8,996 matches
-
pescuit la scară mică, astfel încât obiectivele de creștere a siguranței și a performanței energetice să fie atinse cât mai repede și cu costuri sociale minime; ... 6. subliniază că este esențial ca politicile din domeniu să aibă în vedere creșterea competitivității sectorului de pescuit și al acvaculturii, precum și susținerea eforturilor depuse de pescari în vederea atingerii randamentelor maxime durabile și a neutralității climatice până în 2050; ... 7. atrage atenția asupra necesității unei remunerări echitabile a eforturilor pescarilor în cadrul tranziției
HOTĂRÂRE nr. 101 din 11 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292244]
-
2. susține păstrarea problematicii gestionării migrației în toate aspectele sale, interne și externe, drept prioritate majoră a Uniunii Europene în următorul său ciclu instituțional; ... 3. subliniază că funcționarea instituțiilor democratice, ordinea publică, coeziunea economică și socială în statele gazdă și competitivitatea economică depind de modul în care este gestionată migrația către Uniune; ... 4. atrage atenția asupra importanței fundamentale a echilibrului just care trebuie atins între responsabilitate și solidaritate în executarea noilor acte legislative ale Uniunii. În același timp, recomandă luarea în
HOTĂRÂRE nr. 92 din 11 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292235]
-
înregistreze fiscal la ANAF (în prezent, acest lucru se realizează doar la minimum 5 angajați). Fond special de cofinanțare pentru atragerea de fonduri europene pentru UAT-uri. Dezvoltarea piețelor financiare. Dezvoltarea pieței de capital pentru diversificarea surselor de finanțare: cheia competitivității companiilor românești. Crearea și dezvoltarea unei piețe de creștere pentru IMM-uri pe Bursa de Valori București (BVB), continuarea ajutoarelor din fonduri europene pentru listarea companiilor private și dezvoltarea industriei fondurilor de investiții printr-o legislație adecvată sunt esențiale pentru
HOTĂRÂRE nr. 33 din 23 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292981]
-
bugetului de promovare a României ca destinație turistică. Campanii de promovare pe piețele externe, stimularea operatorilor din sectorul turismului pentru creșterea numărului de turiști străini și a duratei vacanțelor acestora în România; ... – Sprijinirea mediului de afaceri din turism pentru creșterea competitivității; ... – Transformare digitală pentru IMM-uri. 36 de milioane de euro finanțare din PNRR pentru transformarea digitală a minimum 2.000 de întreprinderi mici și mijlocii, prin consolidarea competențelor digitale ale angajaților acestora; ... – Implementarea unei strategii pentru digitalizarea IMM-urilor, susținută de
HOTĂRÂRE nr. 33 din 23 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292981]
-
nivel național, prin implementarea Legii nr. 25/2023 în vederea reducerii fragmentării sistemului public de cercetare, cât și la nivel internațional; luarea de măsuri pentru a facilita transferul de cunoștințe și tehnologii de vârf, creșterea vizibilității științifice, dezvoltarea potențialului tehnologic, îmbunătățirea competitivității economiei naționale, precum și valorificarea și diseminarea rezultatelor cercetării în societate; • Susținerea în mod special a proiectului strategic ELI-NP și asigurarea îndeplinirii tuturor obiectivelor proiectelor strategice deja aprobate la finanțare prin Programul Creștere inteligentă, digitalizare și instrumente financiare (PCIDIF) și
HOTĂRÂRE nr. 33 din 23 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292981]
-
inclusiv transfer tehnologic către fermieri. Programele vor susține cercetările academice și vor facilita transferul tehnologic către industrie și agricultură, oferind sprijin financiar și consiliere atât pentru fazele de cercetare timpurii (TRL 4-5), cât și pentru cele avansate (TRL 6-7). ... – Creșterea competitivității prin asigurarea unei finanțări predictibile a cercetării și evidențierea rezultatelor cercetării: • Generarea unui calendar multianual de lansare a competițiilor de proiecte de cercetare și monitorizarea evoluției și a impactului acestora pe termen mediu și lung; • Asigurarea unor bugete multianuale pentru
HOTĂRÂRE nr. 33 din 23 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292981]
-
nerambursabile pentru dezvoltare ... – Sprijinirea sectorului de creștere a ovinelor prin finanțarea tineretului ovin între 1 și 12 luni prin creșterea șeptelului în România - finanțare 48 milioane de euro fonduri europene și buget de stat ... – Prioritizarea sectorului apicol în vederea creșterii competitivității sectorului ... – Dezvoltarea capacităților de procesare în vederea integrării materiilor prime românești în lanțurile alimentare ... – Continuarea Programului INVESTALIM, prin finanțarea proiectelor aprobate cu un buget de 590 milioane de euro ... – Continuarea finanțării proiectelor destinate procesării aprobate prin Programul național strategic - alocare
HOTĂRÂRE nr. 33 din 23 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292981]
-
predictibile pentru marfă; ... – Crearea unor coridoare feroviare eficiente pentru transportul de marfă va reprezenta o prioritate. Aceste coridoare vor asigura timpi de tranzit mai scurți, costuri reduse și o predictibilitate mai mare a transportului de marfă, contribuind astfel la creșterea competitivității economice a României în regiune; ... – Reînnoirea constantă a infrastructurii feroviare -asigurarea unei linii bugetare dedicate de minimum 500 milioane de lei în bugetul pentru anul 2025, cu creștere progresivă în următorii ani, în conformitate cu prevederile din strategia privind dezvoltarea
HOTĂRÂRE nr. 33 din 23 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292981]
-
la nivel național; ... – Creșterea productivității în sectorul transporturilor reprezintă obiectivul și măsura prin care infrastructura de transport este utilizată eficient pentru a transporta mărfuri sau persoane de la un punct la altul. Beneficiile unei productivități crescute sunt: reducerea costurilor, creșterea competitivității, îmbunătățirea serviciilor, iar factorii care influențează productivitatea sunt: infrastructură modernă, tehnologii digitale, optimizarea rutelor. Cum vom crește productivitatea în transporturi în România, prin: • Implicarea în continuare a comunităților locale în procesele de planificare și luare a deciziilor pentru a se
HOTĂRÂRE nr. 33 din 23 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292981]
-
de venit, utilizând resursele existente într-un mod mai inteligent și sustenabil; ... – Parteneriate strategice și digitalizare: vor fi încurajate colaborările cu lideri din industrie pentru implementarea unor soluții digitale avansate, care să transforme companiile într-un motor de inovație și competitivitate pe piața transporturilor; ... – Interconectarea investițiilor din transport cu cele din domeniul energiei și telecomunicațiilor; ... – Este necesară o colaborare aprofundată cu Ministerul Energiei în vederea implementării unor soluții integrate de-a lungul coridoarelor de transport pentru asigurarea energiei necesare stațiilor de
HOTĂRÂRE nr. 33 din 23 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292981]
-
energetice, în special în zona de munte, și stimularea dezvoltării economice regionale și locale, integrându-se cu alte proiecte de infrastructură pentru eficiență maximă; • Programul vizează nu doar consumul casnic, ci și dezvoltarea industrială, crearea de locuri de muncă și competitivitate crescută; • Asigurarea accesului la energie și competitivitatea sectorului economic românesc. ... – Încurajarea electrificării și extinderea accesului la energie: • Nicio locuință din România nu va fi lipsită de energie electrică până în 2028. Vom implementa programe naționale eficiente pentru instalarea de panouri
HOTĂRÂRE nr. 33 din 23 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292981]
-
și stimularea dezvoltării economice regionale și locale, integrându-se cu alte proiecte de infrastructură pentru eficiență maximă; • Programul vizează nu doar consumul casnic, ci și dezvoltarea industrială, crearea de locuri de muncă și competitivitate crescută; • Asigurarea accesului la energie și competitivitatea sectorului economic românesc. ... – Încurajarea electrificării și extinderea accesului la energie: • Nicio locuință din România nu va fi lipsită de energie electrică până în 2028. Vom implementa programe naționale eficiente pentru instalarea de panouri fotovoltaice, instalații de stocare și pompe de
HOTĂRÂRE nr. 33 din 23 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292981]
-
investițiilor anuale; • Modernizarea din fonduri europene (PNRR și Fondul pentru modernizare) a sistemelor de alimentare centralizată cu energie termică (SACET) pentru a spori eficiența energetică și a reduce emisiile de carbon în marile orașe; • Dezvoltarea piețelor de energie și creșterea competitivității. ... – Creșterea transparenței și competitivității pe piețele energetice: • România va dezvolta mecanisme robuste pentru asigurarea transparenței prețurilor la energie, astfel încât consumatorii să înțeleagă modul de calcul al tarifelor și să fie protejați de abuzuri; • Stimularea concurenței pe piața de echilibrare
HOTĂRÂRE nr. 33 din 23 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292981]
-
fonduri europene (PNRR și Fondul pentru modernizare) a sistemelor de alimentare centralizată cu energie termică (SACET) pentru a spori eficiența energetică și a reduce emisiile de carbon în marile orașe; • Dezvoltarea piețelor de energie și creșterea competitivității. ... – Creșterea transparenței și competitivității pe piețele energetice: • România va dezvolta mecanisme robuste pentru asigurarea transparenței prețurilor la energie, astfel încât consumatorii să înțeleagă modul de calcul al tarifelor și să fie protejați de abuzuri; • Stimularea concurenței pe piața de echilibrare, atât din perspectiva tehnologiilor
HOTĂRÂRE nr. 33 din 23 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292981]
-
devenind un centru de excelență în inovație tehnologică și antreprenoriat. Programul va oferi acces la consultanță de specialitate, colaborare cu companii de top, sprijin în atragerea de fonduri și conectarea la capital de risc, accelerând dezvoltarea tehnologiilor curate și promovând competitivitatea României în sectorul energetic la nivel internațional; ... – Finanțarea formării specialiștilor tehnici în instalații energetice. Pentru a atinge obiectivele asociate cu tranziția energetică, în special la nivelul consumatorilor finali, și pentru a menține ritmul accelerat de trecere la tehnologiile aferente, de
HOTĂRÂRE nr. 33 din 23 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292981]
-
de stat, în special pentru obiective legate de promovarea coeziunii. Guvernul va solicita Comisiei Europene simplificarea modalităților de acordare a ajutorului de stat, în baza prerogativelor exclusive pe care Comisia le are, în sensul flexibilizării regulilor de acordare pentru asigurarea competitivității, atât la nivel intern, cât și european. • Simplificarea regulilor de achiziții publice și profesionalizarea în domeniul achizițiilor publice. Guvernul va solicita Comisiei Europene revizuirea directivelor în domeniul achizițiilor publice, pentru a asigura coerența și corelarea prevederilor sectoriale, cu obiectivul final
HOTĂRÂRE nr. 33 din 23 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292981]
-
-suport și asistență pentru beneficiari; • Înființarea unui institut de asistență tehnică și proiectare după model european. ... – Noul cadru financiar multianual: • Se va susține că Politica de coeziune este un element fundamental al pieței interne, cu o contribuție majoră la creșterea competitivității la nivelul Uniunii Europene, astfel încât să se asigure o alocare adecvată pentru România, în acord cu nevoile de finanțare și de recuperare a decalajelor de dezvoltare față de media europeană. • Planificarea următoarei perioade de finanțare trebuie începută în timp
HOTĂRÂRE nr. 33 din 23 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292981]
-
oportunităților identificate în document. În viziunea strategică, adaptarea economiei românești la dubla tranziție se produce coordonat, iar transformarea industriei se realizează în corelație transformarea sectorului energetic, ținând seama de prioritățile Uniunii Europene și de concluziile Raportului Draghi privind perspectivele de competitivitate ale industriei europene*2). Din rațiuni de guvernanță, prezenta strategie vizează direct sectoarele industriilor extractive și prelucrătoare (B-C CAEN Rev. 2), iar indirect sectoarele energie și utilități (D-E CAEN Rev. 2). *2) Draghi Report 2024, https://commission.europa.eu/topics/strengthening-european-competitiveness/eu-competitiveness-looking-ahead_en Datele statistice prezentate în acest
STRATEGIA din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292202]
-
Incluziune socială: Promovarea unei dezvoltări echitabile și echilibrate, care să aducă beneficii tuturor cetățenilor României, Sinergie: Corelarea obiectivelor generale cu direcțiile prioritare stabilite în documentele strategice naționale și sectoriale și cu angajamentele asumate de România, printre care: Strategia națională de competitivitate 2021-2027, Strategia națională de cercetare, inovare și specializare inteligentă 2022-2027, Strategia națională privind adaptarea la schimbările climatice pentru perioada 2024-2030, cu perspectiva anului 2050, Planul național integrat în domeniul energiei și schimbărilor climatice 2021-2030, Strategia națională privind economia circulară (SNEC
STRATEGIA din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292202]
-
un proces accentuat de migrație a muncitorilor calificați și necalificați în alte țări ale Uniunii Europene, ceea ce creează un deficit de forță de muncă în unele sectoare și regiuni și reduce potențialul de creștere economică și inovare; ● Productivitate și competitivitate scăzute: Deși a înregistrat creșteri substanțiale, România are un nivel scăzut de productivitate și competitivitate a muncii în comparație cu alte țări din Uniunea Europeană, parțial din cauza nivelului de educație și a formării vocaționale, a investițiilor scăzute în cercetare
STRATEGIA din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292202]
-
Europene, ceea ce creează un deficit de forță de muncă în unele sectoare și regiuni și reduce potențialul de creștere economică și inovare; ● Productivitate și competitivitate scăzute: Deși a înregistrat creșteri substanțiale, România are un nivel scăzut de productivitate și competitivitate a muncii în comparație cu alte țări din Uniunea Europeană, parțial din cauza nivelului de educație și a formării vocaționale, a investițiilor scăzute în cercetare și dezvoltare și poverii fiscale mari asupra muncii; ● Decalajele dintre competențe și cererea de forță
STRATEGIA din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292202]
-
sunt disponibile. Figura 12: Rata investițiilor pe sectoare industriale (Investiții în active corporale/Valoarea adăugată brută în procente); Sursa: Eurostat (tabela SBS_SC_IND_R2 și SBS_SC_OVW) Strategiile europene și naționale de dezvoltare industrială subliniază importanța cercetării și dezvoltării ca piloni esențiali pentru creșterea competitivității economice, alături de procese de standardizare, inovație și progres tehnologic. Funcționarea pieței unice se bazează pe sisteme robuste de standardizare și certificare, care extind accesul la piețe și oferă siguranță juridică operatorilor economici. Actualizarea continuă a standardelor și reglementărilor tehnice
STRATEGIA din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292202]
-
standardizare, inovație și progres tehnologic. Funcționarea pieței unice se bazează pe sisteme robuste de standardizare și certificare, care extind accesul la piețe și oferă siguranță juridică operatorilor economici. Actualizarea continuă a standardelor și reglementărilor tehnice este esențială pentru a sprijini competitivitatea industriei și a facilita adaptarea acesteia la cerințele internaționale, contribuind astfel la tranziția verde și digitală. Nivelul cheltuielilor de cercetare și dezvoltare (C&D) din România nu depășește 0,5% din Produsul intern brut, mult sub nivelul mediu al UE 27, de
STRATEGIA din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292202]
-
1*13). Din primele 50 de sectoare organizate pe clase având productivitatea muncii cea mai ridicată din industria prelucrătoare, activitățile din tabelul de mai jos prezintă cea mai bună orientare spre export, dar și o rentabilitate în creștere, având așadar o competitivitate mai ridicată decât alte sectoare ale industriei. Astfel, din primele 15 sectoare de prelucrare performante, 10 sunt parte din industriile chimică, respectiv metalurgică. *13) Analiza statistică este limitată de lipsa unor date de performanță pe anumite activități, unele dintre ele
STRATEGIA din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292202]
-
unde 137 produse in ecosisteme industrial sensibile sunt dependențe de furnizori terți, în special în relație cu China*15). *15) https://ec.europa.eu/info/strategy/priorities-2019-2024/europe-fit-digital-age/european-industrial-strategy_en În contextul creșterii complexității lanțurilor de aprovizionare, standardele ecologice și sustenabile, precum cele pentru cipuri și semiconductori, susțin reziliența și competitivitatea industriei, reducând dependențele externe, consolidând lanțurile de valoare. În acest sens, Strategia industrială revizuită a UE (2021) și-a propus redresarea economică rezilientă bazată pe dubla tranziție (verde și digital) în cadrul a 14 ecosisteme industriale, ceea ce va conduce
STRATEGIA din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292202]