1,463 matches
-
primește impulsul rostogolit de umbre ajunge în privirile omului ca o pană de vultur cuvânt zborul așterne trup de poartă deschisă în gândirea fără limite ca un grafic construit de un copil când râde mișcarea carului rămâne pasăre închisă în colivia așteptărilor mereu amânat finalul dansează cu umbrele hora e ovală în aprilie adorm furtunile primăvara lasă chipul mărului în înflorire cântec plin deplin într-o pană de vultur pui ca un punct pe circumferința primului cerc înscris în jocul sferei
JOC DE-A VIAŢA PRIN OM de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1208 din 22 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347867_a_349196]
-
dincolo În zborul solitar și îndrăzneț?" Eu inimii-i răspund: Ce dacă păru-mi cărunțește, Voi fi la fel de tânără sau bătrână Precum e Timpul cu ale sale anotimpuri." Mi-e sufletul pribeag Și năzuiește spre neștiute depărtări, Așa cum pasărea din colivie Visează imaginare evadări. În setea mea de nemărginire, Îmi caut odihna în alte sfere, Poate în Nemurire... (Floarea Cărbune) Referință Bibliografică: Valurile vieții / Floarea Cărbune : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1174, Anul IV, 19 martie 2014. Drepturi de Autor
VALURILE VIEŢII de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347904_a_349233]
-
este Maria. Am văzut că ea nu se mai sperie de un pipăit, chiar desface piciorul să simtă mâna mai bine pe pulpa ei. Doar nu o să te mănânce și nici păsărica nu o ia cu el. Rămâne tot în colivie. El doar o mângâie pe pene și atât. - Leo, ești nebună? Cum să-l las? Am văzut ce faci tu cu ai tăi, sau mai bine zis ei cu tine, dar mie nu-mi place așa ceva. - Treaba ta. Nu-ți
ROMAN CAP. IV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1110 din 14 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347322_a_348651]
-
de dimineață ,a început să-și facă ,, toaletă” , iar după aceea pentru prima dată și-a reluat zborul. Dino îl urmărea cu mare bucurie și mă întreabă dacă poate să-l păstreze.. Își făcea planuri că îi va cumpăra o colivie frumoasă și îl va ține la el în cameră. I-am explicat că îl așteaptă mămică lui, poate frații lui îl caută în disperare și dacă iubești pe cineva îi redai libertatea. Dacă se întoarce la tine, înseamnă că te
BAIATUL RANDUNICA de CORNELIA CURTEAN în ediţia nr. 1098 din 02 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347492_a_348821]
-
-n umbrele de taine marmorate, Drapate-n cețuri și-ntrupate-n iele Ce-n trena nopții se topesc damnate Și se prefac în pulbere de stele. Răsfiră-ți gândul peste floarea vie Purtată-n suflet ca un talisman Căci rândunica-nchisă-n colivie Și-așteaptă zborul spre al tău liman. (18) Ion VANGHELE: MĂ NAȘTE... POATE-AM SĂ EXISTt Mă naște...Poate-am să exist În umbra crucii unde este Crist Într-un travaliu lung de existență În care moartea face penitență. Mă
POEME ÎN OGLINDĂ (III) POEME DE DRAGOBETE de ION VANGHELE în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346833_a_348162]
-
trebuie să fie îngropat mai întâi în pământ și să putrezească, tot în acest fel și trupul omenesc mai întâi se îngroapă și putrezește, pentru ca să învieze apoi întru nestricăciune (I Cor. 15, 36). Dulciurile și ingredientele care intră în compoziția coliviei reprezintă virtuțile sfinților sau ale răposaților pomeniți, ori dulceața vieții celei veșnice, pe care nădăjduim ca o va dobândi mortul. În timpul cât preotul săvârșește slujba, arde și toiagul așezat pe o farfurioară ori tăviță pe pieptul mortului, la baza icoanei
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 417 din 21 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346803_a_348132]
-
sfârșit, Te bucură orice minut, Căci planul iar l-ai depășit. În urma ta betonul se așterne În drepte și curbe nesfârșit, Pe galerii lumina lămpilor se cerne, Și-n colțul gurii, un zâmbet a înflorit. Din nou ești sus cu colivia Și soarele îți spune: Bun sosit! Ți-e tot mai dragă meseria Căci ești artist în minerit! Publicată în ziarul ,,Turda Nouă” Mihai Leonte, miner la Baia de Arieș, Membru al Cenaclului literar ,,Pavel Dan” Turda 1963 Referință Bibliografică: ARTIST
ARTIST ÎN MINERIT de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 887 din 05 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346254_a_347583]
-
gratuit Nici măcar un compliment în gaj Dai ce nu-ți convine și ești chit, Toată lumea cere avantaj Dă-mi și luna ce-ți puneam în brațe La-ntâlniri sau prin telepatie Pasărea când scapă din laț, e Alergică la orice colivie Eu îți las grădina și terasa Cu niscai oftaturi amintire Rău că viața nu ne trece clasa La capitolul conviețuire Numai banca veche doar lipsește: Au trecut probabil ostrogoții Și-au luat-o ca să dea la pește Nimeni n-a-ndrăznit să
CE NI S-A PĂRUT A FI IUBIRE de ION UNTARU în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345104_a_346433]
-
mai poată medita la rostul celor sacre, sau la probleme filozofice. Ca să le treacă vremea mai ușor, femeile aveam nenumărate îndeletniciri: țeseau, coseau, pictau, se îngrijeau de educația celor tineri. Mai erau și alte camere, în care trăiau, ca în colivie, tinere fete predestinate în viitorul lor, fie să fie soții ale unor mari demnitari, fie să fie trimise ca daruri în alte împărății. Și ca să fie mai frumoase, în accepțiunile chinezilor din vremurile străvechi, piciorușele prințeselor erau constrânse să crească
NUMIT ŞI PALATUL INTERZIS de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1410 din 10 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376843_a_378172]
-
Acasa > Poezie > Cantec > URALII PRINTRE EPAVE Autor: Angi Cristea Publicat în: Ediția nr. 1508 din 16 februarie 2015 Toate Articolele Autorului gratiile dintre oameni nu seamănă cu gratiile de la colivii ele au dinți ascuțiți par rechini ce devoră sufletele moarte ale lui Gogol printre epave (încă) vii mi-e dor de suflul flamboiant al câmpiei unde îmi ascund demnitățile /capre negre cu copita spartă/ mâinile mele două curăță taraba lumii
URALII PRINTRE EPAVE de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1508 din 16 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377083_a_378412]
-
primirea pe care directorul Conservatorului de atunci i-a realizat-o alături de un grup de eleve îmbrăcate în rochii albe, ținând în mâini coșulețe umplute cu petale de trandafiri. La sfîrșitul discursului oficial, se ridicară brusc spre cer dintr-o colivie câteva privighetori ce aveau prinse de piciorușe panglici tricolore românești, o formă de prețuire maximă, iată, față de soprana denumită simbolic de presa timpului drept „Privighetoarea Carpaților”. Evenimentele omagiale de atunci nu s-au oprit însă aici, deoarece, directorul Operei din
ELOGIUL DEMNITĂŢII de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1534 din 14 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377758_a_379087]
-
PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Impact > Relatare > NOROC BUN ORTACUL MEU ! (PARTEA A ȘASEA) Autor: Liviu Pirtac Publicat în: Ediția nr. 1694 din 21 august 2015 Toate Articolele Autorului Fiecare trebuie să moară într-o zi. „ Așa gândea Istrate de câte ori intra în colivie pentru a coborî la câteva sute de metri sub nivelul mării, la locul lui de muncă de zi cu zi. Apoi, în timp ce colivia îl ducea în mare viteză, unde oare în altă parte decât în străfundurile pământului negru ca și
NOROC BUN ORTACUL MEU ! (PARTEA A ȘASEA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1694 din 21 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/377965_a_379294]
-
2015 Toate Articolele Autorului Fiecare trebuie să moară într-o zi. „ Așa gândea Istrate de câte ori intra în colivie pentru a coborî la câteva sute de metri sub nivelul mării, la locul lui de muncă de zi cu zi. Apoi, în timp ce colivia îl ducea în mare viteză, unde oare în altă parte decât în străfundurile pământului negru ca și cărbunele, gândurile îi zburară către casă, la Mioara, nevestica lui. Femeia era casnică (marea majoritate a nevestelor de mineri nu munceau, era ca
NOROC BUN ORTACUL MEU ! (PARTEA A ȘASEA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1694 din 21 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/377965_a_379294]
-
Cu vârful muntelui ne desenează marea pe cer un careu de aștri. În singurătate se-aude liniștea de la capătul lumii, iar luna ne cântă la mandolină un gând melancolic. Și sufletul e pustiit de lacrimile îngerilor ce se zbat în colivia unei scoici, printre stâncile inimii. Viv Referință Bibliografică: Gând melancolic / Viviana Milivoievici : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2071, Anul VI, 01 septembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Viviana Milivoievici : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
GÂND MELANCOLIC de VIVIANA MILIVOIEVICI în ediţia nr. 2071 din 01 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376457_a_377786]
-
ecuația facerii: o gură la două urechi!? Apoi poetul coboară-n pivniță, în splendoarea tăcerii, unde se va închide, înghițind cheia! Își aduce trei buchete de trandafiri pentru galeria muzei... și fontul general va fi: trebuchet! Acum, ascultă cântecul din colivia mare, a celui mai mic colibri, speriat de subsol; poetul se va semna, cu fontul special: ... Citește mai mult Poeții !? Niște morocănoși aduși de spate, cu gât lungși aplecați spre metafora altor lumi. Merg printre noi, dar pășesc pe planete
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376365_a_377694]
-
respectând ecuația facerii:o gură la două urechi!? Apoi poetul coboară-n pivniță, în splendoarea tăcerii,unde se va închide, înghițind cheia! Își aduce trei buchete de trandafiripentru galeria muzei...și fontul general va fi: trebuchet!Acum, ascultă cântecul din colivia mare,a celui mai mic colibri, speriat de subsol;poetul se va semna, cu fontul special: ... IX. DESPRE UN TIMP ȘTRANGULAT, de Cristian Pop, publicat în Ediția nr. 1459 din 29 decembrie 2014. Am început ziua, cu rostul ucis! Un
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376365_a_377694]
-
moare de frig, pe când în oraș... să te ferească Dumnezeu! În curând au ajuns în centru, în Vedea iar Gheorghe a plecat după treburile sale, la fel și tractoristul. După un timp, primul s-a îtors ducând în mână o colivie cu doi porumbei și o sacoșă mare cu târguieli. Pe Costache l-a găsit la bar, în centru, au băut împreună câte o cafea și s-au întors la tractor pornind către casă. Încetase ninsoarea între timp, însă gerul era
JOCUL FULGILOR DE NEA (CONTINUARE) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/376537_a_377866]
-
pornind către casă. Încetase ninsoarea între timp, însă gerul era mușcător. Când a ajuns acasă, se făcuse aproape ora prânzului. Florica pregătea demâncarea în bucătărie iar copiii priveau la televizor și își făceau de lucru cu jucăriile. Gheorghe a dus colivia în cotețul porumbeilor cu fereală să nu-l vadă careva și apoi a venit înlăuntru aducând cu sine șirurile de covrigi și merele pentru colindători și alte lucruri necesare, care le mai târguise. În zilele următoare norii au încetat să
JOCUL FULGILOR DE NEA (CONTINUARE) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/376537_a_377866]
-
împartă darurile strigând fiecare copil pe nume, după o listă, începând cu cei de la grădiniță și terminând cu cei din clasa a patra. Nu mică a fost uimirea și bucuria lui Ionuț când moșul i-a adus în dar o colivie cu doi porumbei frumoși rotați. Violetei îi dăruise puțin mai înainte, un cățeluș tare frumos și neastâmpărat, care abia ce și-a cunoscut noua stăpână, a început să-i tragă șireturile de la ghete. La serbare erau prezenți și părinții copiilor
JOCUL FULGILOR DE NEA (CONTINUARE) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/376537_a_377866]
-
mâine... vacanță e în toate umbrele cetății, de poezie zările sunt pline... sectorul de iubire ...n-ai bilet, tristețea ploua peste tot, la plâns a mai rămas hohot, patriotismul este mort... de ras ,nu știu cine mai râde- ne-am încuiat în colivii ciudate ne place lumea în situații hâde, sufletele -s pline de răutate, trăim o viață plină de păcate... acesta-i ultimul raport! Am vrea iubirea să revină mâine, să danseze în palele de vânt dragostea eternă să ne îngâne, și
ULTIMUL RAPORT de LUCIAN TATAR în ediţia nr. 2355 din 12 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375891_a_377220]
-
de iluzii-amare Descaleci azi din vise, înfășurat în noapte... Un zburător - ce tatuezi pe trup dorințe arzătoare, Sorbind sărut cochet și rătăcind printre-ale mele șoapte... Puzderie de umbre se năpustesc cu zâmbetul șăgalnic, Ca să elibereaze visul, rămas captiv în albe colivii. Uitând de cele sfinte, fierbinte și năvalnic, Săruta primăvară, si dantuie bezmetic pe-ntinsele câmpii. Citește mai mult Un zburătorînchisă e fereastră și falduri jucăușe de perdeaînvăluie molatec făptura-mi, de gânduri ostenita;Stelele cern în noapte priviri pe munți
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/375778_a_377107]
-
și de iluzii-amareDescaleci azi din vise, înfășurat în noapte...Un zburător - ce tatuezi pe trup dorințe arzătoare,Sorbind sărut cochet și rătăcind printre-ale mele șoapte...Puzderie de umbre se năpustesc cu zâmbetul șăgalnic,Ca să elibereaze visul, rămas captiv în albe colivii. Uitând de cele sfinte, fierbinte și năvalnic,Săruta primăvară, si dantuie bezmetic pe-ntinsele câmpii.... XIV. TE-AȘTEPT..., de Corina Negrea , publicat în Ediția nr. 2143 din 12 noiembrie 2016. Te-aștept Te-aștept cum înserarea așteaptă să picteze Cu
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/375778_a_377107]
-
avânți încrezător spre soare, cu aripi îndrăznețe, Genunchiul tău să nu se zbată nicicând în brazde de noroi. Sa-mprospatezi cu flori de iasomie a tinereții glastra, Petale de frumos s-asterni pe-a timpului câmpie pârjolita. S-adapostesti în colivia inimii, o pasare albastră Când din înalt, cu cioburi de cuvânt, se-ntoarce ostenita. Și să croiești cărări de maci, aprinși într-o văpaie jucăușa, Cu-al buzelor balsam să vindeci poveștile gravate pe obraz. Să mă găsești în jarul
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/375778_a_377107]
-
avânți încrezător spre soare, cu aripi îndrăznețe,Genunchiul tău să nu se zbată nicicând în brazde de noroi.Sa-mprospatezi cu flori de iasomie a tinereții glastra,Petale de frumos s-asterni pe-a timpului câmpie parjolita.S-adapostesti în colivia inimii, o pasare albastraCand din înalt, cu cioburi de cuvânt, se-ntoarce ostenita.Si să croiești cărări de maci, aprinși într-o văpaie jucăușa,Cu-al buzelor balsam să vindeci poveștile gravate pe obraz.Sa mă găsești în jarul ce-
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/375778_a_377107]
-
prag peste minte Mă caută sfinții-n apus de cuvinte M-adună la tine eu fug iar de mine Alerg cu apusul în hainele goale Mă zbucium în taină de parc-aș fi vie Mi-e sufletul flăcări în cea colivie Mă ține aproape cu brațele tale Strivesc zorii zilei cu ochi de pierzanii Adorm înserarea în trista minciună Mi-e viața o noapte sub clarul de lună Ajută-mi tristețea s-adoarmă-n litanii Părinte duhovnic e camera goală În patu-așteptării alarma
SPOVEDANIE de CARMEN POPESCU în ediţia nr. 2293 din 11 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375938_a_377267]