9,508 matches
-
a pierdut ceva din spiritul său esențializant, a renunțat parcă, de o vreme, să-și pună în valoare o idee, o motivație clară de a monta în scenă un text și nu altul. Piesa lui Shakespeare nu este doar o comedie. Un profund spirit ludic, un erotism special, o ambiguitate intenționată și exploatată pe multe niveluri ale comicului, jocul în sine pe muchie de cuțit, complicitatea conținută a protagoniștilor, toate acestea sînt savoarea piesei. Prea puține răzbat și pe scenă. Spectacolul
Dresura de scorpie by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17025_a_18350]
-
Trucurile, multe și repetitive au de prea puține ori efectul scontat. Uneori, personajul interpretat de Marian Râlea pare o copie palidă a celui jucat cu atîta aplomb și farmec în spectacolul Iluzia comică a lui Alexandru Darie de la Teatrul de Comedie. În partea a doua și mai cu seamă spre final, lucrurile par să se așeze și altfel și să capete o dimensiune specială. O evoluție a personajului "îmblînzit" se remarcă în jocul Oanei Pellea, mai dinamic, cu mai multe momente
Dresura de scorpie by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17025_a_18350]
-
temem că nu e decît o emanație a libertinilor politici, înspăimîntați, ei, că nu vor mai putea pescui în apa tulbure a insatisfacției generalizate, a frustrării obștești. "Popularizarea, mai pretinde dl. Theodorescu, a ucis acele candori, acele utopii sau acele comedii care se spuneau și se proclamau în Piață. Dacă votul a fost anormal de masiv pentru FSN, aceasta s-a datorat cererii exprese a celor din Piața Universității, cereri adresate mie în tratativele comune, de a fi mereu și mereu
Piața Universității în cheie polemică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17016_a_18341]
-
se pierde mai mult! Filmul francez in competiție care s-a bucurat de cel mai mare succes la Cannes s-a numit Harry, un prieten care-ți vrea binele (de Dominik Moll, n.1962, aflat la al doilea film). O comedie neagră, care nu i-ar fi displăcut nici lui Hitchcock. În viața banală a unui tînăr intelectual (profesor, bani puțini, rutină, copii mici etc.) irumpe un uitat fost coleg de liceu (Harry din titlu), care îi reamintește, celui sleit în
Români, nu mai cerșiți la Paris! by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17027_a_18352]
-
doar adorabili spre meritul supervizorului expert cu nume de basm, Henry Andersen, și al Multioscarizatului John Dykstra. Pe unda verosimilității acestui șoarece umanoid (ale cărui mânuțe de copil provoacă totuși un frison neplăcut!) se ajunge inevitabil la cea mai bună comedie a anului, răsplătită de Globul de aur, la capitolul doi din Toy Story care, în mod neașteptat, se poate spune că rezolvă problemele existențiale mai mult sau mai puțin voalat expuse de celelalte două filme în discuție. Pionierul animației computerizate
DiCaprio + Stuart Little = Toy Story 2 by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/17044_a_18369]
-
pot lipsi de teatru. Și de aceea poate premiera Teatrului Odeon cu Cafeneaua (La Bottega del coffè) de Carlo Goldoni, în regia lui Dragoș Galgoțiu și scenografia lui Vittorio Holtier a sosit ca un dar: un spectacol spumos, elegant, o comedie fină jucată impecabil de actorii trupei care n-au vrut să demonstreze nimic altceva decît profesionalism. După o perioadă dominată nu de multe împliniri, regizorul Dragoș Galgoțiu rămîne plenar în atenția publicului și a specialiștilor cu două spectacole: Furtuna de
Pe balerină o întreține Contele by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17076_a_18401]
-
ultimele puneri în scenă - Furtuna și Cafeneaua - unul de tip sincretic în care actorul devine suportul gestului, cuvîntului, al plasticității corpului și spațiului, al unei anumite cromatici, al anumitor sonuri și fraze muzicale. Puțini sînt regizorii care au cheie la comediile lui Carlo Goldoni. Mai presus de toți, desigur, Giorgio Strehler ale cărui spectacole sînt tot atîtea studii teatrale, cercetări pe tărîmul dramaturgului italian. La noi, Vlad Mugur și Silviu Purcărete au realizat spectacole memorabile, dacă ar fi să amintim aici
Pe balerină o întreține Contele by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17076_a_18401]
-
făcut după '89 de Vlad Mugur la Teatrul Odeon și Piațeta - antedecembristă - a lui Silviu Purcărete de la Teatrul Tineretului din Piatra-Neamț. Putem spune că, prin Cafeneaua, și Dragoș Galgoțiu a știut să intre în spațiul goldonian realizînd cu adevărat o comedie savuroasă, structurată pe lanțul clasic ale qui-pro-quo-uri, cu un ludic conținut, nu gros și ostentativ, reușind să nu alunece în facil, în manierism, eliminînd seria de trucuri ieftine care să stîrnească rîsul cu orice preț. Cafeneaua strînge laolaltă oameni, povești
Pe balerină o întreține Contele by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17076_a_18401]
-
și victima, unor cărți, filme și spectacole. S-a crezut că nu se va mai putea scrie poezie după Auschwitz. S-a putut. Ba chiar, la concurență cu premiile și succesele de casă obținute pe versantul tragic, au apărut și comediile Holocaustului. Anna Frank a fost o fetiță evreică din Olanda care, în anii războiului, a stat ascunsă cu familia ei. În cele din urmă au fost găsiți de naziști și deportați. Singurul supraviețuitor, tatăl s-a întors din lagăr, a
Fidelitate by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/17094_a_18419]
-
dau seama că ei trăiesc aici și acum, într-o lume întunecată și imperfectă. Această rezistență este unul din primele semne ale trecerii spre altceva, ale schimbării modalității de reprezentare a realității. În urma unei ultime analize, a seninătății întruchipate prin comedie, epilogul vine să stabilească raportul dintre epoca clasică și epoca modernă. Lumile imaginare, bogate și bine desprinse de universul empiric, universuri înzestrate cu un "supliment ontologic vizibil", cultivau publicului gustul și obișnuința extraordinarului. Departe de "transfigurarea banalului" și de "sacralizarea
O alegorie a depărtării by Alina Chiriac () [Corola-journal/Journalistic/17090_a_18415]
-
Faptul că la Caragiale se vorbește mult și că vorbitul în ipostaza de viermuială și trăncăneală devine pentru insul caragialian o adevărată ocupație a fost remarcată întîi de V. Fanache..." Nu importă atît faptul că se poate replica citînd din Comediile d-lui Caragiale, cît mai ales impresia dezagreabilă pe care o produce permanenta gratulație între ucenic și maestru, între notele lucrării și postfața lui V. Fanache. O lectură simbolică a operei lui Caragiale, așa cum propune Ștefan Gencărău, urmărește să arate
Caragiale numărat by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17088_a_18413]
-
fiica și bunica, bîntuite de-a lungul anotimpurilor de nostalgia paradisului pierdut, figurat oniric prin cuibul de barză cu oul cosmic. Sinceritatea impusă de repetatele confesiuni trimite la o scenă similară din Notting Hill (Marea Britanie, 1999) a lui Roger Michell, comedie lirică de o încîntătoare convenționalitate, anume creată pentru a ne amăgi cu posibilitatea anulării barierei dintre realitate și ficțiune: iubirea imposibilă dintre o actriță americană și un librar londonez prinde avînt abia după secvența nocturnă din parc - un soi de
Doamne, nouă redă-ne... by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/17078_a_18403]
-
toată atenția, cu excepția unor pasaje în care Sanda Stolojan înregistrează cu candoare - ca Toader Hrib în Cronica de la Arbore - evenimente cunoscute din presă ("Efervescență la Kremlin. Gorbaciov e pe punctul să reușească o mare lovitură..."; "Alegerea lui Bill Clinton: o comedie americană în care vulgaritatea și brutalitatea se iau la întrecere..." etc.) O gândire provocatoare Jurnalul lui Cristian Bădiliță - Tentația mizantropiei - are un mai mare grad de subiectivitate - este vorba de o subiectivitate asumată (autorul, încă tânăr, sfidând riscurile pe care
România, mon amour by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17086_a_18411]
-
acela al lui Mircea Zaciu, constantăm, pe lîngă numitorul comun al unor subiecte și stări de spirit, semnificative deosebiri. Ultimul e o operă de moralist penetrant și malițios, bizuit pe materiale eterogene, nedisprețuind zvonul, știrea neconfirmată, comerajul. Efectul e de "comedie umană" sui generis, spectacol de psihologii și de fapte pe care le străbate sancțiunea etică nedisimulată. În schimb Jurnalul lui Radu Petrescu e o operă de estet întemeiat pe emoții literare, plastice, muzicale, în speță pe cele plastice, cărora le
"Spațiul dintre viață și artă" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17070_a_18395]
-
literare, plastice, muzicale, în speță pe cele plastice, cărora le dă replică în verb, oarecum desprins de umanitatea pe care o prizează sporadic, obiectiv, rezervîndu-și subiectivitatea pentru aura cromatică extraordinară cu care îi înzestrează evocarea. Rezultatul nu e atît o "comedie umană" cît una estetă, de forme și culori, de ritmuri și eufonii cu un fond moralist subiacent, precum o fabulă enormă a viziunii autorului, cu tîlcuri ale realului subînțelese. Sensul cel mai general și cel mai important îl reprezintă impactul
"Spațiul dintre viață și artă" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17070_a_18395]
-
lejeră, compusă parcă din mici narațiuni care rezistă în sine și nu te constrîng să urmărești filonul de continuitate narativă. În prefața sa, Florin Șlapac, care e și traducătorul acestui text dificil, se referă la roman ca la o "Divina Comedie beată". Potrivită analogie. Nu doar pentru că în centru se află un personaj alcoolic, prin ai cărui ochi tulburați percepem lumea din jur, ci pentru că Lowry (un alcoolic el însuși, se pare) scrie o proză ciudat de coerentă și dezorganizată totodată
Alcoolul ca substanță metafizică by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17115_a_18440]
-
acestor două clase sociale se întîlneau în ostilitatea față de înnoirile capitaliste, se știe. Poetul, descoperindu-i darurile, l-a îndemnat să scrie. L-a recomandat - prin Negruzzi, - Junimii și, în primul număr din 1871, a debutat în Convorbiri literare cu comedia Fata de birău. În același an, la același îndemn, elaborează întinsele Studii asupra maghiarilor, care apar în paisprezece numere ale revistei junimiste. Devenise membru îndrăgit al Junimii și cu bursa acordată de societate (apoi cu alta acordată de Maiorescu ca
Integrala Slavici (I) by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15871_a_17196]
-
a mai spus, ar avea la îndemână un subiect grandios în această privință; deși, pe noi, azi, grandoarea nu ne mai interesează. Un subiect totuși care ar ține omenirea cu răsuflarea oprită, săptămână de săptămână, atrasă de cadranul domestic, magic: Comedia umană. Cu toate că, pusă pe TV, această Comedie, strict redusă la acțiune - în afara păcatului major al Autorului de a-și ciocăni mereu personajele pe o parte și pe alta, asemeni unui doctor la consultație - prea mult nu s-ar deosebi, drept
Supliciul lecturii by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15862_a_17187]
-
un subiect grandios în această privință; deși, pe noi, azi, grandoarea nu ne mai interesează. Un subiect totuși care ar ține omenirea cu răsuflarea oprită, săptămână de săptămână, atrasă de cadranul domestic, magic: Comedia umană. Cu toate că, pusă pe TV, această Comedie, strict redusă la acțiune - în afara păcatului major al Autorului de a-și ciocăni mereu personajele pe o parte și pe alta, asemeni unui doctor la consultație - prea mult nu s-ar deosebi, drept să spunem, de Tânăr și neliniștit (Rastignac
Supliciul lecturii by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15862_a_17187]
-
la constatări generate de un retoric titlu din sezonul anterior și anume Ce-și doresc femeile, film însuflețit de un vag ofilit Mel Gibson, pus în valoare de urîțenia glamouroasă a Helenei Hunt plus un subiect incitant. Dacă protagonistului acestei comedii, tot constatînd ce gîndește sexul opus, ajunge să i se aplece - la figurat - desigur, spectatorului dornic de senzații tari care se aventurează la Scary Movie 2 (2001, distribuit de New Films International România) i se face rău și riscă să
Cocktail estival by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/15912_a_17237]
-
Omul din Mancha al lui Ion Cojar, și Cadavrul viu al lui Gelu Colceag, și Jocul vieții și al întîmplării al lui Felix Alexa, și Amanții însîngerați al lui Alexandru Tocilescu reprezintă concepția repertorială a fostei direcțiuni. La Teatrul de Comedie din București nu s-a întîmplat nimic, încă de la Iluzia comică a lui Alexandru Darie de acum trei stagiuni. La Teatrul Odeon s-a încercat un experiment în ceea ce ar privi împletirea dintre teatru și dans. Balerinul și coregraful Răzvan
Un interval și mediocritatea lui by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15924_a_17249]
-
producător cu un verificat instinct comercial, Ivan Reitman (ceh naturalizat în Canada de la patru ani) afirmă deschis că este interesat de revizitarea clasicilor (plănuiește resuscitarea Panterei roz! și - de ce nu - a propriei filmografii. Evoluție (distribuit de InterComFilm România) este o comedie SF care-și poate spori gradul de amuzament în măsura în care cinefilul își activează memoria pentru a depista citatele declarate, dar mai ales similitudinile involuntare. Pentru că Reitman, în momentul în care a hotărît să metamorfozeze scenariul semnat de David Diamond, David Weissman
Reciclări... by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/15926_a_17251]
-
ieftine. O cascadă de qui-pro-quo-uri se prăvălește peste familia bogătașului Bertrand Barnier și îi modifică viața într-un ritm foarte alert. Încurcături de identități, de paternități, interese financiare, răsfățuri ș.a.m.d. îl agresează pe domnul Barnier. Ca în orice comedie de bun gust și care se respectă, în acest vodevil declarat de însuși autorul la data scrierii - 1958 - totul e bine cînd se termină cu bine, cu un rîs provocat de situații construite cu inteligență de regizor. Atmosfera și personajele
Garajul Domnului Barnier by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15970_a_17295]
-
Lovely Rita" (debutul austriecei Jessica Hausner - o analiză rece, detașată a relațiilor unei tinere cu părinții, prietenii, cei din jur și drumul ei spre crimă - se revendică din familia spirituală a compatriotului ei, Michael Haneke) la Ghost World ( o amuzantă comedie trăznită , un fel de "Cele două Margarete" à l'anglaise, regizată de un autor - Terry Zwigoff - afirmat în filmul independent și produsă de un actor - John Malkovich - răsfățat la Hollywood). Desigur, cea mai plăcută (evident, pentru noi) surpriză a ediției
Previzibilul Karlovy Vary... by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/15956_a_17281]
-
a apelat la mirajul condimentelor - vezi Marea crăpelniță a lui Marco Ferreri - satiră grotescă a consumismului, Vatel al lui Roland Joffé - frescă gastronomică a culiselor politicii totdeauna indigeste, Nouă săptămîni și jumătate de Adrian Lyne - faimoasa idilă masochistă. În agreabila comedie Femeia totdeauna deasupra, care etalează talentele culinare ale unei brazilience plină de nuri ce-și părăsește soțul ingrat și Bahia natală ajungînd la San Francisco vedeta unui popular show tv, este evocat cultul unei zeițe a mării care se implică
Ciocolată și film by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/15972_a_17297]