109,977 matches
-
sau caricatural și maniheist. Dimpotrivă, nu numai din replicele sclipitoare ale unor personaje (cred că Virgil Duda are harul dialogurilor, așa cum îl are și pe acela al amănuntelor semnificative - gesturi, tăceri, schimbări ale fizionomiei, configurarea obiectelor înconjurătoare), ci și din comentariile și datele furnizate de autor se desprind figurile unor indivizi foarte vii, fiecare cu personalitatea sa compusă din fațete adesea contradictorii, de la dramaturgul Orăscu, conformist din interes, dar inteligent, lucid și uneori primejdios de slobod la gură (fecior de valet
Părinții și copii by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/12798_a_14123]
-
la o parte fuga în sine, la propiu și la figurat, starea de inconfort și sentimentul aiuritor că am ratat totul. O abatere de la selecția mea a fost spectacolul Recviem, o producție a Teatrului Cameri din Israel, o bijuterie, un comentariu plin de candoare, aș zice, asupra morții. Campionul prezențelor în festival este regizorul Mihai Măniuțiu, cu trei din ultimele sale puneri în scenă: Electra, o adaptare după Sophocles și Euripide, montată la Teatrul de Stat din Oradea, Moi, Rodin și
ORAȘUL MINUNILOR (I) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12782_a_14107]
-
Mihai Măniuțiu, cu trei din ultimele sale puneri în scenă: Electra, o adaptare după Sophocles și Euripide, montată la Teatrul de Stat din Oradea, Moi, Rodin și Perșii, recentele premiere de la Teatrul �Radu Stanca� din Sibiu. Nu vreau să epuizez comentariul lor aici, voi reveni cu alte ocazii. Electra este, cred, poate cea mai complexă și incitantă propunere a lui Mihai Măniuțiu din ultimul timp. Un spectacol profund, tulburător, răscolitor. O demonstrație conținută a erudiției lui Mihai Măniuțiu-teoreticianul, a modificărilor de
ORAȘUL MINUNILOR (I) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12782_a_14107]
-
cu materialul clientului, altfel spus cu elemente obiective, cu exteriorități ale realului. Formele lui, derivate din orizontul imanent al lumii, se istoricizează simultan cu exprimarea, nu numai ca o consecință a exprimării înseși, ci și prin funcția lor fatală de comentariu asupra unui univers controlat. Tronul, Cubul, Poarta, Pasărea, Stîlpul, Zidul, Radarul, Containerul, Banca, Arcul de triumf, Sarcofagul, Aripile, Îngerul, ca teme recurente, dar și întregul său registru de forme, trimit nemijlocit spre o lume cu morfologii așezate, puternice și recognoscibile
Ovidiu și Sultana Maitec by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12817_a_14142]
-
poate face istorie literară fără critică literară. Florentin Popescu privilegiază descriptivul și pastelul din poezia voiculesciană și uită să facă o istorie internă a poeziei religioase, pentru a nu se lăsa surprins de izbucnirea tematică din Călătorie spre locul inimii. Comentariul prozei se limitează, din păcate, la un șir destul de anost de rezumate ale povestirilor (p. 194-211), uitând cu desăvârșire parabolele religioase, pentru că rămâne uneori cu informația, în mod curios, la nivelul începutului anilor ´80, când acestea încă nu fuseseră editate
Biografismul hagiografic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12797_a_14122]
-
proza voiculesciană se exprimă mai mult adjectival, prin superlative, decât prin analize: astfel, în Sezon mort efectul cumulativ e "extraordinar" (p. 203), Pescarul Amin are "o formidabilă deschidere simbolică" (p. 205) și un final "magistral", care merită citat, "oricare alt comentariu fiind de prisos" (p. 207). Rezultatul nu poate fi decât o repovestire rezumativă, punctată exclamativ, căci nu se poate face critică literară cu convingerea că "orice comentariu e de prisos". Concluzia exegetului e că temele și motivele povestirilor voiculesciene "sunt
Biografismul hagiografic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12797_a_14122]
-
deschidere simbolică" (p. 205) și un final "magistral", care merită citat, "oricare alt comentariu fiind de prisos" (p. 207). Rezultatul nu poate fi decât o repovestire rezumativă, punctată exclamativ, căci nu se poate face critică literară cu convingerea că "orice comentariu e de prisos". Concluzia exegetului e că temele și motivele povestirilor voiculesciene "sunt variate", arta prozatorului e "extraordinară", iar subiectele "senzaționale sau banale". Cu astfel de aprecieri critica însăși cade în banalitate. E apoi mult prea reductiv, chiar comic, să
Biografismul hagiografic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12797_a_14122]
-
o mare șansă, el este și cel în care s-a vestit pentru prima dată talentul lui Marin Preda, un scriitor mai mult important și emblematic pentru ceea ce a urmat decât valoros, motiv pentru care am pornit de la el în comentariile de față. Voi continua." De ce poate fi socotit Marin Preda un scriitor mai mult important și emblematic decât valoros, ar fi să aflăm așadar dintr-un comentariu viitor al criticului, așa cum ne promite. Așteptăm cu viu interes. Enigmă Aflăm din
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12804_a_14129]
-
ceea ce a urmat decât valoros, motiv pentru care am pornit de la el în comentariile de față. Voi continua." De ce poate fi socotit Marin Preda un scriitor mai mult important și emblematic decât valoros, ar fi să aflăm așadar dintr-un comentariu viitor al criticului, așa cum ne promite. Așteptăm cu viu interes. Enigmă Aflăm din pagina culturală a Cotidianului (nr. din 21 mai) vestea că poetul și publicistul Aurelian Titu Dumitrescu a tipărit o nouă carte, Forme de liniște. Ni se mai
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12804_a_14129]
-
dacă FRF-ul are prerogative clare în ceea ce privește intercomunicarea dintre supușii săi. Mă interesam și la LPF, însă Dumitru Dragomir tocmai se afla într-o dispută academică cu Mugur Ciuvică, gata să producă o dereglare miocardică lui Ralu Filip și un comentariu doct lui Răzvan Popescu... Sigur: e posibil ca, în cadrul instituțiilor în cauză să funcționeze câte un Compartiment de Invective și Admonestări (CIA), dar e discret sau chiar secret - nu știu; e posibil să existe și în domeniul sportului-rege, precum în
Pițurcă, Dinu și Lombroso by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12842_a_14167]
-
Dallas "in the Cotton Bowl". E vorba de un stadion (teren) care poartă numele de Bowl? Sau de un teren sportiv amplasat pe piața bumbacului? N-am de unde ști." O scrupulozitate în cel mai mic detaliu, o neliniște în fiecare comentariu. Răvășitoare pagina aceasta și forța extraordinară a unui intelectual de rasă, devenit mai apoi un autentic "homo religiosus", cum l-a numit Virgil Ierunca. Glasul arhitectului... ...adevăr grăiește. Dar cine să-l asculte, cine să-l înțeleagă? Suplimentul Cultural al
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12822_a_14147]
-
și de aer?), este de-a examina fenomenul și de-a trage concluziile trebuitoare unei redresări. Din fericire, există confrați ce răspund acestui comandament al momentului. Unul dintre ei este poetul Vasile Dan, diriguitorul revistei "Arca" din Arad, ale cărui comentarii întrunite în volumul Proza zilei ne-au prilejuit însemnările de față.Dl Vasile Dan își pune un șir de întrebări pe care le resimțim ca fiind ale noastre, ale tuturor. întrebări frecvent retorice prin aceea că răspunsul lor (răspuns care
Poetul în cetate by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12830_a_14155]
-
devastată de coșmarul războiului. Remus Lunceanu e predestinat să fie victima unei lumi nedrepte. O recunoaște el însuși: Se vede că mă născusem în zodia învinșilor lipsiți de îndrăzneală și de vigoare" (v. Opere 3, text ales și stabilit, note, comentarii și variante de Niculae Gheran și Nicolae Liu, Editura pentru literatură, 1968, p. 10). Remus Lunceanu trăiește secolul XX, de la începuturile sale, ca pe o "eră a suspiciunii", cum am spune după Nathalie Sarraute. El are "conștiința cinstei" (p. 11
Calvarul lui Liviu Rebreanu – romanul unei disculpări (I) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12854_a_14179]
-
religios, ci social, personajul preferând securitatea prejudecăților sale pe care le crede legitimate de religie... Această factură eronată a "martiriului" e subliniată prin contrapunctul ironic al muzicii rock'n'roll ce reprezintă fundalul sonor al secvenței. Lungmetrajului îi e adiacent comentariul regizorului intercalat cu cel al asistentului de regie, Mardik Martin. Scorsese menționează adesea influența pe care grupul de cineaști din La Nouvelle Vague au avut-o asupra lui, fără însă a detalia punctual această remarcă. Îmi propun să compensez această
Scorsese îți bate la ușă by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12266_a_13591]
-
Criticii n-au primit foarte bine romanul, numai că în Franța opinia despre o carte se exprimă mult mai puțin tranșant ca la noi. Lire i-a acordat de pildă două pene din patru, dar nimic negativ nu răzbătea din comentariul pe care îl însoțeau. La Quinzaine littéraire l-a recenzat undeva înspre mijlocul revistei și nu l-a trecut în recomandările de pe ultima pagină. Cu toate astea, toată lumea pronostica succesul lui Gaudé în finala cu Alain Joubert, Marc Lambron și
Premiile literare franceze – 2004 by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/12269_a_13594]
-
ce se trădează prin cultul nostalgic al fragmentelor care suferă de condiția lor de aservire (damnare) la "imaginea lumii și a ființei" ca întreg: "Acum ca și altădată, scrisul lui Lucian Raicu sfidează (...) pericolul uniformității, latent în extazul liniar al comentariului, care ajunge - uneori - să riște inadecvarea, tratînd cu gravitate exagerată amănunte mai puțin semnificative ori chiar insignifiante: un cuvînt, o exclamație sau - ca să exagerez și eu puțin! - chiar o virgulă! - din jurnalul lui Tolstoi îi pot da lui Lucian Raicu
Trei decenii de critică (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12257_a_13582]
-
care Chip o învăța acum era că influxul de capital american era cu atît mai abundent cu cît promisiunile erau mai absurde și mai hilare. În fiecare zi, Chip dădea naștere la comunicate de presă, declarații financiare false, pasaje de comentarii care argumentau inevitabilitatea hegeliană a politicii comerciale brute, mărturii nerușinate care atestau apropiatul boom economic lituanian, întrebări piezișe pentru chat room-urile de investiții online, precum și răspunsuri directe și izbitoare. Dacă i se atrăgea atenția că minte sau nu știe ce
Jonathan Franzen - CORECȚII by Cornelia Bucur () [Corola-journal/Journalistic/12292_a_13617]
-
interviu cu valoare testamentară, acordat lui Farkas Jenö cu puțin timp înaintea morții, cronicarul își situa propriile texte "mai aproape de studiu, de dezbatere, cu inserții polemice în segmentul de Ťcritică a criticiiť care nu lipsește mai nici unuia din aceste ample comentarii critice" (Ultime explorări critice). Caracterizarea de mai sus se confirmă la lectura ultimei antologii regmaniene, cuprinzând o bună parte a cronicilor publicate de autor despre proza postbelică. Dacă ar fi să căutăm genul proxim al criticii sale, probabil că l-
Critica de a doua zi by Adrian Terian () [Corola-journal/Journalistic/12302_a_13627]
-
Cu toate acestea, în spatele acestor informații pe care obișnuim să le trecem la categoria faptului divers se pot ascunde revelații de mare profunzime, mici lecții de înțelepciune sau concluzii de un umor (fie el și involuntar) nebun. Cele mai multe dintre excelentele comentarii din volumul lui Alexandru Călinescu, Adriana și Europa (publicate inițial în revista "Dilema") sînt inspirate de rubricile de fapt divers ale unor publicații (în special franceze). Nu toate, însă. Altele prezintă note de lectură (la rigoare și acestea s-ar
Savoarea faptului divers by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12300_a_13625]
-
ca double ecriture (Derrida) confruntă interpretarea dominantă a textului cu lectura textului propriu-zis. Destabilizând apoi interpretarea dominantă, textul începe să-și descarcereze contradicțiile, elipsele, zonele de clarobscur. Descoperirea indecidabilului echivalează cu descoperirea unor sensuri străine, diferite de cele impuse prin comentariul redublant, așa că "stabilirea sensului unui text devine o problemă a eticii, o etică diferită de cele existente, căci vizează textul, lectura și decizia etico-politică. Indecidabilitatea care survine în lectura deconstructivistă deschide câmpul deciziei sau al decidabilității sensului. Nici un sens care
Efectul Menard by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/12301_a_13626]
-
putem "certa" cu haosul din noi, doamnă Nina Cassian? N. C.: Mai întâi, nu cred că Memoria ca zestre se poate defini ca "un document al haosului tinereții", dacă n-ar fi decât pentru faptul că, încă din volumul întâi, comentariile depășesc mult timpul extraselor din jurnalul originar, nemaipomenind de volumul al II-lea, care cuprinde perioada dintre 1954-1985, deci în care tinerețea e treptat continuată și depășită de o nedorită, dar inevitabilă maturitate. Cât despre volumul al III-lea (și
Nina Cassian: "Nu m-am despărțit nici o clipă de cultura mea" by Carmina Popescu () [Corola-journal/Journalistic/12285_a_13610]
-
pe care doctrina marxistă în lectură leninist-stalinistă, adoptată atunci de comunismul european, le servea în chiar cadrul lucrărilor Congresului parizian. Unul dintre acestea era mult vehiculatul determinism al vieții spirituale de către factorul economic sau - cum se va repeta mereu în comentariile la marxism - a suprastructurii de către baza economică. Ceea ce îl deranjează pe autorul "discursului nerostit" este mai ales "opinia simplificatoare a lui Marx că nu există activitate revoluționară decât pe plan economic și că revoltele spiritului, manifestările libertății sociale, nu sunt
Istrati, Fondane și revoluția by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/12263_a_13588]
-
-și aplice ideile și teoriile pe materia luxuriantă a cărților decît să rămînă la nivelul rece al raționamentelor abstracte". Ceea ce e just. Dorința normală a criticului, înscrisă în cursul filipicei anticronică, este ca "instituția" să se îndrepte spre "forme de comentariu mai complexe, mai ample, mai Ťeseisticeť". Perfect! E un lucru nu doar dezirabil, ci chiar posibil. Ceea ce constată, în alt context, însuși Ion Bogdan Lefter: "Nicolae Manolescu a depășit canoanele genului și l-a renovat, l-a elasticizat, l-a
Trei decenii dew critică (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12280_a_13605]
-
ce se trădează prin cultul nostalgic al fragmentelor care suferă de condiția lor de aservire (damnare) la "imaginea lumii și a ființei" ca întreg: "Acum ca și altădată, scrisul lui Lucian Raicu sfidează (...) pericolul uniformității, latent în extazul liniar al comentariului, care ajunge - uneori - să riște inadecvarea, tratînd cu gravitate exagerată amănunte mai puțin semnificative ori chiar insignifiante: un cuvînt, o exclamație sau - ca să exagerez și eu puțin! - chiar o virgulă! - din jurnalul lui Tolstoi îi pot da lui Lucian Raicu
Trei decenii dew critică (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12280_a_13605]
-
tuturor, în stadiul de manuscris. Iată datele tehnice ale ediției (realizate cu un exemplar profesionalism de Tiberiu Avramescu): Z. Ornea, Medalioane de istorie literară (1999-2001), ediție îngrijita de Tiberiu Avramescu, București, Ed. Hasefer, 2004. 732 pag. Vom reveni cu un comentariu detaliat asupra cărții într-un număr viitor al revistei. Frumusețea stilului auster Lui Valeriu Stoica i-a apărut o lucrare monumentala: Drept civil. Drepturile reale principale, vol. I, București, Ed. Humanitas, 2004. 622 pag. Înainte că specialiștii în domeniu să
Actualitatea by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12344_a_13669]