3,295 matches
-
Ulieru, Ion Barbu, Istrate Micescu, Armand Călinescu, Ion Trivale, Vl. Streinu, Ion Minulescu. În 1904 îi apare culegerea de „literatură, estetică, filologie” intitulată Studii, prefațată de B. P. Hasdeu. Câștigând, în 1905, o bursă la Paris (pentru semantică și literatură comparată), frecventează cursuri la École de Hautes Études și la Sorbona, obținând în 1909 titlul de docteur ès lettres. Tezele L’Influence des romantiques français sur la poésie roumaine (1909) și L’Ancienne versification roumaine (XVII-XVIII siècles) (1909) sunt susținute în fața
APOSTOLESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285407_a_286736]
-
portretele conturate lui B. P. Hasdeu, G. I. Ionnescu-Gion, Gr. Tocilescu sau Iuliei Hasdeu. Despre scriitorii francezi (Sully Prudhomme, Émile Gebhart, Maurice Barrès ș.a.) și nu numai (Emerson), întocmește mici monografii. Domeniul în care se ilustrează este acela al literaturii comparate. Ecouri multe și favorabile au însoțit, în străinătate, teza lui de doctorat, L’Influence des romantiques français sur la poésie roumaine, despre care scriu Émile Faguet, Léon Seché, Hippolyte Buffenoir, Alfred Jeanroy, Jules Feller, Mario Roques, Alphonse Bayot, Marcel Montandon
APOSTOLESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285407_a_286736]
-
și valoare de schimb, chiar dacă primele monede exprimate prin mărfuri și apoi metalele monetare dețineau atât valoare în sine, cât și valoare de schimb, adică valoare economică. Costin Kirițescu detaliază această dezbatere 321. Reținem că valoarea de schimb înseamnă utilitate comparată și că moneda este cea chemată, prin funcția sa de măsură a valorii de schimb, să compare aceste utilități. Nu discutăm aici, deci, despre valoare în general, tocmai din dorința de a nu intra în domenii în care valoarea nu
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
să ofer tânărului cercetător instrumentele necesare pentru identificarea unui fenomen ritual sau mitologic, pentru recunoașterea genului și speciei În care acesta se poate Încadra și pentru interpretarea lui prin categoriile cel mai des folosite În antropologia culturală și În mitologia comparată. Din aceste obiective derivă focalizarea, În discutarea fiecărei categorii de mit sau ritual, asupra definițiilor, formelor de clasificare, notelor caracteristice și modurilor de interpretare elementare. De aici, numărul mare de exemple din diferite societăți și epoci. Și tot de aici
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
valorile pe care gânditorii greci i le-au atașat, el va călători neschimbat prin secole pentru a fi recuperat la Început de reflecția, religioasă, filosofică și literară a Europei iluministe și, apoi, de investigațiile unor noi discipline științifice - lingvistica, mitologia comparată, istoria religiilor, folcloristica și antropologia culturală: A recurge astăzi sau mâine la ceea ce toată lumea a convenit să numească mit echivalează cu recunoașterea, În mod mai mult sau mai puțin naiv, a unei fidelități desuete față de un model cultural apărut În
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
industriilor culturale (filmul, televiziunea, presa scrisă, sistemul publicitar, muzica etc.), literatura și artele „Înalte” etc.; c) investigarea acestor forme culturale s-a făcut din perspective teoretice și metodologice variate precum istoria, lingvistica, psihanaliza, folcloristica, filosofia, sociologia, antropologia, științele politice, studiul comparat al religiilor, teoria literară, istoria artelor etc.; frecvent, aceste abordări au folosit definiții ale conceptului de mit și interpretări ale fenomenelor mitice opuse și chiar ireconciliabile. În plus și din nefericire, inserția conceptului În civilizația modernă s-a făcut sub
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
ale vitezei; d) sensul abuziv: fabulă, poveste mincinoasă, neverosimilă - spre exemplu, ideea că poetul Verlaine Își scria poeziile numai În stare de beție. Primele două familii de sensuri sunt utilizate mai ales În antropologia culturală (primul În studiile de mitologie comparată, al doilea cu predilecție În cercetările de tip etnografic). Sensul extins apare În multe investigații de tip sociologic, iar sensul abuziv În studiile literare, În semiotică, În politologie sau În cultural studies. Cele mai multe dintre definițiile pe care le consider adecvate
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
un statut aparte, față de alte tipuri de povestiri, tocmai pentru că au un conținut aparte, pentru că povestesc anumite Întâmplări, pe care celelalte povestiri nu au dreptul sau prestigiul să le istorisească. Această poziție, susținută mai ales de erudiții cercetători ai mitologiilor comparate, este contestată de antropolgi, care, pe baza cercetărilor de teren, afirmă că toate formele de a povesti (genurile narative) ale unei colectivități au acces la aceste conținuturi și că statutul de mit, departe de a fi conferit de monopolizarea anumitor
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
se dovedesc a fi Înșelătoare sau cel puțin irelevante (B. Toelken, 1965, pp. 155-156). Pe de altă parte, pentru a identifica notele distinctive care separă mitul de restul narațiunilor, un alt grup de cercetători, venind mai ales din sfera mitologiei comparate și tributari modelelor de analiză din literatura cultă, s-a concentrat asupra deosebirilor de conținut și de mijloace expresive. Această perspectivă corespunde axiomelor din teoria genurilor literare, axiome care, Încă din Antichitate, defineau granițele dintre genuri prin prezența sau absența
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
reprezentare” (icoane, statui sau alte obiecte) trimite la și ține de locul obiectului inițial al sacrificiului. Nu există un consens În ceea ce privește cauzele și mecanismele acestor substituiri: În unele lucrări de specialitate, mai ales În cele de teologie sau de istorie comparată a religiilor, se susține că este vorba despre o evoluție intelectuală (de la religiile primitive la religiile spirituale), În timp ce În lucrările de antropologie accentul este pus pe sistemele de valori („ideologia sacrificială”) și pe contextele sociale specifice. Prima perspectivă este exprimată
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
dintre aceste perspective pornește de la ideea unei crime sacrificiale care a avut loc, În mod real, cândva, Într-o epocă revolută a umanității. Sigmund Freud, cel mai cunoscut promotor al teoriei „sacrificiului primordial”, a fost influențat de studiile de mitologie comparată și de antropologie ale secolului al XIX-lea, studii care vedeau În sacrificiu o dovadă a „primitivismului” și a sălbăticiei specifice societăților non-moderne. Pentru Freud, manifestările religioase și cele neurotice au numeroase elemente comune: sunt repetitive și ritualizate, se nasc
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
American Accademy of Political and Social Science, vol. 558 Camus, Dominique, 2003, Puteri și practici vrăjitorești: anchetă asupra practicilor actuale de vrăjitorie, Polirom, Iași Candrea, Ion Aurel, 1928, Iarba fiarelor, Cultura Națională, București Candrea, Ion Aurel, 1999, Folclorul medical român comparat, Polirom, Iași Cannadine, David, 1983, „The Context, Performance and Meaning of Ritual: The British Monarchy and the ‘Invention of Tradition’ (1820-1977)”, În Eric Hobsbawm, Terence Ranger (coord.), The Invention of Tradition, Cambridge University Press, Cambridge Cannadine, David, 1985, „Splendor Out
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
același oraș (1963-1968). A fost profesor de liceu, apoi redactor al revistei „Convorbiri literare” (1972-1990). În perioada 1970-1990 a condus cenaclul Junimea al Muzeului Literaturii Române din Iași. Din 1992 este lector, apoi conferențiar la Catedra de literatură română și comparată a Universității ieșene. A colaborat la „Iașul literar”, „România literară”, „Cronica”, „Ateneu”, „Luceafărul, „Revista de istorie și teorie literară”, „Tomis”, „Tribuna”, „Odglosy” (Polonia) ș.a. Volumul de debut al lui D., Ares și Eros (1978; Premiul Uniunii Scriitorilor), folosește simbolistica dragostei
DIMITRIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286782_a_288111]
-
literatura română la Universitatea din Viena (1942-1943), este atestat în 1945, la Universitatea din Iași, titular al Conferinței de estetică literară, pe care o suplinise în 1944. După 1948, va ține aici cursurile de teoria literaturii și literatură universală și comparată, funcționând în paralel și ca director al Centrului de Lingvistică, Istorie Literară și Folclor al Academiei, până în 1966, când îi urmează lui Tudor Vianu ca șef al Catedrei de literatură universală și comparată de la Universitatea din București, de unde se va
DIMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286767_a_288096]
-
prelungirea formației filologice, vor face casă bună aproape două decenii cu cele de istorie literară: Concepția despre artă și literatură a lui G. Ibrăileanu (1955), Alecu Russo (1957). De prin 1960, prind un contur tot mai ferm preocupările de literatură comparată. Trei volume cu caracter teoretic și aplicativ, la care se adaugă numeroase contribuții publicistice, reprezintă un aport incontestabil la revigorarea mișcării comparatiste în România. Cel dintâi, Conceptul de literatură universală și comparată (1967), oricât ar părea de neomogen din punct
DIMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286767_a_288096]
-
un contur tot mai ferm preocupările de literatură comparată. Trei volume cu caracter teoretic și aplicativ, la care se adaugă numeroase contribuții publicistice, reprezintă un aport incontestabil la revigorarea mișcării comparatiste în România. Cel dintâi, Conceptul de literatură universală și comparată (1967), oricât ar părea de neomogen din punct de vedere tipologic și tematic, este unitar în concepție. Studiile teoretice referă lămuritor asupra conceptului în lumina ultimelor cercetări, asupra criteriilor generale ale universalității, virtuale și reale, și a categoriilor lor active
DIMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286767_a_288096]
-
și asupra unor mari personalități (Diderot, Gogol, Th. Mann ș.a.), încercând apoi să definească prin comparație specificul literaturii române, caracterizat prin relația cu folclorul, caracterul popular, natura țării, valori etnografice, structura psihică etc. Într-o altă carte, Principii de literatură comparată (1969), după ce înfățișează istoricul disciplinei în străinătate și la noi, autorul delimitează termenul de literatură comparată în raport cu celelalte ramuri ale „științei literaturii” și cu obiectul de studiu (legături internaționale, paralelisme și caractere diferențiale), socotind nepotrivită extinderea dincolo de sfera valorilor literare
DIMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286767_a_288096]
-
și la noi, autorul delimitează termenul de literatură comparată în raport cu celelalte ramuri ale „științei literaturii” și cu obiectul de studiu (legături internaționale, paralelisme și caractere diferențiale), socotind nepotrivită extinderea dincolo de sfera valorilor literare, ceea ce ar transforma disciplina într-o „filosofie comparată a culturii” sau o „știință generală a artelor”. Prezentarea problematicii fundamentale se încheie cu concluzii privind utilitatea teoretică și practică a disciplinei care, prin posibilitatea sintezelor comparatiste de tot felul, stabilește diferențiat contururile specifice literaturilor naționale prin raportare la celelalte
DIMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286767_a_288096]
-
generală a umanității din aspectele literaturilor particulare, aprofundează mai complex fenomenele literare și cimentează legăturile dintre popoare. Completările de ordin teoretic, menite să expliciteze chestiuni asupra cărora nu s-a ajuns la unanimitate de vederi, fac din Principii de literatură comparată o contribuție notabilă în contextul studiilor de specialitate. În sfârșit, în ultimul volum, Aspecte naționale ale curentelor literare internaționale (1973), pornind de la convingerea că aspectele naționale ale curentelor literare le asigură universalitatea, D. respinge cele două abordări antinomice, unilateralizante, potrivit
DIMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286767_a_288096]
-
esteticii, București, 1947; ed. îngr. și introd. Petru Ursache, Iași, 1998; Concepția despre artă și literatură a lui G. Ibrăileanu, București, 1955; Alecu Russo, București, 1957; Studii de istorie a teoriei literare românești, București, 1962; Conceptul de literatură universală și comparată, București, 1967; Principii de literatură comparată, București, 1969; Arta populară și relațiile ei, București, 1971; Aspecte naționale ale curentelor literare internaționale, București, 1973; Dezbateri critice, București, 1977; Viziunea cosmică în poezia românească, Iași, 1982. Traduceri: Paul Van Tieghem, Literatura comparată
DIMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286767_a_288096]
-
introd. Petru Ursache, Iași, 1998; Concepția despre artă și literatură a lui G. Ibrăileanu, București, 1955; Alecu Russo, București, 1957; Studii de istorie a teoriei literare românești, București, 1962; Conceptul de literatură universală și comparată, București, 1967; Principii de literatură comparată, București, 1969; Arta populară și relațiile ei, București, 1971; Aspecte naționale ale curentelor literare internaționale, București, 1973; Dezbateri critice, București, 1977; Viziunea cosmică în poezia românească, Iași, 1982. Traduceri: Paul Van Tieghem, Literatura comparată, București, 1966; Epopeea lui Ghilgameș, București
DIMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286767_a_288096]
-
comparată, București, 1967; Principii de literatură comparată, București, 1969; Arta populară și relațiile ei, București, 1971; Aspecte naționale ale curentelor literare internaționale, București, 1973; Dezbateri critice, București, 1977; Viziunea cosmică în poezia românească, Iași, 1982. Traduceri: Paul Van Tieghem, Literatura comparată, București, 1966; Epopeea lui Ghilgameș, București, 1966 (în colaborare cu Virginia Șerbănescu); D.H. Lawrence, Femei îndrăgostite, București, 1978. Repere bibliografice: G. Călinescu, „Aspecte și atitudini ideologice”, ALA, 1933, 13; Chinezu, Pagini, 247-251; Mircea Vulcănescu, „Aspecte și atitudini ideologice”, CL, 1934
DIMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286767_a_288096]
-
concepția lui Al. Dima. Sinteza, IL, 1965, 13; Ovidiu Papadima, Al. Dima, scriitorul, IL, 1965, 13; I.C. Chițimia, Elementul folcloristic în sistemul științific și de gândire al lui Al. Dima, RITL, 1966, 1; Al. Andriescu, „Conceptul de literatură universală și comparată”, GL, 1967, 36; Liviu Rusu, „Conceptul de literatură universală și comparată”, VR, 1967, 12; Baconsky, Marginalii, 199-203; Vrabie, Folcloristica, 389-390; Dan Grigorescu, „Principii de literatură comparată”, RITL, 1969, 4; Constantin Ciopraga, „Principii de literatură comparată”, CRC, 1969, 22; Nicolae Balotă
DIMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286767_a_288096]
-
Dima, scriitorul, IL, 1965, 13; I.C. Chițimia, Elementul folcloristic în sistemul științific și de gândire al lui Al. Dima, RITL, 1966, 1; Al. Andriescu, „Conceptul de literatură universală și comparată”, GL, 1967, 36; Liviu Rusu, „Conceptul de literatură universală și comparată”, VR, 1967, 12; Baconsky, Marginalii, 199-203; Vrabie, Folcloristica, 389-390; Dan Grigorescu, „Principii de literatură comparată”, RITL, 1969, 4; Constantin Ciopraga, „Principii de literatură comparată”, CRC, 1969, 22; Nicolae Balotă, „Principii de literatură comparată”, F, 1969, 6; George Munteanu, „Principii de
DIMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286767_a_288096]
-
al lui Al. Dima, RITL, 1966, 1; Al. Andriescu, „Conceptul de literatură universală și comparată”, GL, 1967, 36; Liviu Rusu, „Conceptul de literatură universală și comparată”, VR, 1967, 12; Baconsky, Marginalii, 199-203; Vrabie, Folcloristica, 389-390; Dan Grigorescu, „Principii de literatură comparată”, RITL, 1969, 4; Constantin Ciopraga, „Principii de literatură comparată”, CRC, 1969, 22; Nicolae Balotă, „Principii de literatură comparată”, F, 1969, 6; George Munteanu, „Principii de literatură comparată”, CNT, 1969, 28; Balotă, Labirint, 412-416; Nicolae Manolescu, „Arta populară și relațiile ei
DIMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286767_a_288096]