1,048 matches
-
umplutură etc.), seria asta își justifică apariția prin situația informală de comunicare. Elementele din seria asta nu pot fi substituite cu elemente din seria aceasta când ocurența lor este apriori restrânsă la uzul informal: fie este vorba de expresii tipic colocviale care nu au corespondent în limbajul formal (asta e!, chestia asta, asta-i bună, și cu asta basta), fie este vorba de structuri lexico-sintactice care, în uzul formal, au echivalente, mai apropiate sau mai îndepărtate de uzul informal al lui
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
de cultură a vorbitorilor, ci cu opțiunea de moment pentru o exprimare relaxată/formală; interesant este că B folosește forma acesta pentru a se adapta la statutul interlocutorului său, deși limbajul său până în acel punct este marcat de diverse elemente colocviale: A: și ăsta TOT la bucurești merge. B: ((tace)) A: TOAte care trag acolo merg la bucurești. B: știu. de un an TOT cu ele merg. A: eu nu am plecat cu ăla pentru că mi s-a părut cam rablă
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
sistemul politeții și selecția formelor așteptate într-o situație de comunicare dată reprezintă uzul nonmarcat. În schimb, procesul negocierii politeții și devierile de la uzul standard produc efecte discursive. În limba actuală se remarcă două tendințe contrarii, care opun net conversația colocvială discuțiilor formale. În conversație, colocvialitatea tinde să relaxeze regulile adresării politicoase, în timp ce, în discuțiile formale, sistemul ierarhic întărește uzul pronumelor de politețe. Pe lângă selecția propriu-zisă a formelor, gradul de deferență poate fi negociat și prin alte procedee lexico-gramaticale. În conversația
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
care vorbeam); forma aferezată a demonstrativului compus cu ecce (cel) și forma echivalentă simplă ăla, când funcționează în calitate de centre ale unor grupuri (pro)nominale (cel de pe masă/ăla de pe masă); relativul compus, specific limbii scrise, stilului "înalt" (ceea ce) și demonstrativul colocvial asta, ocurente în structuri sintactice sinonime (ceea ce e o problemă/asta e o problemă); relativul compus ceea ce (cu distribuție limitată) și relativul simplu ce (a spus ceea ce a crezut de cuviință/a spus ce a crezut de cuviință). Acești termeni
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
său la informație; mesajul este puțin elaborat, de pildă din cauza condensării ideilor în pronume demonstrative sau nehotărâte; întrebările adresate interlocutorului sunt directe și agresive; întrebările retorice și emfatice vehiculează acuzații; colocvialitatea este exacerbată (de pildă, prin folosirea insistentă a formelor colocviale ale demonstrativului sau suprimarea pronumelor de politețe), indicând dezinteresul interlocutorilor pentru respectarea normelor de conduită verbală: B: [deci tu nu nu trebuie să mă inviți pe MINE. tu tre:be să mă anu:nți pe mi:ne::↓ BĂI miHAI↓ vezi
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
dublării dincolo de limitele propoziției, prin raportare la contextul discursiv în care se produce. 13 Această ultimă afirmație se bazează doar pe experiența mea de vorbitor de limbă română și nu poate fi verificată, deoarece nu există un corpus de română colocvială dinainte de 1990. 14 Este posibil ca variabile individuale precum gradul de complexitate cognitivă, abilitatea de manipulare a simbolurilor verbale, temperamentul, starea afectivă de moment să influențeze selecția pronumelui în locul unui substantiv. 15 Un fenomen similar a avut loc în Spania
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
limbii engleze coroborata cu folosirea anglicismelor are ca efect exprimarea pleonastica întâlnită cu o frecvență destul de mare: Filmul s-a terminat cu happy-end sau *Se bate un penalty de la 11 metri. În această categorie intră și anglicismele folosite în varianta colocviala: boss, high-life, speech. Cei mai folosiți termeni în limbajul familiar sunt ok și full. De asemenea trebuie menționat și termenul no comment folosit de toate categoriile sociale. Pe de altă parte, anglicismele de lux sunt împrumuturi inutile care țin de
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Cătălina Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92811]
-
Izvorul și clipa (1981), Taina care mă apără (1983), Cel care sunt (1987), Rădăcina de foc (1988), Hristos nu are nici o vină (1991), Curățirea fântânii (1993), Rugăciune pentru mama (1994), Văd și mărturisesc (1996) ș.a. - V. a preferat comunicarea deschisă, colocvială, sentimentală (recurgând și la mijloace publicistice) cu cititorul, încheindu-și poeziile cu accente dens emoționale. „El atacă poezia frontal și cu cea mai mare simplitate, cu candoarea și nevinovăția celor care umblă pe acoperișuri” (Marin Sorescu). Miza se pune pe
VIERU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290559_a_291888]
-
71-75; Ilie Constantin, „Migdalul înflorit a doua oară”, LCF, 1973, 1; Dana Dumitriu, Reîntoarcerile poeților: Dragoș Vrânceanu, „Cântecele casei de sub pădure”, RL, 1973, 32; Grigurcu, Idei, 109-115; Crohmălniceanu, Literatura, II, 508-509; Piru, Poezia, I, 144-148; Barbu, O ist., 98-100; Regman, Colocvial, 296-304; Vlaicu Bârna, Dragoș Vrânceanu, RL, 1977, 19; Eugen Jebeleanu, Buimacul frenetic, LCF, 1977, 32; Gheorghe Grigurcu, Ceremonie critică, VR, 1977, 12; Adrian Popescu, Poezia lui Dragoș Vrânceau, ST, 1978, 5; Dorin Tudoran, Biografia debuturilor, Iași, 1978, 235-246; Grigurcu, Poeți
VRANCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290651_a_291980]
-
creează structuri de insistență (are bani pe el), uzul extins al locuțiunii la greu, locuțiunea verbală a se băga în seamă cu cineva, superlativul construit pe tiparul repetitiv băiat de băiat (construcție sintactică apărută în argou și trecută în limbajul colocvial). La nivel semantic, sensurile sînt determinate în mare măsură de context. Lexicul argotic are o sinonimie foarte bogată și în permanentă amplificare: noțiunile fundamentale - părțile corpului uman, acțiunile de bază (a mînca, a bea, a întreține relații sexuale, a bate
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
considera că există două limbi diferite. Această perspectivă se regăsește ilustrată în studiile axate pe investigarea "imaginarului lingvistic" al locutorilor. Cît privește producțiile verbale concrete, situațiile diglosice sînt supuse instabilității temporale din pricina numeroaselor interferențe care se produc constant între varianta colocvială și varianta cultă a unei limbi folosite în comunicarea curentă. La M. Bahtin, conceptul de "diglosie" poate fi asociat celui de "plurilingvism" social, fiind strîns legat de factorii sociali și de condițiile socio-politice, în afara cărora nu se poate realiza o
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
treacăt, printre atâtea alte realizări notabile, dar vom reveni asupra acestui aspect -, au apărut protagoniștii primei seri: dirijorul Gheorghe Costin, de la Filarmonica, de unde altminteri, din Timișoara și extravagant-multiefervescent bonvivantul Ioan Holender. Domnia sa a făcut toți banii Galei, ca să ne exprimăm colocvial, a prezentat solistele și soliștii, a glumit, a ironizat cu finețe și a bine dispus o lume care aștepta cu înfrigurare marea muzică. Marea muzică a concertului de gală a fost livrată în doze homeopate, alături de comentariile spumoase ale unui
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2179_a_3504]
-
întrebărilor retorice, în DI. Dar acestea sînt, ca și aspectele menționate în secțiunea precedentă, trăsături gramaticale sau așezate sub semnul gramaticii; aici ne axăm asupra unor probleme de vocabular care exprimă, aparent mai direct, personalitatea și viziunea. „Pierderea” lexicului viu, colocvial, partizan și angajat al personajului este, se pare, una din cele mai izbitoare caracteristici ale Discursului Indirect, prin comparație cu Discursul Direct. Cu toate acestea, merită menționat că ceea ce se pierde cu siguranță în DI nu este neapărat „limbajul colorat
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
acordului în limba română, într-un cadru teoretic generativist, dar fără a exclude ipoteze din alte cadre teoretice și fără a face analize foarte "tehnice" ale acordului. Pe lângă limba standard (sistemul limbii), am avut în vedere pe parcursul capitolelor și realizări colocviale ale acordului sau din registrul oral, dacă acestea au un grad de frecvență ridicat. Structura lucrării Teza cuprinde nouă capitole și concluzii. Primul capitol, intitulat Aspecte teoretice, este dedicat unor probleme de definire a acordului, de descriere a cadrului teoretic
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
de radio și de televiziune. Nivelurile limbii descrise în teză În general, nivelul de limbă descris în cuprinsul celor opt capitole este cel al românei contemporane standard. Nu este întotdeauna ușor de delimitat între nivelurile limbii: limba standard vs. limbajul colocvial, limba vorbită vs. sistemul limbii, fenomen de procesare a mesajului vs. posibilitate de exprimare care ține de sistemul limbii. În general, am inclus în capitole și unele realizări colocviale sau din registrul oral ale acordului (de la TV, de la radio, de pe
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
întotdeauna ușor de delimitat între nivelurile limbii: limba standard vs. limbajul colocvial, limba vorbită vs. sistemul limbii, fenomen de procesare a mesajului vs. posibilitate de exprimare care ține de sistemul limbii. În general, am inclus în capitole și unele realizări colocviale sau din registrul oral ale acordului (de la TV, de la radio, de pe internet etc.), cu condiția ca acestea să nu fie fenomene marginale sau accidentale. În aceste opt capitole, nu am exclus nici posibilitățile de exprimare din registrul oral sau din
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
întotdeauna la ambele elemente componente. Cazul genitiv sau dativ este marcat doar o dată, la primul element component, cu excepția femininului singular, unde cazul e marcat și la al doilea component. (3) celuilalt, celeilalte (vs. cealaltă, N/AC), celorlalți, celorlalte În limbajul colocvial sau în limba vorbită, cazul poate fi marcat accidental la ambele componente, la formele de plural: (4) a. așteptăm și declarațiile celorlaltor lideri ai Alianței (L. Pătraș, Realitatea TV, 2007) b. Oferim cofraje termoizolante de proveniență germană și de aceea
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
este marcată pentru caz prima parte a cuvântului. Conform tiparelor morfologice, mărcile flexionare se atașează la finalul cuvântului. Prin interacțiunea celor două reguli, se ajunge la dubla marcare a cazului în aceste forme. Forma celorlaltor nu este rară în limbajul colocvial 21, însă utilizarea sa nu indică o tendință a limbii. 2.2.1.3. Acordul lui cel Conform normelor gramaticale, cel se acordă în caz cu substantivul. Acest acord se produce atât când cel servește la exprimarea superlativului relativ, cât
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
au fost adaptate morfologic (complet) la sistemul flexionar al limbii române, acceptă și acordul formal, și pe cel semantic, atât al determinanților, cât și al adjectivelor. Substantivul babysitter, care poate avea referenți masculini sau feminini 29, are și o varianta colocvială adaptată sistemului morfologic românesc, cu sufixul moțional -ă. Forma neadaptată morfologic babysitter se poate acorda fie referențial, fie formal, însă forma cu sufixul moțional -ă, încadrată morfologic la genul feminin, nu se poate acorda decât formal: (30) a. Maria e
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
Maria e un babysitter bun. - acord formal c. Caut babysitteră. (www.roportal.ro/anunturi) d. babysitteră bună / *babysitteră bun Pentru o serie de substantive cu genul formal masculin (ca ministru, doctor) s-au creat, în limbajul standard sau în cel colocvial, perechi cu sufixe moționale specifice limbii române: babysitteră, barmaniță, doctoriță, ministreasă, ministră etc., semn că în română se simte nevoia marcării formale a distincției masculin-feminin la substantivele [+Animat]. În limba vorbită sau în registrul foarte colocvial, se întâlnesc și exemple
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
standard sau în cel colocvial, perechi cu sufixe moționale specifice limbii române: babysitteră, barmaniță, doctoriță, ministreasă, ministră etc., semn că în română se simte nevoia marcării formale a distincției masculin-feminin la substantivele [+Animat]. În limba vorbită sau în registrul foarte colocvial, se întâlnesc și exemple cu acord semantic al determinanților proclitici sau al adjectivelor. Astfel de exemple, rare, trebuie analizate fie ca fenomene de procesare a enunțului, care implică neanticiparea mesajului sau suprapunerea și amalgamarea unor construcții, fie ca marcate stilistic
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
sute de mii de spectatori. (www.tariceanu.ro) b. ...prinse de alți milioane de fotografi înaintea mea. (www.fotografa.ro) 4. Acordul din perspectiva țintei. Particularități ale unor clase lexico-gramaticale 4.1. Numeralul 4.1.1. Numeralul cardinal În româna colocvială, numeralele compuse tind să devină invariabile, nemarcând acordul în gen. Este o tendință care ține de sistemul limbii actuale, în varianta ei colocvială, nu un fenomen de procesare a mesajului: (63) a. cincizeci și doi de mii (Radio România Actualități
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
perspectiva țintei. Particularități ale unor clase lexico-gramaticale 4.1. Numeralul 4.1.1. Numeralul cardinal În româna colocvială, numeralele compuse tind să devină invariabile, nemarcând acordul în gen. Este o tendință care ține de sistemul limbii actuale, în varianta ei colocvială, nu un fenomen de procesare a mesajului: (63) a. cincizeci și doi de mii (Radio România Actualități, 2010) b. în cele șaizeci și unu de secții de vot (Antena 1, 2010) c. fiind nominalizat de douăzeci și unu de ori (TVR Cultural
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
doilea. 4.2. Formantul cel din componența superlativului Articolul cel intră în componența superlativului relativ al adverbului și al adjectivului. Atunci când se folosește cu adverb, conform normelor gramaticale, cel trebuie să fie invariabil, deoarece adverbul este invariabil. Dar în limbajul colocvial, cel este acordat destul de frecvent: (70) a. bugetarii cel mai prost plătiți b. bugetarii cei mai prost plătiți (71) a. cel mai prost plătiți bugetari b. cei mai prost plătiți bugetari În contextele de mai sus, acordul lui cel este
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
datorită faptului că este primul element cu trăsături phi din GD. La G/ D, formele de plural ale lui al se întâlnesc în limba standard, iar formele de singular alui (masculin) și alei (feminin) sunt rare și au un caracter colocvial: (83) a. ?alui meu (prieten vechi) b. ?alei mele (prietene) c. alor mei (prieteni) d. alor mele (prietene) Forma de feminin, singular, dativ sau genitiv alei este marcată cu terminația -ei, care apare în flexiunea nominală cu articol definit (fata
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]