, firma Bohemia - Iași, mănăstirile Galata, Frumoasa, „Sfinții Atanasie și Chiril” - Copou, Mitropolia Moldovei și Bucovinei, În special pe
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
mai multe lumânări, un sfeșnic pentru o singură lumânare și un aghiasmatar de 50 litri, organizarea unui pelerinaj,În apropierea sărbătorilor Pascale (2011), În Bucovina (2 zile - cu cazare la mănăstirea Putna) pentru copiii care au participat la corul de colindători și la piesa de teatru (aproximativ 50). Pe lângă aceste activități a pus În scenă și o piesă de teatru cu ocazia sărbătorii „Nașterii Mântuitorului”, unde au participat 24 de copii, care s-au manifestat la primăria Negrești și biserica Parohială
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
copii, care s-au manifestat la primăria Negrești și biserica Parohială „Sfânta Treime” din Frenciugi. În cursul anului 2011 activitatea la atelierul de cruciulițe și metanii s-a făcut sporadic. Aproape de sfârșitul anului s-au făcut repetiții pentru corul de colindători. S a mers cu colinda În sat, la diferite instituții din Negrești, la diferite persoane și mănăstiri din Iași, precum și la Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Teofan. S-a alcătuit un atelier de origami, unul de pictură pe hârtie și vizionarea de
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
paroh, preotul Marius Nica. În anul 2013 la atelierul de metanii și cruciulițe s-a lucrat intens, astfel că s-au confecționat peste 550 cruciulițe pentru soldații de la unitatea militară de la Brad care urmau să plece În Afganistan. Corul de colindători a mers cu colinda numai În parohie, deoarece vremea nu le-a permis deplasarea la Iași. S-a organizat pelerinajul la mănăstirile din zona Neamțului, pentru o zi, În anul 2013, luna ianuarie, În colaborare cu preotul Bogdan Florea de la
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
unitatea desăvârșită a mentalului arhaic românesc. Teatralizarea sacrului, ca dominantă a ritualului inițiatic tribal, s-a refugiat în puterea evocatoare a cuvântului transmis prin datină: desfășurarea evenimentelor din colindele de fecior, spre exemplu, includ pe lângă planul fabulei atât instanța povestitoare colindătorii, cât și auditoriul. În contextul inițiatic sunt implicate concepte precum sacru, mit, timp și spațiu sacru, uzura creației, sărbătoare. Precizarea punctului de plecare pentru înțelegerea amplului fenomen spiritual este necesară ca suport al discuției aplicate la contextul literar folcloric. Omul
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
perfectul compus, redă apariția eroului ca proces încheiat, pe deplin strălucitor. Se creează astfel opoziția acțiunilor desfășurate în planul sacru (răsăritul de soare, mișcările flăcăului călare) cu cele percepute în profanul revigorat magic. Trebuie subliniat însă gradul de inițiere a colindătorilor, mesageri între cele două lumi. În absența capacității lor duale de a fi prezenți în mit și în istorie, comunitatea nu ar mai avea acces la sacru. Octavian Buhociu observă că, alături de cal, dar și în absența lui, „feciorul e
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
însă întâmplarea are valoare premonitorie și de consacrare. În basmul Șperlă Voinicul, viitoarea soție a eroului vine în chip de „pasăre frumoasă, cu penele de aur, cântă fără curmare în grădina castelului împărătesc”. Un dar solar greu de obținut aduc colindătorii fetei de măritat pentru a invoca ritualul nupțial: „La Mărul-rotat,/ La Câmpu-rourat,/ Unde mi se bat/ Doi pui de vulturi,/ Doi puișori suri,/ Sus într-un norel/ P-un fulg d-aurel”. El este menit a fi purtat ca podoabă
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
le culegeam./ Întrebări aveam:/ - Cine vi le-o dat?/ - Noi le-am căpătat/ De la sfântu soare,/ Cu mare rugare” (Tur - Satu-Mare). Merele scuturate din arborele lumii capătă aici aceeași valoare civilizatoare precum fulgul de aur smuls vulturilor, în ambele contexte colindătorii fiind instanța inițiată care intermediază darul sacru. O imagine impresionantă a lui axis mundi se află în basmul cules de Ovidiu Bârlea în Fundu Moldovei, Suceava. Aici el este figurat drept nuc, arbore față de care mentalitatea tradițională are o reverență
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
viitoare, deci cu proprietăți oraculare: mioara din balada III (196), ciuta din colinda III (65) Ciuta proroacă. Colindele de fecior transformă întotdeauna tânărul colindat în eroul învingător din scenariile arhetipale. Variabila onomastică, adaptată la fiecare gospodărie unde ajung cetele de colindători, are puterea de a modifica statutul profan al flăcăului. Zicerea reiterează timpul sacru și întrupează strămoșul întemeietor în fiecare fecior demn de actul benefic al colindatului. Povestea mitică îl are chiar pe Vasile, Ion, Ghiță erou, și nu pe pruncul
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
maritale, iar culesul plantelor de leac se încarcă în acest timp de trecere cu valențe mitice. Structura aproape identică a celor două colinde se mai remarcă prin prezența dativului etic care face să se audă vocea instanței - reflector între lumi: colindătorul. Mai mult decât atât, pronumele miimplică lumea profană în totalitatea ei, la nivel afectiv, fiindcă procesul inițiatic are tocmai menirea de a regenera sursa vitală a universului. Basmele fantastice revelă „tatuaje” magice pe pielea protagoniștilor. Ca și flăcăul eroizat, fata
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
nu în pântecele Gaiei, cum am văzut în basmul din Scheiu de Sus, Dâmbovița, ci în apropierea apelor increatului, pentru a transforma virtualitatea existenței în destine reale, de factură pozitivă. Instanțe inițiate cu ochean dublu, înspre sacru și înspre profan, colindătorii sunt văzuți și ei ca oameni ai mării de către fata de măritat: „Pe mare privește/ De-o corăbioară/ Mică, gălbioară./ Și’n ea cine-mi vine?/ Vin neguțători./ Nu-s neguțători,/ Ci-s colindători,/ Ce-mi vin colindând,/ De (cutare
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
dublu, înspre sacru și înspre profan, colindătorii sunt văzuți și ei ca oameni ai mării de către fata de măritat: „Pe mare privește/ De-o corăbioară/ Mică, gălbioară./ Și’n ea cine-mi vine?/ Vin neguțători./ Nu-s neguțători,/ Ci-s colindători,/ Ce-mi vin colindând,/ De (cutare) întrebând” (TiteștiArgeș). Sosirea de pe ape a colindătorilor ține, în același timp, de capacitatea lor de a aduce mană la casele unde sunt primiți și de viziunea feminină, definită de principiul acvatic. Feminitatea în ipostaza
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
ai mării de către fata de măritat: „Pe mare privește/ De-o corăbioară/ Mică, gălbioară./ Și’n ea cine-mi vine?/ Vin neguțători./ Nu-s neguțători,/ Ci-s colindători,/ Ce-mi vin colindând,/ De (cutare) întrebând” (TiteștiArgeș). Sosirea de pe ape a colindătorilor ține, în același timp, de capacitatea lor de a aduce mană la casele unde sunt primiți și de viziunea feminină, definită de principiul acvatic. Feminitatea în ipostaza supremă, reprezentată de Elena Cosângeana din basmul Arghir Crăișor cel mai pedepsit cu
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
funcția principală a colindelor laice este augurală și puterea cuvântului ritual rostit în momentul magic corespunzător vizează instaurarea unei realități „perfecte”. Urările din textul folcloric întemeiază o lume în timp ce o descriu, de aceea fetele de măritat își așteptau cu grijă colindătorii, pentru a parcurge traseul inițiatic simultan cu colinda și pentru a ajunge să fie pețite de „împărați”. Dominanta acvatică și simbolul nubil al florilor se întâlnesc circular în declarația fetei înseși: „ -Nu sînt fată, nici nevastă,/ Nici de sus nu
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Și e... (cutare), tânăr, călare/ P-un cal vânăt dat în spume”. Revenind la textul ceremonial din Țepu, Galați, trebuie să remarcăm că prezentul indicativ nu mai reprezintă timpul sacru al faptelor arhetipale, ci are mai degrabă o încărcătură augurală. Colindătorii doresc fetei ca alaiul de pețitori din care ea să-l aleagă pe cel mai mândru să vină acum, fără nici o întârziere. Viitorul ar îndepărta prin puterea cuvântului ritual, atât de puternic în timpul intermezzo-ului cosmic, evenimentul dorit de tânără
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
frații fetei din leagăn, legătura dintre principiul masculin și cerb fiind foarte amplu exemplificată de colindele de fecior. O jertfă totemică răsturnată, ce amintește de orațiile de nuntă unde mireasa ia forma ciutei, sugerează într-o colindă din Oprea, Făgăraș. Colindătorii transformați în vânători (inițiați ai forței virile) cer fetei colindate un sacrificiu care afectează pozitiv comunitatea: „Nu te fată spăimântară/ Nu ți-om cere dașa mult,/ Făr-d-unghiile și coarnele/ Că le cere doamna noastră,/ Prin dunghii să strecurăm,/ Prin coarne
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
considerăm prin urmare că nu o ipostază a sufocării datorate sacrului monstruos se dezvăluie în colinda de fată mare, ci o imagine a fecundității extreme, specifică momentului dintâi al genezei, când natura prolifera nestăvilită. Somnul catalizează adâncirea în spirit, iar colindătorii care somează fata să revină în lumea profană reprezintă martorii activi ai inițierii: „Scoală, (cutare), nu dormi,/ Că de-asară doar ți-a fi,/ Că de când ai adormit,/ Iarba toată tea’ngrădit,/ Florile te-au năpădit/ Și pe gură și pe
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
este coautorul arhetipal al noii lumi. Unele colinde conțin intrarea în scena potopului a voinicului inițiat, similară cu apariția dramatică a Moldoveanului în balada șarpelui. Aflată în leagănul de mătase dintre coarnele Boului Negru (htonian) înotător, fecioara vede nu doar colindătorii (ca revers al abilității lor de a o privi și de a ne-o arăta), ci și iubitul consacrat deja: „Cam deoparte, nu departe,/ Jos pe câmpii Nistrului,/ Tare-mi vine de-un voinic,/ De-un voinic, de-un grămătic
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]