1,551 matches
-
flexibilitate, comportamentală și adaptabilitate. În capitolul al treilea am încercat să elaborăm un program de formare, a cărui analiză de nevoi a confirmat necesitatea formării exprimată de învățători / institutori, în ceea ce privește relaționarea cu familia și comunitatea, dezvoltarea competențelor psihopedagogice, de consiliere, comunicaționale, psihosociale. De asemenea s-a putut observa că învățătorii / institutorii au apreciat colaborarea cu familiile elevilor ca fiind bună, doresc implicarea părinților în activitățile școlare și extrașcolare, însă o bună parte dintre ei nu știu să conceapă și să gestioneze
MANAGEMENTUL PARTENERIATULUI ȘCOALĂ - FAMILIE by FLORENTINA DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1260_a_1935]
-
o parte din programa pentru examen." Comunicarea școală-familie Cunoașterea componentei comunicării în studiul relațiilor dintre școală și familie este esențială. Pentru a afla cum se desfășoară, am întrebat părinții cum comunică cu școala și ce îmbunătățiri pot fi aduse relațiilor comunicaționale dintre școală-familie și familie-școală. Rețeaua semantică 3.5 ne arată că interacțiunile comunicaționale se produc în trei ipostaze: ședințe cu părinții, convorbiri telefonice și, mai rar, cu ocazia unor întîlniri informale. Afirmațiile de felul " Nu prea cunosc profesorii în afară de diriginte
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
relațiilor dintre școală și familie este esențială. Pentru a afla cum se desfășoară, am întrebat părinții cum comunică cu școala și ce îmbunătățiri pot fi aduse relațiilor comunicaționale dintre școală-familie și familie-școală. Rețeaua semantică 3.5 ne arată că interacțiunile comunicaționale se produc în trei ipostaze: ședințe cu părinții, convorbiri telefonice și, mai rar, cu ocazia unor întîlniri informale. Afirmațiile de felul " Nu prea cunosc profesorii în afară de diriginte", "Vorbesc strict cu diriginta" sau "... în special vorbesc cu diriginta și cu profesoara
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
comunicării dintre părinți și profesori a reieșit din relatările subiecților despre unii părinți care nu participă la activitățile școlii și, implicit, nu comunică cu profesorii. Din răspunsuri am putut decanta trei strategii care, din perspectiva celor intervievați, pot îmbunătăți relațiile comunicaționale dintre părinți și profesori. Prima se referă la "stimularea interesului unor părinți față de atenția care trebuie acordată copilului", altfel spus educarea părinților. A doua are în vedere "... să nu se facă deosebiri între copii, toți sînt la fel și au
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
cooperarea în cadrul grupului): • reglarea normativă presupune existența unor reguli stabile și generale care dirijează comportamentele, accentul fiind pus: pe elementele de regularitate; pe slaba variabilitate a reacțiilor; pe corespondența dintre statutul familial al subiecților și comportamentul acestora; • reglarea contractuală sau comunicațională presupune că: fiecare situație este definită, interpretată și i se dă un răspuns specific; se neglijează la maximum statutele proprii subiecților, regulile generale, reacțiile tipice față de evenimente. Combinînd coeziunea internă și integrarea externă, primele două dimensiuni ale patternului familial, sînt
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
cercetând imaginea prin intermediul literaturii comparate și al istoriei mentalităților. Însă, cercetători din spațiul românesc ca Bogdan-Alexandru Halic și Ion Chiciudean valorifică valențele culturale ale imaginii celuilalt, în sensul că descoperirea și cunoașterea celuilalt este favorizată de componenta culturală, și implicit, comunicațională. Studiile de imagologie istorică pe care le întâlnim la Halic și Chiciudean adaugă valoare imagologiei în primul rând pentru că oferă posibilitatea reconstituirii mentalului unei epoci, împlinind ceea ce Robin George Collingwood considera că trebuie să fie studiul presupozițiilor care domină o
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
a imaginii sociale cu ajutorul unei grile de analiză, denumită sistemul indicatorilor de imagine, unde un rol esențial îl are mesajul și impactul pe care acesta îl are la nivelul individului și societății. Astfel, prin această metodă, studiul imagologic valorifică dimensiunea comunicațională și oferă posibilitatea de a investiga imaginea, lărgind, din acest punct de vedere, orizontul de interpretare și analiză a imaginii sociale. Tot în spațiul românesc, dar fără a iniția un studiu imagologic, Ștefan Afloroaei discută imaginea celuilalt, susținând, în acest
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
Dunbar susține că animalelor le lipsesc o serie de facultăți cognitive esențiale pentru a ajunge la stadiul dezvoltării umane, mai exact "gândirea combinatorie necesară pentru a învăța gramatica, un anumit simț al timpului prin care să poată fi anticipată situația comunicațională și să fie stabilite cauzele și efectele prin care să fie prevăzut felul cum interlocutorul ar urma să interpreteze ceea ce ar spune acestea"46. La acest nivel, analiza conceptului de memorie este esențială în înțelegerea diferențelor dintre om și animal
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
care rămân neconștientizate și care se exprimă sub forma opiniilor, atitudinilor, convingerilor, credințelor, mentalităților sau simbolurilor socio-culturale"181. În acest sens, imaginea nu există în sine, ci este un proces individual neconștientizat, a cărei tipologie depinde de poziția în cadrul actului comunicațional, în acest sens existând imaginea difuzată, obținută prin analiza informațiilor referitoare la obiectul investigației transmise de alte surse, imaginea indusă, rezultată din analiza mesajelor transmise de obiectul imaginii și imaginea reflectată, care poate fi conturată prin analiza informațiilor referitoare la
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
măsura în care acestea reflectă realitatea nu are nicio importanță pentru procesul reprezentațional. Așa cum subliniam, în cadrul procesului reprezentațional, percepția devine realitate. Prin structurile logico-epistemologice ale imaginii, individul găsește o justificare a propriului său statut, rezolvând astfel problema identității sociale și comunicaționale, dar și o justificare a atitudinilor și comportamentelor față de ceilați. Din acest punct de vedere, caracterul evaluativ cuprins în reprezentarea socială și în stereotip are importante accente justificative, prin care individul se poziționează față de alteritate. Această justificare este importantă pentru că
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
că imaginea este o permenantă căutare a sensului, putem spune că ea nu neapărat descrie subiectul, însă evidențiază motivele și interesele acestuia în plan reprezentațional, intenționalitatea lui și felul cum se raportează la obiect, poziția lui în cadrul dimensiunii reprezentaționale și comunicaționale a imaginii. Din acest punct de vedere, analiza reprezentării sociale, dar mai ales a stereotipului și a etnostereotipului, are sens, mai întâi de toate, pentru a înțelege subiectul, în planul cunoașterii, conținutul stereotipului oferind informații relevante doar pentru analiza subiectului
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
de simboluri: mituri, vise, obiceiuri, gesturi, forme, figuri, culori, numere, traducere coordonată de Micaela Slăvescu, București, Editura Artemis, 1994-1995. Chiciudean, Ion, Halic, Bogdan-Alexandru, Imagologie. Imagologie istorică, București, Editura Comunicare.ro, 2006. Cîrtiță-Buzoianu, Cristina, Filosofia spațiului public românesc contemporan: o abordare comunicațională, în Adrian Muraru (coord.), Filosofia și societatea cunoașterii, Iași, Institutul European, 2012. Clement, Elisabeth, Demonque, Chantal, Hansen-Love, Laurence, Kahn, Pierre, Filosofia de la A la Z, traducere de Magdalena Mărculescu-Cojocea și Aurelian Cojocea, București, Editura ALL Educațional, 2000. Collingwood, Robin George
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
sublinia importanța limbajului și a comunicării la nivel social. (Claude Lévi-Strauss, Structural Antropology, New York, Basic Books, 1963, p. 296). 384 Problema interacțiunii și a relațiilor sociale este interesant detaliată în studiul Cristinei Cîrtiță-Buzoianu, Filosofia spațiului public românesc contemporan: o abordare comunicațională, unde "comunicarea este o formă a acțiunii, iar analiza comunicării trebuie să fie bazată cel puțin în mare parte pe o analiză a acțiunii și pe o descriere a caracterului ei contextualizat din punct de vedere social. Având în vedere
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
complexitatea spațiului de comunicare și a diversificării interacțiunilor actorilor, putem spune că actul de comunicare depinde în mare măsură de cunoașterea strategiilor economice și a intereselor politice existente în spațiul public". (Cristina Cîrtiță-Buzoianu, Filosofia spațiului public românesc contemporan: o abordare comunicațională, în Adrian Muraru (coord.), Filosofia și societatea cunoașterii, Iași, Institutul European, 2012, pp. 196-197. 385 Benedict Anderson, Imagined communities: reflections on the origin and spread of nationalism, London, Verso, 2006. 386 Joep Leerssen, Mimesis and stereotype, în J. Th. Leerssen
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
pentru construcția unei identități europene ar însemna, așadar, valorificarea fondului identitar vechi și a modelelor culturale. 401 "În Lumea Nouă procesul de latinizare este oarecum similar celui de romanizare, elitele provinciale mimează orizontul de interpretare al centrului indus prin fluxurile comunicaționale -, în timp ce maselor li se impune modelul centrului, mai întâi instituțional, apoi religios. Din această perspectivă, un interes aparte prezintă mimetismul confesional corupt care se dezvoltă la nivelul maselor din zona periferică a economiei-univers. Această abordare facilitează maselor nou convertite la
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
este o societate informațională, apărută datorită vastei răspândiri a noilor tehnologii privind informația și comunicarea. Secolul al XXIlea a adus cu sine schimbări majore În ceea ce privește dezvoltarea abilităților de a găsi, acumula și Înțelege informația; de a aplica tehnologiile informaționale și comunicaționale În vederea construirii modelelor virtuale ale obiectelor și acțiunilor din lumea reală. Tehnologiile informaționale avansate au un impact deosebit asupra creșterii motivației față de studiul unor discipline, care nu au nimic comun cu informatica, deoarece facilitează Învățarea și aduc noi direcții de
Învăţarea centrată pe competenţe by Băsu Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1279_a_1900]
-
fi făcută o comparație cu rezultate bune între prezentarea orașului Fougère din capitolul III din Șuanii de Balzac și cea din Ghidul verde (Michelin) despre Bretania. Acest tip de abordare comparativă trebuie, bineînțeles, să permită o observare atentă a funcțiilor comunicaționale și textuale din aceste descrieri: a) Argumentarea subiacentă a ghidurilor (a incita pe cineva să vină să vadă): Fougère, cu toate că este un oraș industrial, va trezi din plin interesul turiștilor. Acest oraș vechi, cu o puternică tradiție este construit într-
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
economică iar interdependența economică devine tot mai vizibilă. Înființarea, în 1995, a Organizației Mondiale a Comerțului indică faptul că activitățile economice transnaționale erau în creștere, generând treptat relații politice și marcând rolul actorilor internaționali pe această scenă. Treptat, noile tehnologii comunicaționale au mărit cantitatea și intensitatea interconexiunilor. Această transformare a generat ea însăși ideea că imperativele referitoare la educație trebuie regândite astfel încât tinerii să fie capabili să trăiască într-o lume viitoare nesigură și în permanentă schimbare, în cadrul unor interrelații în
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
în defavoarea celor săraci. În al doilea rând, în majoritatea țărilor în curs de dezvoltare și în numeroase țări dezvoltate, reformele educative sunt, în noul mediu economic globalizat, fondate pe imperative financiare. 1.2.5. Educația și dilemele identitare Crearea rețelelor comunicaționale globale, schimbarea semnificațiilor statelor naționale și a relațiilor lor cu cetățenii și cu alte agenții se află în strânsă legătură cu reînvierea vechiului ideal cosmopolit al promovării unei etici universale prin intermediul educației. Motivul acestei reveniri îl constituie, pe de o
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
Activities of the European Union. Education/ 2004/ European area of lifelong learning ) Pentru a face acest pas esențial în viziunea Uniunii Europene, a fost adoptat noul program Comunitatea E-Learning (2004-2006). Prin promovarea acțiunilor de folosire eficientă a tehnologiilor informaționale și comunicaționale (ICT), programul integrează aspectele formale și nonformale ale educației permanente și combină diferite mijloace și servicii astfel încât să promoveze la scară largă alfabetizarea digitală, să dezvolte campusurile virtuale europene, legăturile electronice între școlile din Europa (e-twinning of schools) și utilizarea
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
persoane, care acționează individual, deopotrivă că emițători și receptori. Conceptele relaționate sunt: mesajul (ceea ce interlocutorii își împărtășesc); medium-ul (atingerea, vorbirea etc.); codul (limba în care își vorbesc și alte semnse și simboluri, precum semaforul etc); canalul (care conține "conectorii" comunicaționali și caracteristicile mediului); zgomotul (orice interferență în schimbarea semnificației); feedback-ul (infromații referitoare la măsura în care mesajul a fost sau nu receptat cu succes; contextul (locul/cadrul în care are loc comunicarea). Descrierea procesului comunicării interpersonale că tranzacțional impli-că
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
secvențe perceptuale, transformări/episoade/procese etc. cognitive, factori motivaționali, conținuturi afective etc., procese care sunt și rămân în zona psihofiziologica, neputând fi transferate, cu tot ansamblul efectelor pe care le produc, zonei de comunicare. "Una este să afirmi despre comportamentul comunicațional că își trage seva din evenimentele sau procesele intrapersonale sau că are o dimensiune psihofiziologica importantă, si e cu totul altceva să susții că aceste procese sunt ele însele comunicare"21. În acest punct, cineva ar putea pleda în favoarea adecvării
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
care interpretează aceste semne (Charles Morris), pragmatică este preocupată de reușită ori de eșecul procesului de comunicare, de modificarea înțelesurilor, prin raportare la natură contextului. Spre deosebire de semantica, despre care știm că ia în considerare doar înțelesul propriu-zis, separat al structurii comunicaționale, rolul pragmaticii este cu mult mai însemnat: "Pragmatică se preocupă de relațiile dintre semne și subiecții care le folosesc, de atitudinile acestora față de construcția teoretică însușita în practică. Se observă că, în principiu, sintaxa constituie de-mersul primar, ca semantica
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
care este utilizată tăcerea printre japonezi și americani, a rezultat că, în S.U.A. tăcerea este definită prin pauză, spațiu gol, sau lipsa comunicării verbale, autorii studiului, Ț. Hasegawa și W.B.Gudykunst, apreciind că tăcerea nu face parte din rutină comunicaționala (zilnică) a americanilor. Cei doi specialiști argumentează că, deși tăcerea este acceptabilă în relațiile cu persoane apropiate, atunci când întâlnesc persoane străine, americanii "gestionează" tăcerea cu foarte mare zgârcenie, găsind-o chiar stângace și total nepotrivită. În Japonia tăcerea semnifică spațiul
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
prin forțe proprii a multor probleme pot contribui la propulsarea persoanei spre idei deosebite. 3. Starea materială. Orice societate trebuie să creeze condiții propice dezvoltării capacității creative ale persoanelor inovative. Salariul motivant și alte stimulente, locuință adecvată, apoi dotarea tehnico-informațional comunicațională trebuie acordate facil de către societate și locul de muncă. Aceasta pentru a-l lipsi pe cercetător de griji, de pierderea timpului pentru a accede la ele, respectând-i personalitatea. Sistemul de comunicare, telefoane, Internet, fax etc. trebuie să asigure fluxul
Idei și proiecte by Elvira Grigoraș () [Corola-publishinghouse/Science/1213_a_2053]