883 matches
-
primul aspect, J. Meyendorff vede că în acel context al Renașterii și umanismului bizantin erau confruntate două apofatisme: unul dintre ele însemna o reluare a accentelor pe care neoplatonismul le dădea experienței apofatice și care susține transcendența sau neputința de comprehensiune a divinului ca pe o consecință a limitărilor proprii minții create, însă este suficient ca cineva să se părăsească pe sine și datele lumii create pentru a avea șansa cunoașterii Ființei divine. Aceasta ar fi, în opinia lui Meyendorff, poziția
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
său volum, Ritm imanent. A comentat cu pertinență operele scriitorilor clasici, propunând adesea unghiuri exegetice inedite. O demonstrează studiile sale solide despre câțiva reprezentanți străluciți ai epocii de aur a literaturii române. A analizat cu promptitudine și aplicație, cu senină comprehensiune și detașare lucidă cărțile contemporanilor săi, lăsând pagini ce rezistă la uzura timpului. A făcut incursiuni strălucite în literatura universală și a tradus opere reprezentative. Istoricul literar a scris în colaborare un tratat de referință. Versificația modernă se adresează specialistului
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
a pendulat între grupări divergente, n-a făcut jocul mărunt al intereselor imediate, n-a cultivat, cu alte cuvinte, partizanatul îngust și păgubitor. Vladimir Streinu a dat contribuții de referință cu privire la literatura marilor clasici; a comentat cu egală pătrundere și comprehensiune opera unor autori contemporani importanți, ziși tradiționaliști (Adrian Maniu, V. Voiculescu, Lucian Blagaă. A acordat cuvenita prețuire operei argheziene, chiar dacă a făcut-o relativ târziu, după anul 1931. Despre modernul Ion Barbu a scris în treacăt, fără mari entuziasme, fiind
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
se pare a fi singura menire a criticii literare, deși rezultatele obținute astfel sunt nespus de modeste față de abundența de viață 23 a operelor cercetate.”1 Criticul este adeptul unei viziuni integratoare asupra literaturii, comentând cu egală sagacitate, pertinență și comprehensiune creația clasicilor - Al. I. Odobescu, Titu Maiorescu, Mihai Eminescu, Ion Creangă, George Coșbuc ș.a. - pe aceea a iluștrilor săi contemporani din perioada interbelică - Arghezi, Blaga, Barbu, Bacovia, Voiculescu, Liviu Rebreanu, Hortensia Papadat-Bengescu, Mihail Sadoveanu, Mateiu I. Caragiale, dar și pe
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
născocim omagial cine știe ce complexități de conștiință, transformându-le pe deasupra din accidente morale în caracteristice durabile, criticul însuși, reprezentant strălucit al simțului măsurii, ne-ar privi rău pentru această lipsă de măsură în omagiu”1. Vladimir Streinu fixează cu siguranță și comprehensiune rolul lui Maiorescu în critica românească, acela de îndrumător de conștiințe, de întemeietor și deschizător de noi orizonturi. Acțiunea mentorului junimist, în totul salutară, este aceea a unui critic exemplar, capabil săși depășească propriile aprehensiuni și reticențe atunci când se află
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
primar trebuie să depășească elementele de bază și să se deschidă mai curajos asupra mediului și evoluției globale a copiilor, îndeosebi prin integrarea și punerea în practică a valorilor democratice ale participării, responsabilității, respectului drepturilor și opiniilor altora și dezvoltării comprehensiunii și solidarității. Este de subliniat necesitatea suprimării rupturilor între ciclul primar și preșcolar precum și între primar și secundar, luarea în considerare a diferențelor dintre copii și refuzul marginalizării copiilor cu dificultăți și nevoi speciale. Aceste aspecte, precum și altele, trebuie să
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]
-
articulează în plan orizontal, ci caută verticala locului, azimutul, zenitul, „Nordul”, transcendentul, iar măsura reușitei lor (vezi cel puțin o sintagmă clasică : pilgrim’s progress) nu e exterioară și colectivă, ci interioară și individuală. Mircea Eliade ne-a vorbit cu comprehensiune și empatie, într-un studiu celebru despre geografia mitică și escatologie, de guaranii tupi, o populație care traversa Anzii până la epuizare și moarte, în căutarea locului unde șamanul le spunea că se va sfârși lumea (lor). Deci ei aveau, față de
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
un cultivator, ci un beletrist. Distinsul meu conf rate, domnul Șerban Cioculescu, băiat deștept și publicist apreciat, semnează în Adevărul o cronică literară relativă la volumul meu Hronicul Măscăriciului Vălătuc. Ce i drept, domnul Cioculescu, obiectiv și de o precoce comprehensiune literară, e, cu m ine, ind ulgent tare și cu o vădită bunăvoință; îmi adresează amabile cuvinte de încurajare, îi mulțumesc frumos. (Sunt foarte încântat că ai găsit lucruri agreabile în literatura mea, Șerban Cioculescule, și pe viitor, te asigur
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
următoarele condiții minime: relația profesor-elev să se bazeze pe încredere reciprocă; modelul ales trebuie observat cu atenție; imitațiile reușite să fie întărite pozitiv; atât profesorul cât și elevul să aibă un comportament demn de a fi imitat. * Învățarea prin înțelegere (comprehensiunea). În antrenament, ca și în viață, ne confruntăm adesea cu probleme care trebuie rezolvate fără sprijin din afară și pentru care nici condiționarea aparentă, nici reproducerea nu pot rezolva situațiile respective. Aceste probleme nu pot fi rezolvate decât printr-o
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
acestea, unele sunt mai adecvate, altele necesită o atenție deosebită pentru a-și atinge scopurile educative. De exemplu, când sunt utilizate metodele expozitive trebuie să se țină seama de o serie de cerințe precum: utilizarea unui vocabular adapatat capacității de comprehensiune a elevilor, limbajul gestual, diferite procedee și materiale intuitive etc. Metodele de simulare cum ar fi jocul de rol, jocul didactic, învățarea prin dramatizare pot fi utilizate eficient în procesul de predare-învățare. Strategii folosite în clasă Programul educațional al unui
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
total evitate în procesul intructiv-educativ al elevilor cu deficiențe de auz. Atunci când sunt utilizate, trebuie să se țină seama de o serie de cerințe cum ar fi: recurgerea la diferite procedee și materiale intuitive, utilizarea unui vocabular adaptat capacității de comprehensiune a elevilor, însoțirea comunicării verbale cu alte forme de comunicare nonverbală, etc. De asemenea, trebuie să se țină seama de condițiile unei bune labiolecturi (luminozitate, distanță, etc). Este recomandabil ca metodele expozitive să fie utilizate mai puțin ca metode de
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
Astfel, se poate remarca aportul acestei modalități structurale de discurs în facilitarea procesului de recepționare, identificare și decodificare a fiecărui eveniment sonor în contextul unei scriituri dense (noțiunea „decodificării” aflându se într-o relativă echivalență cu noțiunea de pătrundere, de comprehensiune a mesajului conținut, precum și a diferitelor raporturi de interrelaționare care se stabilesc între respectivul „eveniment” și celelalte entități tematice ale ansamblului). De altfel, această concepție de repartizare a materialelor tematice între planurile țesăturii integrale, în care fiecare voce își desfășoară
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
de 6 ani prezintă rezistență la efort mai prelungit, coordonarea mișcărilor este precisă, iar sincronizarea vizuală motrică este corectă. La copilul cu dificultăți de adaptare limbajul este stigmatizat din cauza volumului sărac al vocabularului și al tulburărilor de vorbire. Capacitatea de comprehensiune este slabă. Caracterul veridic al deosebirilor dintre elevii cu dificultăți de adaptare și cei adaptați optim solicitărilor instructivi educative sunt confirmate de către cadrele didactice cărora li s-a cerut informații despre caracteristicile psihopedagogice individuale implicate în procesul adaptării școlare. Acestea
Atitudinea părinţilor din mediul rural şi efectele asupra adaptării şcolare by Elisabeta Elena Sardariu () [Corola-publishinghouse/Science/815_a_1535]
-
unul? În genere, filosofia este o modalitate de a ți căuta sinele, de a te îndrepta spre un alt nivel de cunoaștere care să îți permită „cercetarea omului și a culturilor”. Altfel spus, e nevoie de o cunoaștere, de o comprehensiune a întregului univers ce cuprinde ramura umanului, pentru a înțelege sinele uman. Pentru a atribui un sens, inițial e necesară o definire exhaustivă a sensului, ceea ce reprezintă un demers complex, poate chiar hazardant. Nu poți defini un sens fără a
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
gest” dintr-un vers de-al său. Nu o dată s-a fantazat și s-a delirat pe marginea poeziei sale. Cred că important nu e să spui ce nu s-a spus, deraind de la linia textului, ci să faci dovada comprehensiunii, să restaurezi înțelesurile originare ale operei. Mi-i dor, dacă pot zice așa, necritic, să descopăr un Bacovia primitiv, simplu, autentic. Perpessicius a făcut observația justă că epitafele se redactează în tinerețe. Bacovia și l-a scris pe al său
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
estetica etc. în funcție de acestea, un autor crește și descrește de nenumărate ori în proporții diferite. Uneori imaginea sa devine pregnantă, atractivă, alteori se șterge, trece indiferentă. Cine își închipuie că receptarea e un proces bazat exclusiv pe criterii specifice și comprehensiune în progresie constantă, se înșeală rău. Dacă e o regulă, valabilă pe termen mediu, aceea e a fluxului și refluxului. Unii cresc, alții scad. Despre Bacovia s-au scris, la debut, șase mici recenzii, iar la centenar peste 150 de
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
greu de suportat de cei activi, dinamici! Un asemenea tip atrage totuși pe sentimentali și pe justițiari; pe cei capabili să vadă nu numai „centrul” (succesul), ci și „marginea” (eșecul). Pînă unde merge înțelegerea și susținerea acestora? De cele mai multe ori comprehensiunea e mai mică decît curiozitatea. Faptul că Bacovia părea o paradigmă a eșecului a mobilizat, din cînd în cînd, e drept, cîteva condeie animate de ceea ce se numește „solidaritate de breaslă”, însă intervențiile lor n-au avut continuitate și n-
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
lui Trachtenberg are la bază opiniile criticului Walter Benjamin, care observă că intenția ziarelor moderne este să "izoleze ceea ce se întâmplă de realitatea în care ar putea afecta experiența directă a cititorului. Principiile informației jurnalistice (noutatea știrii, concizia, gradul de comprehensiune și, mai ales, lipsa de conexiuni între știrile individuale luate una câte una) contribuie foarte mult la acest lucru, la fel ca și stilul și aranjamentul paginii. Karl Kraus 58 nu a obosit niciodată să demonstreze că de mult paraliza
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
identitate de gen. Stratificarea societății urbane se reflectă și în stratificarea lumii feminine. Astfel, burghezele și-au construit identitatea feminină insistând asupra utilității sociale, aristocratele asupra utilității mondene și culturale, iar muncitoarele asupra utilității materiale. Zola și Maupassant manifestă o comprehensiune față de toate categoriile de femei: față tânără naivă, prostituată cu inima mare, mic-burgheză decepționata de viață, aristocrata plictisita și aventuriera. Lor le revine un loc considerabil chiar si in românele care au ca protagonist un bărbat sau un subiect social
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
pe care le analizează, le interpretează, le diseca pe îndelete. Subiectele de conversație țin de problemele sentimentale. Acest gen are puțină trecere la bărbați, dar în cazurile în care își afișează pasiunile, confidente, de regulă, le sunt femeile. Compasiunea și comprehensiunea lor sunt de neegalat. Pariziana dezminte, într-o anumită măsură, postulatul despre expansiunea feminină și tăcerea masculină, ea evita răspunsurile directe. În pofida expansiunii verbale, Rougon nu reușește să scoată nici o confidenta profesională de la Clorinde: Îl tâcha de la confesser à son
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
faptul că omul trebuie să procedeze la o selecție lucidă a Întâmplărilor, evenimentelor sau faptelor importante pentru el În viață. Cu o Înțelegere superioară, dată de experiența de viață, eroul exprimă un șantaj sentimental („dacă mă sinucid?”), cu jovialitate și comprehensiune, pentru imprudența chitului, tânăr, „fără experiență", cuțitul sugerând o variantă, o cale de ieșire din această situație limită: „sunt primul pescar pescuit de el”. In finalul tabloului, Iona devine visător și se simte ispitit să construiască „o bancă de lemn
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
joacă aici rolul de receptor. În acest fel, lucrarea depășește granițele strâmte ale comparativismului tradițional, spre a intra în sfera de acțiune a istoriei culturii și a mentalităților. Am putea să ne oprim aici asupra unuia dintre mulții factori de comprehensiune analitică, cum ar fi cel care trimite la modelul educațional finlandez, ce pare să fi atras în ultimul timp tot mai multe priviri admirative, văzut și ca element constitutiv a ceea ce s-ar numi "o concepție românească asupra Nordului". Bine
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
acestea, unele sunt mai adecvate, altele necesită o atenție deosebită pentru a-și atinge scopurile educative. De exemplu, când sunt utilizate metodele expozitive trebuie să se țină seama de o serie de cerințe precum: utilizarea unui vocabular adapatat capacității de comprehensiune a elevilor, limbajul gestual, diferite procedee și materiale intuitive etc. Metodele de simulare cum ar fi jocul de rol, jocul didactic, învățarea prin dramatizare pot fi utilizate eficient în procesul de predare-învățare. Strategii folosite în clasă Programul educațional al unui
Didactica limbii ?i literaturii rom?ne ?n ?coala cu deficien?e de auz by C?t?lina Costandache () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84365_a_85690]
-
elevului într-un mod pedagogic: - își orientează corpul sau privirea către elevul indisciplinat; - se deplasează lent către elevul indisciplinat. d) reflectă relația de apropiere față de elevi: - înclină capul spre elevul ales; - se deplasează moderat în sala de clasă. e) facilitează comprehensiunea cunoștințelor: - își unește degetul mare cu celelalte patru degete (gest de precizie); - își mișcă ușor pe verticală sau pe orizontală mâna; - monitorizează vizual întreaga clasă de elevi; - își orientează mâinile deschise spre elevi, cu palmele față în față; - manipulează des
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
așa-zis instruită, avertizată, și cea poetică, așa-zis subiectivă, impresionistă, combină date despre dimensiunea cognitivă a artei și experiența estetică. Evaluarea poate fi pusă în relație atât cu descrierea proprietăților artistice și experienței estetice, cât și cu interpretarea, respectiv comprehensiunea și explicarea acestora. Tocmai în acest context teoretic se poate vorbi despre descrieri evaluative și interpretări cu caracter evaluativ. Potrivit lui Alan Goldman, evaluarea lucrărilor de artă ar implica descrierea și discutarea lor din perspectiva înțelegerii și recunoașterii valorii lor artistice
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]