4,181 matches
-
rău nu-i pare-acum, nici bine nu...ea moare, visându-se-ntr-o clipă cu anii înapoi. Caracteristica sau acțiunea exprimată de subordonatul cu dublu regent simultan se poate referi la: a) subiect: S-a întors bolnavă și plângând la părinții săi. b) complementul direct: O tânără doamnă italiancă, văzând-o bolnavă și plângând, veni lângă ea să-i dea ajutor. Pe consoarta amicului meu o cheamă din botez Nastasia. c) complementul indirect: Îmi place să stau zile, ore și vieți în atelierul tău
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
a) subiect: S-a întors bolnavă și plângând la părinții săi. b) complementul direct: O tânără doamnă italiancă, văzând-o bolnavă și plângând, veni lângă ea să-i dea ajutor. Pe consoarta amicului meu o cheamă din botez Nastasia. c) complementul indirect: Îmi place să stau zile, ore și vieți în atelierul tău, numai ca să mă uit la tine lucrând, mai mult în aer decât în materie, umblând cu mâna pe deasupra cutiilor tale mici. De mult toată lumea îi zice Graziela. d
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
indirect: Îmi place să stau zile, ore și vieți în atelierul tău, numai ca să mă uit la tine lucrând, mai mult în aer decât în materie, umblând cu mâna pe deasupra cutiilor tale mici. De mult toată lumea îi zice Graziela. d) complementul de agent: Lui nu-i tihnea țigara decât fumată singur. Dintre aceste patru tipuri sunt frecvente construcțiile referitoare la subiect și la complementul direct. Pentru propozițiile dublu subordonate simultan, analiza sintactică elementară prevede numai identificarea propoziției corelate, a cuvântului corelat
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
decât în materie, umblând cu mâna pe deasupra cutiilor tale mici. De mult toată lumea îi zice Graziela. d) complementul de agent: Lui nu-i tihnea țigara decât fumată singur. Dintre aceste patru tipuri sunt frecvente construcțiile referitoare la subiect și la complementul direct. Pentru propozițiile dublu subordonate simultan, analiza sintactică elementară prevede numai identificarea propoziției corelate, a cuvântului corelat, și precizarea funcției în frază (este predicativă). Raportul de dublă subordonare simultană se realizează atât la nivelul propoziției (când avem funcția sintactică cu
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
N. sau în Ac. obiect direct al propoziției: Zgomotoși copiii vin. Aceeași regulă se aplică și în cazul substantivului precedat de ca. Numai gerunziul, în aceeași funcție, trebuie să aibă ca regent nominal substantivul sau pronumele numai cu rol de complement direct al propoziției: Văd lumina lucind. 2. La nivelul frazei: Propoziția dublu subordonată determină simultan un regent de tip nominal și unul de tip verbal. Ea poate fi introdusă prin: a) conjuncții sau locuțiuni conjuncționale subordonatoare - că, dacă, fără să
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
românească. Pentru denumirea acestei părți de propoziție (eventual a unor realități înrudite cu aceasta) s-au propus în funcție de diverse particularități considerate dominante sau sub influența gramaticilor altor limbi - mai multe denumiri, și anume: atribut circumstanțial, nume predicativ circumstanțial, predicat circumstanțial, complement al calității, element predicativ suplimentar, atribut predicativ, circumstanțial de mod acordat, circumstanțial al stării, nume predicativ de gradul III, element predicativ necesar, predicativ suplimentar, etc. III.1 Atributul circumstanțial - Atributiva circumstanțială a) Atributul circumstanțial Atributul circumstanțial „este un segment de
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
cu al negurii repaus Cum ușor ca din cutie scoate lunile chaos (M. Eminescu, op. cit., p. 105) c) Pronumele relative cine, ce, care, cât, cel ce, cu precizarea că propoziția astfel introdusă ar trebui numită „atributivă completivă”, pentru că - corespunzând unui complement - nu mai exprimă o circumstanțială față de regentul de tip verbal. Exemplu: Îl vede cine este și de aceea nu se mai miră. d) Pronumele interogative și adverbele pronominale interogative, dacă propoziția atributivă circumstanțială este interogativă indirectă. Exemplu: N-o știe
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
o. I 42. Domnu ... se plimbă încet, cu mâinile la spate, singur și trist. Sadoveanu, o. III 50.” Substantivul sau pronumele desemnând obiectul a cărui stare se exprimă prin numele predicativ circumstanțial poate sta în nominativ [= subiect] sau în acuzativ [= complement direct]. Subiect: Și cumătra Ioana o asculta evlavioasă. Mă culcam trist în casa pustie. Complement direct: Legumele le mâncam fierte [crude etc.] L-am lăsat [l am găsit] viu [rănit, mort]. Numele predicativ circumstanțial exprimat printr-un adjectiv stă în
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
o. III 50.” Substantivul sau pronumele desemnând obiectul a cărui stare se exprimă prin numele predicativ circumstanțial poate sta în nominativ [= subiect] sau în acuzativ [= complement direct]. Subiect: Și cumătra Ioana o asculta evlavioasă. Mă culcam trist în casa pustie. Complement direct: Legumele le mâncam fierte [crude etc.] L-am lăsat [l am găsit] viu [rănit, mort]. Numele predicativ circumstanțial exprimat printr-un adjectiv stă în același gen, număr și caz cu substantivul la care se referă: Ploaia curgea deasă. Se
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
necesitatea versificației, e posibilă topica: De la gârlă-n pâlcuri dese Zgomotoși copiii vin. Coșbuc, B. I. 6. Adjectivul zgomotoși, folosit nearticulat în fața unui substantiv cu înțeles hotărât, arată clar negruparea directă cu substantivul în calitate de atribut. În cazul când verbul primește un complement direct, numele predicativ circumstanțial apare după acest complement: Dinu ascultase cartea de amenințare cu sprânceana încă mânioasă. Urcară scările mai ușori ca niciodată. Când verbul are o complinire indirectă, numele predicativ circumstanțial poate precede acestei compliniri: Apoi s-a uitat
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
pâlcuri dese Zgomotoși copiii vin. Coșbuc, B. I. 6. Adjectivul zgomotoși, folosit nearticulat în fața unui substantiv cu înțeles hotărât, arată clar negruparea directă cu substantivul în calitate de atribut. În cazul când verbul primește un complement direct, numele predicativ circumstanțial apare după acest complement: Dinu ascultase cartea de amenințare cu sprânceana încă mânioasă. Urcară scările mai ușori ca niciodată. Când verbul are o complinire indirectă, numele predicativ circumstanțial poate precede acestei compliniri: Apoi s-a uitat cu ochii holbați la brașoveancă. Dacă verbul are
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
nouri s-a fost deschis o poartă Prin care trece albă regina nopții moartă. Biserica-n ruină Stă cuvioasă, tristă, pustie și bătrână (M. Eminescu, Melancolie, p. 39). Predicatul circumstanțial exprimat prin adjectiv poate determina substantivul sau pronumele cu funcție de complement direct în propoziție: Am găsit-o bolnavă. Și-a găsit mama după ani de zile sănătoasă. Predicatul circumstanțial poate fi exprimat prin locuțiuni adjectivale, gerunzii și participii cu valoare adjectivală. a) Participiu cu valoare adjectivală: Trecătorii se întorceau mirați. Oamenii
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
substantiv însoțit de prepoziția ca. Substantivul cu rol de predicat circumstanțial exprimă funcția subiectului sau a obiectului în propoziție. Predicatul circumstanțial exprimat prin verbe la gerunziu indică acțiunea secundară a subiectului sau a obiectului, simultană cu acțiunea predicatului. III.4 Complement al calității O altă determinare care ar putea fi considerată atribut circumstanțial este aceea pentru care Ion Diaconescu a propus termenul de complement al calității. Acest așanumit complement al calității se aseamănă formal cu circumstanțialul comparativ, deosebirea dintre aceste două
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
verbe la gerunziu indică acțiunea secundară a subiectului sau a obiectului, simultană cu acțiunea predicatului. III.4 Complement al calității O altă determinare care ar putea fi considerată atribut circumstanțial este aceea pentru care Ion Diaconescu a propus termenul de complement al calității. Acest așanumit complement al calității se aseamănă formal cu circumstanțialul comparativ, deosebirea dintre aceste două determinări realizându se prin analiza comparativă a unor exemple ca următoarele: el vorbește ca profesor și el vorbește ca un profesor. Astfel, dacă
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
secundară a subiectului sau a obiectului, simultană cu acțiunea predicatului. III.4 Complement al calității O altă determinare care ar putea fi considerată atribut circumstanțial este aceea pentru care Ion Diaconescu a propus termenul de complement al calității. Acest așanumit complement al calității se aseamănă formal cu circumstanțialul comparativ, deosebirea dintre aceste două determinări realizându se prin analiza comparativă a unor exemple ca următoarele: el vorbește ca profesor și el vorbește ca un profesor. Astfel, dacă - din punctul de vedere al
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
ca un profesor. Astfel, dacă - din punctul de vedere al conținutului - ca profesor exprimă calitatea determinantului, ca un profesor numai determină calitatea determinantului, ci doar asemănarea, prin comparație, cu calitatea respectivă în sine. Din punct de vedere formal, așa-numitul complement al calității se deosebește de circumstanțialul comparativ prin aceea că primul („complementul calității”) se exprimă printr-un substantiv nearticulat, în timp ce în al doilea (circumstanțialul comparativ) - dacă se concretizează într-un substantiv - substantivul respectiv este articulat cu un articol nehotărât sau
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
profesor exprimă calitatea determinantului, ca un profesor numai determină calitatea determinantului, ci doar asemănarea, prin comparație, cu calitatea respectivă în sine. Din punct de vedere formal, așa-numitul complement al calității se deosebește de circumstanțialul comparativ prin aceea că primul („complementul calității”) se exprimă printr-un substantiv nearticulat, în timp ce în al doilea (circumstanțialul comparativ) - dacă se concretizează într-un substantiv - substantivul respectiv este articulat cu un articol nehotărât sau hotărât. În afară de aceasta, „complementul calității” se mai deosebește de circumstanțialul comparativ și
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
deosebește de circumstanțialul comparativ prin aceea că primul („complementul calității”) se exprimă printr-un substantiv nearticulat, în timp ce în al doilea (circumstanțialul comparativ) - dacă se concretizează într-un substantiv - substantivul respectiv este articulat cu un articol nehotărât sau hotărât. În afară de aceasta, „complementul calității” se mai deosebește de circumstanțialul comparativ și prin prepozițiile care preced substantivul. Este vorba de faptul, că pe lângă prepoziția comună acestor două determinări, anume, că, „complementul calității” are și elemente introductive proprii, și anume, drept, în calitate de, în chip de
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
substantiv - substantivul respectiv este articulat cu un articol nehotărât sau hotărât. În afară de aceasta, „complementul calității” se mai deosebește de circumstanțialul comparativ și prin prepozițiile care preced substantivul. Este vorba de faptul, că pe lângă prepoziția comună acestor două determinări, anume, că, „complementul calității” are și elemente introductive proprii, și anume, drept, în calitate de, în chip de. Luând în discuție opiniile la care ne-am referit mai sus, precum și altele, Mioara Avram consideră un bun câștigat faptul că în gramatica românească există o parte
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
la gerunziu), care determină simultan un verb și un nume. Fără a propune aici vreo denumire pentru această parte de propoziție, autoarea subliniază că numele pe care această parte de propoziție îl determină poate funcționa ca subiect (a venit veselă), complement direct (am văzut-o veselă) sau complement indirect (ne trezim cu popa Buligă...tămâiet). III.5 Elementul predicativ suplimentar Revenind asupra acestei părți de propoziție în Gramatica limbii române, Mioara Avram o prezintă sub denumirea de element predicativ suplimentar (GA
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
și un nume. Fără a propune aici vreo denumire pentru această parte de propoziție, autoarea subliniază că numele pe care această parte de propoziție îl determină poate funcționa ca subiect (a venit veselă), complement direct (am văzut-o veselă) sau complement indirect (ne trezim cu popa Buligă...tămâiet). III.5 Elementul predicativ suplimentar Revenind asupra acestei părți de propoziție în Gramatica limbii române, Mioara Avram o prezintă sub denumirea de element predicativ suplimentar (GA, II, p. 206-211) și respectiv, propoziție predicativă
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
suplimentar (GA, II, p. 206-211) și respectiv, propoziție predicativă suplimentară (GA, II, p. 340-341) . Față de articolul citat mai sus, Mioara Avram arată că numele la care se referă - în afară de verb - elementul predicativ suplimentar poate îndeplini nu numai funcția de subiect, complement direct sau complementul indirect, ci și pe aceea de complement de agent (lui nu-i plăcea țigara decât fumată singur, Gramatica limbii române, II, p. 207). În ceea ce privește părțile de vorbire care pot îndeplini funcția de element predicativ suplimentar, în Gramatica
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
p. 206-211) și respectiv, propoziție predicativă suplimentară (GA, II, p. 340-341) . Față de articolul citat mai sus, Mioara Avram arată că numele la care se referă - în afară de verb - elementul predicativ suplimentar poate îndeplini nu numai funcția de subiect, complement direct sau complementul indirect, ci și pe aceea de complement de agent (lui nu-i plăcea țigara decât fumată singur, Gramatica limbii române, II, p. 207). În ceea ce privește părțile de vorbire care pot îndeplini funcția de element predicativ suplimentar, în Gramatica limbii române, (II
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
GA, II, p. 340-341) . Față de articolul citat mai sus, Mioara Avram arată că numele la care se referă - în afară de verb - elementul predicativ suplimentar poate îndeplini nu numai funcția de subiect, complement direct sau complementul indirect, ci și pe aceea de complement de agent (lui nu-i plăcea țigara decât fumată singur, Gramatica limbii române, II, p. 207). În ceea ce privește părțile de vorbire care pot îndeplini funcția de element predicativ suplimentar, în Gramatica limbii române, (II, p. 208) se precizează că această funcție
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
regentul elementului predicativ suplimentar și părțile de vorbire prin care această parte de propoziție se exprimă. Astfel - arată V. Hodiș numele, unul din cei doi termeni pe care îi determină elementul predicativ suplimentar, poate îndeplini nu numai funcția de subiect, complement direct, complement indirect sau complement de agent, ci și pe aceea de nume predicativ, atribut, circumstanțial de loc, sociativ sau de excepție și chiar pe aceea de element predicativ suplimentar. Constatând că elementul predicativ suplimentar „poate determina orice nume cu
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]