1,437 matches
-
numai cu instrumentele filosofiei, ci și ca un text care tematizează, în egală măsură, categorii ale filosofiei. O asemenea situare față de obiect poate provoca, după caz, suprainterpretări sau subinterpretări. Primul efect se constată în Sensul și imaginea (1997), unde sunt comentate scrierile unor prozatori români postbelici (Zaharia Stancu, A. E. Baconsky, Laurențiu Fulga, Sorin Titel, George Bălăiță, Norman Manea). De pildă, pornind de la sugestii oferite de Corneliu Mircea, E. Hufnagel și J. Habermas, Ș. descoperă în povestirile din Straniul paradis de
STEFANESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289906_a_291235]
-
sigură, ce se remarcă mai degrabă prin acuitatea percepției și dezinvoltură decât prin rigoarea construcției sau prin deschidere teoretică. Dacă sinteza finală, oarecum didactică, este mai puțin convingătoare, analizele ce pun uneori în valoare un singur aspect, definitoriu, al textului comentat (sarcasmul la Ion Caraion, independența ca trăsătură a personajului la Marin Preda, tehnica dialogului la D. R. Popescu) atrag prin justețea intuiției, ca și prin pregnanța formulării. Criticul își asumă integral opțiunile și enunță judecăți tranșante: Ioan Alexandru suferă de
STEFANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289910_a_291239]
-
Marthei Bibescu din insula Saint-Louis). Sunt recitite volumul Pastiches et mélanges, nuvela Indiferentul (până în 1978 inedită) sau cele din „aproape uitata” culegere Plăceri și zile, toate abordate din perspectiva capodoperei, ca etape ale ei, și sunt reproduse texte mai puțin comentate, precum prefața lui Anton Bibescu la roman (în versiunea românească a lui Radu Cioculescu). Cartea, densă documentar, este indispensabilă oricărei abordări pe teren românesc a operei lui Marcel Proust. Traiectorii (2003) reunește selectiv articole din „Jurnalul literar”. Ceea ce le caracterizează
STEFANESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289904_a_291233]
-
puternic”, ce ignoră candid constrângerile moralității burgheze comune. Puțin cunoscut, nereluat pe scenă după război și publicat abia în anii ‘70, textul rezistă la lectură și face o figură mai mult decât onorabilă în contextul dramaturgiei din epocă. Mai des comentată a fost Acolo, departe..., pe tema dezrădăcinării intelectualului de origine modestă, autoexilat la Paris în căutarea afirmării, biruitor în proiectul lui, dar mâhnit de sentimentul alienării sale iremediabile. Critica a relevat experimentele de construcție, opțiunea pentru „epicizarea” materiei dramatice - subtitlul
STEFANESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289908_a_291237]
-
iar cea de-a doua reelaborată și mai corectă din punct de vedere gramatical și literar. Bibliografie. Regula Sfîntului Benedict a constituit obiectul unei intense activități filologice și erudite. îl trimitem pe cititorul interesat la indicațiile bibliografice din marile ediții comentate și amintim aici valoroasa ediție comentată, în șase volume, elaborată de A. de Vogüé în colaborare cu J. Neufville, în SChr 181-186, 1971-1972, și pe cea a lui S. Pricoco, Fondazione Valla, Mondadori, Milano, 1995, însoțită de un amplu comentariu
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
și mai corectă din punct de vedere gramatical și literar. Bibliografie. Regula Sfîntului Benedict a constituit obiectul unei intense activități filologice și erudite. îl trimitem pe cititorul interesat la indicațiile bibliografice din marile ediții comentate și amintim aici valoroasa ediție comentată, în șase volume, elaborată de A. de Vogüé în colaborare cu J. Neufville, în SChr 181-186, 1971-1972, și pe cea a lui S. Pricoco, Fondazione Valla, Mondadori, Milano, 1995, însoțită de un amplu comentariu; de asemenea, articolul lui V. Recchia
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
exprimând "sentimentele de aleasă stimă, nețărmurită dragoste și fierbinte recunoștință" pentru "mult iubitul și stimatul tovarăș NC", pentru el, "marele Erou între eroii neamului românesc șetc.ț" ca și "adâncul respect, sentimentele noastre de aleasă considerație și deosebită prețuie șam comentat cuvântul deosebit, din Ll, cu sens de hiperbolă ambiguă, în "rău" ca și în "bine"ț tovarășei Elena Ceușescu (urmând epitetele și calitățile politice, științifice obligatorii: când i se adresa un mesaj ori se vorbea despre ea: "eminent om politic
Un text din "epoca de aur" by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/17126_a_18451]
-
90s, 1999, Junii ’03. Antologia tinerilor prozatori brașoveni, 2003, apoi cu lucrări personale. Mircea Cărtărescu (2000) și George Coșbuc (2002) sunt monografii concepute după structura impusă de colecția „Canon” a Editurii Aula din Brașov: studiu sintetic, antologie din opera scriitorului comentat, dosar de receptare critică, repere biobibliografice. Direcția optzeci în poezia română (2000), la origine teză de doctorat, este o cercetare ambițioasă, care vizează situarea istorică și descrierea tipologică a poeziei optzeciștilor. Criticul dedică o primă secțiune problematicii generale („nașterea optzecismului
BODIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285777_a_287106]
-
Editura PIM, Iași, după care au urmat altele: Cursești. Istoric și evocări la capăt de veacuri și milenii. Monografie, 2009; Jurnal tardiv început și fără sfârșit 2007-2010, vol. II, 2010; Cotnariul în literatură și artă, 2011; Album de familie, fotografii comentate, 2011, toate la Editura PIM Iași sunt martore în această privință. Despre calitatea scrierilor sale, prietenul Constantin Hușanu îmi vorbea folosind cuvintele unui confrate, plecat dintre pământeni, Stelian Baboi, care imparțial mai ales acum, dar și atunci, observa: „Extrem de puțini
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93023]
-
N. Oprea, cu discreție, cu conștiinciozitate, cu autenticitate, fără comentarii, așa cum fac eu, lăsând scrierile alese să vorbească de la sine, să ne lovească cu franchețea lor, cu realitatea lor, cu competența unui cercetător ce și-a extins căutările dincolo de ziarele comentate: în Analele Academiei Române, în dicționare de specialitate, în operele literare ale celor scoși din anonimatul și tăcerea vremilor. Marele merit al autorului constă în aducerea în actualitate a figurilor de seamă ce au viețuit în Bârladul secolului trecut, făcânduli-se un
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93044]
-
Ion D. Sîrbu, Dumitru Țepeneag, Mircea Zaciu, trecând prin scrierile lui Mihail Sebastian, Liviu Rebreanu, ale Alicei Voinescu, ale lui Radu Petrescu și prin ale altor „vedete” ale diarismului românesc. S. își dovedește, din nou, buna stăpânire a artei parafrazării comentate. Reconstituie critic opera, reproduce, recenzează, dar ceea ce se impune relevant e dinamica, „mizanscena”, traiectul comparării punctelor de vedere. Examinarea teoretică și comentariul concret, la obiect, sunt împletite strâns, criticul procedând fără a face concurență teoreticienilor propriu-ziși ai chestiunii, care sunt
SIMION-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289682_a_291011]
-
1, 8, 1‑2; 1, 26, 8.24; 1, 33, 2. În Carm. vv. 1‑14; 83‑84; 765”. . În legătură cu acest subiect, teza lui J. Durel, Les Instructiones de Commodien, Paris, 1912. J.-M. Poinsotte pregătește o nouă ediție, amplu comentată. Utilizăm aici această ediție, încă inedită, pe care, cu amabilitate, autorul ne‑a pus‑o la dispoziție, preluând și traducerea sa. . Commodian scrie (și probabil pronunță) Antechrist, și nu Antichrist. Ca dovadă, acrostihul prezentat, al cărui titlu exact este De
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
ale repaosului”, podoabe, dar și indicii ale unui alt mod de situare a omului în peisaj. Grădinile își păstrau aceleași funcții și când erau străbătute de pașii întristați ai văduvelor. Niște femei împovărate de îndatoriri „Capi de familie” Destul de mult comentata autonomie a văduvei - femeia eliberată (în fapt, de multe ori era vorba de o pseudo-eliberare, pentru că „grupul restrâns al familiei defunctului soț își întețea presiunile) de supravegherea unui bărbat arțăgos și avar - nu era, în fond, decât o instalare în
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
artă „Regele Carol II”, București, 1939, p. 510. 621. Crestomație..., vol, I, p. 141. 622. Vezi Gh. Ceaușescu, în Crestomație..., vol. I, p. 143. 623. După Crestomație..., vol. I, p. 142. Pentru priviri mai largi asupra celor două texte oratorice comentate mai sus vezi Dan Horia Mazilu, Proza oratorică în literatura română veche, vol. I, Editura Minerva, București, 1987, p. 7 și urm; Dan Horia Mazilu, Recitind literatura română veche, vol. II, Editura Universității din București, București, 1998, pp. 438-443, 444
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
istorie, filosofie, politică, psihologie semnate de Sextil Pușcariu, Liviu Rusu, Onisifor Ghibu, C. Rădulescu-Motru, Ștefan Pascu, N. Bagdasar, Ion Mușlea, Vasile Bogrea, Mihail Straje, Izabela Sadoveanu, Ion Pas, Mircea Florian, Iosif E. Naghiu, Gavril Todică. În numărul 2/1940 este comentată primirea lui Liviu Rebreanu în Academia Română, fiind reprodus discursul său de recepție, în câteva numere din 1924 este inserată polemica dintre G. Bogdan-Duică și Vasile Bogrea, iar în numărul 1/1941 Cuvântul lui Nae Ionescu despre S. de m. Mai
SOCIETATEA DE MAINE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289755_a_291084]
-
prozatori și poeți contemporani (primul) și despre critici români de ieri și de azi (al doilea). Pornind de la o carte, de obicei recent apărută, sau de la o nouă ediție, S. vizează realizarea unei imagini critice de ansamblu a operei autorilor comentați. Având ca punct de plecare observația lui G. Călinescu privind reluarea în variante a unor teme esențiale, eseul dedicat lui Mihail Sadoveanu le identifică, prin descriere, selecție și generalizare, pe cele definitorii: „hanul” (cu subtema „moara”), „muntele vrăjit” (conexată cu
SANGEORZAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289470_a_290799]
-
Castro Delgado, Cum am pierdut încrederea în Moscova). Scrie, de asemenea, articolul Spania și ideea de libertate ori glosează pornind de la un volum de critică militară al lui Ignacio I. Arroya, Pretinsul eroism al soldatului rus. Altcândva sunt reținute și comentate relatările unui polonez, Mihail Piaseschi, surprins de invazia rusească din România (Nopți de groază la București). În articolul Cultura românească în exil, constatând că, până la urmă, „consecințele cele mai tragice ale subjugării unei națiuni se înregistrează în ordinea culturală”, iar
SCRISORI DIN SPANIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289580_a_290909]
-
Identificarea „izvoarelor universale”, a influențelor, similitudinilor și ecourilor, analizate în ipostaza genurilor, motivelor, miturilor literare etc., este utilizată în general, dar mai cu seamă în lucrarea Ecouri literare universale în poezia lui Coșbuc (1969), în care susține originalitatea liricii autorului comentat, situată sub specia idilei într-un tablou ce începe cu idiliștii antici greci și romani. Ținta cercetării rămâne aceea de „a înțelege mai bine profilul artistic al unui mare poet”. Rezultatele acestor analize sunt reluate în capitolul George Coșbuc din
SCRIDON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289577_a_290906]
-
Incursiuni, 235-249; Grigore Smeu, Marin Preda: o filosofie a naturii, București, 1994; Nicolae Manolescu, Marin Preda, RL, 1995, 20; Caraion, Tristețe, 29-53; Marin Iancu, Andreea Vlădescu, Marin Preda. Dicționar de personaje, București, 1995; Popa, Estuar, 170-183; Marieta Popescu, Marin Preda comentat, București, 1995; Marin Preda, DRI, IV, 247-254; Andrei Grigor, Marin Preda-incomodul, Galați, 1996; Cezar Ivănescu, Pentru Marin Preda, Iași, 1996; Cornel Munteanu, Marin Preda. Fascinația iubirii, București, 1996; Adrian Dinu Rachieru, Marin Preda. Omul utopic, București, 1996; S. Damian, Să
PREDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
de ciocârlie. Doar vreo jumătate din aceste producții au fost tipărite; în schimb, unele au fost radiodifuzate în R. D. Germană și R. S. Cehoslovacă, iar câteva au obținut diverse premii. Culegerea Pensiunea doamnei Olimpia (1983), apărută în seria „Teatru comentat” a Editurii Eminescu, reunește, alături de piesa titulară, Hotelul astenicilor, Carambol, Curaj de vânzare (51%), Reprezentația (Regula jocului), Călătorie în doi. Autor de succes, Ș. atrăgea publicul anilor ’70-’80 îndeosebi prin ponderea comicului. Cele mai multe piese sunt comedii ușoare, de situații
SERBAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289629_a_290958]
-
de un tușeu emotiv personal. Tot atât de individualizat este și demersul critic din Jocurile alterității (2002), unde Ș. asociază unor procedee actuale și la modă de abordare a textului - critica arhetipală, hermeneutica, psihocritica - un efort propriu de stabilire a „identității” scriitorului comentat. „Fețele alterității” sunt urmărite de la romantism la postmodernism, în încercarea de descifrare a procesului scrierii, iar „momentele inițiatice” ale unui autor ori „jocurile limbajului” sunt puse în discuție cu finețe și acuitate. Construcția dramatică din Cvartet pentru o voce și
SLEAHTIŢCHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289721_a_291050]
-
identității și alterității, sub cupola frumosului. O temă incitantă, insuficient valorizată de exegeza anterioară, e abordată în cartea Marin Preda - o filosofie a naturii (1994). În evocarea naturii S. identifică o ipostază de prim-plan a palierului filosofic propriu prozei comentate. În relația om-natură, criticul descoperă „transferul reciproc de substanță”, dar și preeminența spiritului. Demonstrația vizează evoluția relației de la adversitate la consonanță, arhetipurile și temele naturii (lumina solară, câmpia, salcâmul etc.), cu reflexe în întreaga operă a lui Marin Preda. Alte
SMEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289733_a_291062]
-
de-a lungul a doisprezece ani, îl vor împiedica să obțină cetățenia română. Îi apăruseră între timp mai multe lucrări. Printre ele erau numeroase cărți didactice: un dicționar român-german, german-român, o gramatică a limbii latine, volumul Mitologie clasică (1898), antologia comentată Autorii români moderni (1891), precum și Dicționar universal al limbii române, tipărit în 1896, care a avut până în 1947 zece ediții, în 1995-1996 fiind actualizat și redimensionat printr-o elaborare modernă. A mai editat Istoria filologiei române (1892), un glosar la
SAINEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289434_a_290763]
-
și analizei sub raport stilistic a scrierilor lui Ion Budai-Deleanu, Ion Creangă, Al. Macedonski, Mihail Sadoveanu, Tudor Arghezi, Lucian Blaga, V. Voiculescu, Nicolae Labiș ș.a. Coordonează numeroase volume colective (Studii de limbă și stil, 1973 ș.a.), alcătuiește, în colaborare, antologii comentate (Amintiri din copilărie de Ion Creangă, 1976, Tudor Arghezi, Arte poetice, 1987), traduce din scriitorii latini Macrobiu și Vergiliu. Este membru al mai multor societăți științifice din țară și doctor honoris causa al Universității „Dunărea de Jos” din Galați (2000
TOHANEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290209_a_291538]
-
de vers ori asupra unor procedee stilistice eminesciene. Alt volum, Neajungerea limbii. Comentarii la „Țiganiada” de I. Budai-Deleanu (2001), include o serie de studii al căror titlu e dat de un vers sau de o parte de vers din scrierea comentată, ținta lui T. fiind relevarea inventivității lexicale a autorului. Analiza filologică a cuvântului (sursa termenului, familia de cuvinte, evoluția semantică, relațiile sinonimice și antonimice, câmpurile lexicale, schimbările de categorie gramaticală etc.) e completată de interpretarea stilistică. Se identifică vocabule din
TOHANEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290209_a_291538]