4,185 matches
-
de comentariu. În primii ani C. Dobrogeanu-Gherea colaborează cu câteva articole ce consolidează ideologia publicației, alături de Gala Galaction, Emil Isac, Barbu Lăzăreanu, Petre Constantinescu-Iași, Toma Dragu. S. cuprinde, de asemenea, în 1920, un necrolog C. Dobrogeanu-Gherea și mai multe articole comemorative: I. L. Caragiale (de Ștefan Voitec, 1939), Panait Istrati (de I. Gruia, 1939), Jean Bart (1933 și 1939), Ștefan Petică (1939), Anatole France (de Ion Pas, 1931), Victor Hugo (1939), Tolstoi (1939) ș.a. Într-un articol închinat comemorării lui Mihai Eminescu
SOCIALISMUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289743_a_291072]
-
mănăstire la Putna, care era zidită de dânsul”. Mormântul este străjuit de un monument funerar care are „aspectul unui sarcofag, a cărui latură principală este decorată cu motive florale stilizate într-o înlănțuire ritmică, placa superioară este împodobită cu inscripția comemorativă dispusă marginal, iar în câmpul central se află un decor rezultat dintr-o savantă combinație de semipalmeti, frunze de stejar și flori” 4. Urmașii lui Ștefan cel Mare (Bogdan al III-lea, mort la 22 aprilie 1517, Ștefan cel Tânăr
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
înfrumusețat-o dumnea-ei cucoana Mariia pentru pomenirea Căpitanului Toma Moțoc, soțul dumisale, care s-au mutat către vécinele lăcașuri și s-au îngropat aici [biserica din Brusturi - Târgu Neamț] 7299 [1791], mai 3”82 etc. Erau respectate cu strictețe gesturile comemorative prevăzute de cultul morților (sărindare, comandare, parastase etc.), șirul de slujbe care ușura - în duhul cooperării dintre vii și morți - calea sufletului celui răposat către mântuire. Cei înstăriți facem danii Bisericii, ca un prinos suplimentar și convingător (Voevodul întărea, printr-
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
de cultură. îl cred capabil să adune în jurul lui oameni de curte. Chiar dacă în vremea lui nu s-a scris prima cronică în limba slavonă - cum cred unii istorici -, este cert că aprecia nemurirea faptei eroice. într-un asemenea „demers comemorativ” se încadra alcătuirea, probabil din porunca Voievodului, a pomelnicului boierilor care au murit tăiați de turci sub domnia lui. (vezi Ștefan Andreescu, Observații asupra pomelnicului mănăstirii Argeșului, în „Glasul Bisericii”, tom. XXVI, 1967, nr. 718, p. 801) 99. Tot în
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
planul unor rosturi pământești. Printr-o subtilă asociere (ce aparține intenției auctoriale), în care „mamei divine”, Fecioara, îi este alăturată „mama pământeană”, Neaga, falnica zidire de la Curtea de Argeș (al cărei hram este Adormirea Maicii Domnului) devine întruchiparea strălucită a unui act comemorativ cu un conținut limpede. Gestul pios („Dreptu acéia și eu m-am nevoit și am început casă a zidi sfinții sale den temelie. Deacii, pentru păcatele méle, eu nici într-un chip nu gândeam să o văzu sfârșită. Iar prea
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
incluse în sumar aparțin lui G. Ranetti, I. U. Soricu, Volbură-Poiană Năsturaș, Al. Lascarov-Moldovanu, Pan Halippa. Numărul 16/1928 conține evocarea Ion Creangă - din amintirile unui fost școlar de-al său de N. A. Bogdan, iar numărul 10-11/1927 un articol comemorativ despre B. P. Hasdeu. Predominantă este publicistica, ilustrată de numeroase articole de popularizare a fenomenului cultural din Moldova și Basarabia, de comentarii cu caracter religios sau istoric, cum sunt cele semnate de Nicolae Iorga (Bătălia de la Podul Înalt), N. A. Bogdan
SOLIA MOLDOVEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289780_a_291109]
-
umană oscilează permanent Între acești doi poli. Ambele stări sunt, dincolo de aspectele lor corporale și sufletești, experiențe ale conștiinței, interioare persoanei umane, dar și ale sufletului colectiv. Acestea sunt reproduse În mod periodic prin ritualuri, care, sub forma unor spectacole comemorative, reproduc fie situații tragice, ca expresie a suferinței, fie situații comice, ca expresie a plăcerii. Tragicul și comicul, În plan cultural, sunt cele două modele a căror semnificație este atât psihologică, cât și morală, având ca scop reproducerea suferinței sau
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
În lume a unei persoane, nu anulează relația mea cu celălalt care, pentru mine, a plecat din lume. Cel care moare, care a fost, continuă Însă să rămână În memoria mea afectivă, ca dor, și În mod periodic, prin ritualuri comemorative, el este readus ca prezență simbolică și spirituală lângă mine, În lume. În felul acesta, moartea are semnificația unui act de separare și nu a unui act de despărțire. Mai mult chiar decât atât, dorul compensează, În mod simbolic, despărțirea
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
Ritualurile sociale sunt conduite colective specifice vieții În cetate, impuse și acceptate cu caracter de obligativitate de toți indivizii acesteia. Ritualurile au la bază reprezentări colective, idei comune morale, culturale sau religioase. Ele se manifestă fie sub forma unor conduite comemorative, periodice, fie sub forma unor spectacole sau alte forme de manifestări. În orice situație Însă, ele reproduc anumite evenimente memorabile din viața socială a cetății, a personalităților exemplare ale acestora sau reprezintă forme de „descărcare colectivă” ritualizată a pulsiunilor membrilor
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
ale lui G. D. și actul final. 3 septembrie, 1982: „Cât despre limita de 80 de ani, este simplu și logic: nu doresc să asist Împreună cu ceilalți la propria mea decadență. Nu va fi nici mormânt, nici slujbă, placa mea comemorativă este așezată la picioarele lespezii. Zeii știu ceea ce fac și pentru ce o fac. Cel puțin așa sper. ll faut savoir préparer sa mort, spunea Cocteau, cu drept cuvânt”. 20 septembrie, 1982: „După cum știi, refuz să trăiesc peste 80 de
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
Dinu Flămând, Emil Manu, Adrian Popescu ș.a. Alături de textele programatice și propagandistice, abundente mai cu seamă în primele două decenii de apariție a publicației, semnate de Ion Vitner, Paul Cornea, Al. Oprea, Ion Brad ș.a., cotidianul face loc și articolelor comemorative, consacrate unor scriitori clasici români, precum Mihai Eminescu și I. L. Caragiale, sau străini, ca J. W. Goethe, N. V. Gogol, Vladimir Maiakovski, Maxim Gorki, Victor Hugo. Conform imperativului angajării politice, scriitorii și criticii sunt și semnatari ai unor texte publicistice cu
SCANTEIA TINERETULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289531_a_290860]
-
culturii „burghezo-moșierești” și ilustrată în anii ’50 de Nicolae Moraru, Traian Șelmaru, Nestor Ignat, Sergiu Fărcășan ș.a., multe „edicte” nefiind semnate - , o recuperare sau reactualizare a unor nume de seamă ale literaturii române. Așa se face că apar numeroase articole comemorative sau aniversare despre Mihai Eminescu, I. L. Caragiale, Ion Creangă (Al. Rosetti, Arta prozatorului, G. Călinescu, O expresie monumentală a poporului, Zoe Dumitrescu-Bușulenga, Specific și universalitate, 1964), Nicolae Filimon, Dimitrie Bolintineanu, Duiliu Zamfirescu, Mihail Sadoveanu (omagiat, la împlinirea a optzeci de
SCANTEIA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289534_a_290863]
-
de absența totală a obiectivității, de poetizare a materialului critic și de exuberanță imaginativă. Tot C. V. Gerota scrie un studiu intitulat Estetica lui Caragiale, iar Al. Dima și Ovidiu Papadima semnează articole despre Mihai Eminescu. S. conține și două articole comemorative de C. V. Gerota (Pe marginea lui Duiliu Zamfirescu) și D. Bodin (Bogdan Petriceicu Hasdeu). Se adaugă o cronică a revistelor din țară și străinătate, cronica plastică, cronica dramatică. Mai colaborează cu publicistică N. N. Tonitza, D. Tomescu, Al. Lascarov-Moldovanu, Ion Dragu
SECOLUL-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289599_a_290928]
-
Florian, Ion Lungu, Gheorghe Șișeștean. Rețin atenția Din amintirile lui Hrușciov și traducerea Luciei Șildan din Raymond Chandler ori Așa vorbit-a Zarathustra de Friedrich Nietzsche, în transpunerea lui Eugen Crișan. S. mai cuprinde o cronică a revistelor, interviuri, articole comemorative sau consacrate unor artiști sălăjeni, comentarii cu caracter politic, istoric, studii de arheologie, etnografie, sociologie culturală. Alți colaboratori: Emil Hurezeanu, Dina Horvath, T. Tudor Topan, Mircea Breban. M. W.
SILVANIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289669_a_290998]
-
George Nichita, care ține și o cronică a revistelor literare. Lui Călinescu îi aparțin câteva articole de fond: Valoare și ideal estetic, Despre critică și critici (cu o scurtă caracterizare a confraților), Mihai Eminescu (Glose), Tudor Arghezi și un articol comemorativ consacrat lui Vasile Pârvan. George Nichita recenzează volume de Aron Cotruș, Demostene Botez și romanul Ciuleandra al lui Liviu Rebreanu, considerat a fi o depășire atât a „naturalismului integral din Ion”, cât și a „realismului din Pădurea spânzuraților”. Tot la
SINTEZA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289698_a_291027]
-
Rusificare - despre același fenomen îngrijorător, agresiv, de „anihilare a elitelor” spirituale și a patrimoniului cultural românesc ca politică de rusificare a „insulei de latinitate într-o mare slavă”, reprezentată de români. Se adaugă necrologurile Sextil Pușcariu și Dragoș Protopopescu, portretul comemorativ Nicolae Iorga - la opt ani de la moartea năprasnică a marelui istoric, Eminescu - la centenarul nașterii, Sângele martirilor, Unitate spirituală și acuzatorul articol Păstori nevrednici, despre decretul abuziv de desființare a Bisericii Greco-Catolice din România, dar mai ales despre lipsa de
UNIUNEA ROMANA – L’UNION ROUMAINE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290354_a_291683]
-
de z. capătă repede o ținută literară distinctă datorită colaborării unor personalități din afara granițelor, precum Duiliu Vinograschi, Petre Vălimăreanu, Horia Stamatu, Alexandru Gregorian, Octavian Vuia, Eglantina Daschievici ș.a. Dezbaterile teologice, portretele dedicate unor figuri ale ortodoxiei cu prilejuri aniversare sau comemorative (Petru Movilă, Antim Ivireanul), chemările adresate enoriașilor sunt completate de reproduceri din operele unor mari scriitori (Mihai Eminescu, Ion Creangă, Octavian Goga, St. O Iosif ș.a.) și mai ales de versuri primite de la poeți din diaspora. Mai firav, și proza
ZORI DE ZI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290748_a_292077]
-
vedere alcătuirea unei liste cu eroii fiecărei comune, care urma să fie trimisă Învățătorilor spre verificare și completare, iar ulterior returnată pentru a fi publicată Într-un volum. Una din modalitățile de reprezentare cele mai sugestive a fost crearea tablourilor comemorative, care conțineau numele celor căzuți dintr-un sat, Înconjurate cu o cunună de laur și de stejar, Învățătorii fiind Îndemnați să le amplaseze „În școalele și bisericile din toate cătunele comunei” . În aceeași direcție, a Întreținerii sentimentului patriotic, atât În
SĂRBĂTORIREA ZILEI DE 10 MAI ÎN ŞCOALA ROMÂNEASCĂ HARETISTĂ. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ALINA ŞTEFANIA BRUJA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1284]
-
dascălii fiind informați În legătură cu modul de abordare a unei astfel de activități . Legată de semnificația uriașă a zilei era și ideea construirii unor monumente istorice Închinate eroilor căzuți În războiul de independență, În acest sens, Înscriindu-se ridicarea primului edificiu comemorativ În comuna Buciumeni, județul Tecuci. La inaugurarea sa, la 2 mai 1904, au participat numeroase autorități școlare și publice, printre care Spiru Haret și profesorul universitar Ion Bianu; ambii subliniau necesitatea amplasării unor astfel de monumente În cât mai multe
SĂRBĂTORIREA ZILEI DE 10 MAI ÎN ŞCOALA ROMÂNEASCĂ HARETISTĂ. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ALINA ŞTEFANIA BRUJA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1284]
-
Marivaux și Anouilh), Cornelia Comorovski, Elenă Vianu, Gheorghe Vrabie, Cornel Mihai Ionescu (Câteva probleme estetice în gândirea lui Dante, Don Quijote, mit modern, Janus bifrons - umorul pirandellian de la retorica la farsă transcendentala). Din 1966 sumarul se structurează pe secțiuni aniversare sau comemorative, dedicate lui Cervantes, Shakespeare, Dickens, Ronsard, Byron, Gorki, Hugo, Boccaccio, Kleist, dar și lui V. I. Lenin, există și secțiuni de critică și istorie literară, de recenzii și revista revistelor, de metodica a predării limbilor străine. Alți colaboratori frecvenți în
STUDII DE LITERATURA UNIVERSALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289996_a_291325]
-
1932, având subtitlul „Revista de literatură și folklor”. Director: Constantin Milici; redactor: Eusebiu Cămilar. Articolul-program (La început...) îndeamnă la cunoașterea și înțelegerea poporului prin „simțimintele lui, cristalizate în poezia datinilor și a credințelor”. Colaborează Arcadie Grigorean (Profesorul Nicolae Iorga, Eminescu comemorativ), Nicolae Zamfirescu, Mihail Havriș, D. Florea-Rariște, Vladimir P. Stoian, D. A. Burlacu, Vasile Sală, V. Arion ș.a. Eusebiu Cămilar publică versuri (Grădină pustie..., Mi-i sete de liniște!..), iar directorul publicației e prezent cu poezii, proza, culegeri de literatură populară ș.a.
ŢARA FAGILOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290066_a_291395]
-
cultului Muzelor 7. Akademia era un lăcaș sacru pentru că era situată pe „locul lui Akademos”8, vechiul erou atenian. Acest loc sfânt se afla la marginea cetății, pe drumul nordic spre Dipylon, presărat pe ambele părți cu morminte și monumente comemorative. Akademia era într-o dumbravă de smochini, caiși și lauri. Era un ansamblu arhitectonic maiestuos, armonizat cu rafinament în peisajul de-a dreptul edenic 9. Platon imita edificiile sacre ale egiptenilor în relieful mirific al Helladei. În centru se afla
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
publică și interviuri cu Victor Papilian, N.D. Cocea, Virgil Birou, Mihail Drumeș, iar la o anchetă privind problemele literaturii răspund Ion Agârbiceanu, Emil Isac, George Păun, Al. Dima, Theodor Râșcanu, Tudor Teodorescu-Braniște. În paginile revistei se găsesc și câteva articole comemorative (despre Nicolae Bălcescu, Nicolae Cartojan și Romain Rolland), semnate de Ion Antonie și Constant Răutu, precum și scrieri memorialistice (Anton Bibescu, Amintiri despre Mihail Sebastian). P. mai cuprinde anchete teatrale, o cronică a revistelor în cadrul unei rubrici intitulate „Cărți și reviste
PROVINCIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289053_a_290382]
-
Petre Aldea, Al. Cazaban. Dramaturgia este ilustrată de Al. Davila, Victor Eftimiu, E. Lovinescu (Cine era?, comedie într-un act), Emil Isac, Radu D. Rosetti, Mihail Săulescu (Săptămâna luminată). Sub semnătura lui E. Lovinescu se publică, de asemenea, un articol comemorativ despre St.O. Iosif, precum și pagini reprezentative pentru concepția sa estetică: Latinitate, Intelectualizarea literaturii și Înnoiri, o pledoarie pentru „rodirea, fertilizarea propriei noastre individualități prin înrâuriri culturale ce pornesc din îndelungata dezvoltare și înflorire a unor individualități apropiate, peste care
RAMPA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289126_a_290455]
-
Preajbă (1932) ș.a. Din 1936 R. apare sub conducerea unui comitet director compus din Scarlat Preajbă și Enescu-Bughea. Publicația, subintitulată la un moment dat „Revistă pentru învățături și îndemnuri bune”, are, în general, orientare tradiționalistă și religioasă. Sunt frecvente numerele comemorative și jubiliare sau se elogiază personalitățile care au animat și sprijinit periodicul. Așa se întâmplă în 1928, la zece ani de la apariție, când se dă și sumarul pe 1918-1928, apoi în numărul închinat lui G. Tițeica (2/1930, unde semnează
RASARITUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289137_a_290466]