2,825 matches
-
băieților și jocurile lor „bărbătești”. Părinții erau convinși că după majorat Narcisa îl va găsi pe „făt-frumos” care o va cere în căsătorie. Și ca s-o țină departe de capriciile metropolei, deciseră să-i sărbătorească majoratul în provincie la conacul din Târgoviște. La marele eveniment din viața sa se distră și dansă cu toți cavalerii, indiferent de clasa socială. Spre dezamăgirea părinților, nu-și găsi însă un prieten față de care să simtă și altceva în afară de afecțiune. În final, se consolară
XVI. CURTEZANII DIN MOSCOVA ŞI VIENA (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1510 din 18 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377292_a_378621]
-
dosul unei harabale de marfă. Apoi se așternu drumului până la Ipotești. Ajuns în sat, îi fu frică să meargă de-a dreptul pe acasă, ci dădea târcoale unui par din ograda megieșului Isăcescu, pus tocmai pe o coastă, drept în fața conacului părintesc. Maica Fevronia, care se află la moșie în vizită, privind spre deal, zise mamei: "Îra! Ian te uita, Raluca, cum samănă băietul cela cu Mihai." N-apuca să zică, și iată și o babă, Prodăneasa din sat, cu vestea
EMINESCU ŞCOLAR LA CERNĂUŢI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378297_a_379626]
-
pria școală nemțeasca și-l lașase să se descurce singur, ca pregătit în particular. Bibliografie: M. Eminescu- Petru Rezuș; M.Eminescu- viața și opera, D. Murărașu; Hiperion-1.Viața lui Mihai Eminescu- George Munteanu; Eminescu și școala- George Munteanu; Octav Minar- Conacul de la Ipotești unde a copilărit Eminescu. Ei l-au văzut pe Eminescu, Antologie, note și bibliografie de Cristina Crăciun și Victor Crăciun. Călinescu- Viața lui Eminescu; Contribuții documentare...-augustin Z.N.Popp; Ștefanelli- Eminescu la școală primară din Cernăuți. ION
EMINESCU ŞCOLAR LA CERNĂUŢI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378297_a_379626]
-
tăchi, doar mânâ harnicâ ghi muiere cari sâ li chivernisascâ la locu' lor, nu prea easchi ghi când s-au dus ăi bătrâni șâ m-au lăsat sângur, cu toatâ cherăria șâ casa ista pi cap. Nu o chi ea conac boiresc, dar dacâ o fimei este pricheputâ șâ șchie s-o țânâ cum trebui, poachi omul sâ sâ sâmtă ghini în ea. - Cum sâ nu șchie a țâni casa, Gligore, fichioru tatii! Dacâ mumă-sa a râmas becheagă ghi la
CARTE BIOGRAFICA A RENUMITEI SOLISTE DE MUZICA POPULARA MARIA LOGA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1966 din 19 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/379048_a_380377]
-
care-l păcălea la dijmă și-l puse pe el în locul celui vechi să-i păzească, să-i îngrijească și să-i dijmuie moșia. Curte boierească, mare, cu slugi și slujnice, cu alai mare, ba boierul cel bătrân zidise lângă conac și-o biserică să aibă oamenii din sat unde să se închine și unde să se roage la Dumnezeu. Și cu el în frunte tot satul mergea la biserică și se ruga să le dea Dumnezeu numai bine. Și cu
IELELE-PROZĂ SCURTĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1540 din 20 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379787_a_381116]
-
zi, spre primăvară, o primăvară turbată cu flori și vântoase și ape mari și ploi, venită ca un rai pe pământ, Norocel plecă și el pe câmp să-și vadă recoltele. Și boierul ce zice: -Ia, Noroace, tată, trăsura de la conac, pune caii la ham că vrea șI cea copilă să guste din aerul primăverii că mâine, poimâine, pleacă la oraș la carte șI pune țara-n cui! Norocel tresări deodată; știa că boierul nu are nicio fată și acum vine
IELELE-PROZĂ SCURTĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1540 din 20 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379787_a_381116]
-
carte șI pune țara-n cui! Norocel tresări deodată; știa că boierul nu are nicio fată și acum vine, nitam-nisam, cu copila lui să i-o plimbe pe luncă. -Păi atunci, boierule, zise Norocel, încântat de propunere, iau trăsura de la conac, pun o pătură să n-o prindă frigurile primăverii și mă duc bucuros la plimbare! -Mă, îl opri boierul, s-o iei pe Valea Piscului, să cobori pe la Iazuri s-audă și ea corul brotăceilor și-apoi să mergi pe
IELELE-PROZĂ SCURTĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1540 din 20 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379787_a_381116]
-
cu picături mari, se lăsă peste ei ca un potop și-i făcură leoarcă și ei, printre fulgere și tunete, fugiră de mână la trăsura pe care o lăsaseră în deal. Luară caii, Norocel îi înhămă repede și plecară spre conac. Veni seara. Norocel dormea într-un cerdac la conacul cel vechi. Îl apucase frigul și se trântise într-un cojoc pe sală cu gândul la Zina. A doua zi va merge iar cu ea în Luncă și-i vor spune
IELELE-PROZĂ SCURTĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1540 din 20 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379787_a_381116]
-
potop și-i făcură leoarcă și ei, printre fulgere și tunete, fugiră de mână la trăsura pe care o lăsaseră în deal. Luară caii, Norocel îi înhămă repede și plecară spre conac. Veni seara. Norocel dormea într-un cerdac la conacul cel vechi. Îl apucase frigul și se trântise într-un cojoc pe sală cu gândul la Zina. A doua zi va merge iar cu ea în Luncă și-i vor spune iar povești și se vor iubi și Zina va
IELELE-PROZĂ SCURTĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1540 din 20 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379787_a_381116]
-
privea pe cer cum se sting tăciunii nopții, ai acelei nopți nenorocite care-l lăsase beteag și blestemat să meargă toată vița în cârjă. Veni dimineața cu treburi și cu rosturi noi, dar Norocel rămăsese pe prispă tăcut, privea cerul, conacul și vedea prin curte forfotă mare. -Leliță Brândușo, chemă el femeia care deretica prin casă, vino, te rog, până la mine și-mi ajută să cobor scările că mi-a luat Dumnezeu o mână și-un picior azi nopte! -Ce tot
IELELE-PROZĂ SCURTĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1540 din 20 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379787_a_381116]
-
tot îndrugi, tu, acolea, păcatele mele? Noi ardem în altele... Femeia era disperată și plânsă și Norocel o întrebă ce are. -Tu stai aci, n-ai auzit c-a murit domnița boierului azi noapte și e jale mare în tot conacul? Norocel rămase trăznit clipe întregi: -Când a murit?-mai avu el puterea să mai întrebe. -Azi noapte! A prins-o pârlita aia de ploaie și atât i-a fost că suferea, sărmana, de piept, și-a făcut astupătură!... Norocel încremenit
IELELE-PROZĂ SCURTĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1540 din 20 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379787_a_381116]
-
ai vărsat nenorocirea peste doi nevinovați? Ce ți-am stricat, noi, doi copii, cu iubirea noastră de ne-ai făcut asemenea rău? Coborî încet de pe prispă, ajutat de lelița Brândușa, se sprijini într-un ciomag și șontâcâind, o luă spre conacul cel nou. Când îl văzu, lumea rămase înmărmurită, se-nchină și tăcu. Schiopul merse direct în camera moartei, o privi și-o sărută pe mâinile ei firave și pe obraz; era la fel cum o visase el azi noapte, cu
IELELE-PROZĂ SCURTĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1540 din 20 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379787_a_381116]
-
se uita la el, parcă n-ar fi fost moartă. Aștepta parcă să se scoale și să-i spună să pună șevaletul în trăsură și să plece să picteze acel frumos peisaji... Și Zina a fost înmormântată în fața bisericuței de la conac și el, în fiecare zi, timp de treizeci de ani până i-a luat Dumnezeu viața, schiop și cu o barbă până în pământ, venea și-i punea câte-o lumânare la cap, în speranța că atunci când va închide ochii și
IELELE-PROZĂ SCURTĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1540 din 20 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379787_a_381116]
-
bogată, care are case mari și este nemăritată. Dacă îi avea ceva noroc, acolo este rost să câștigi o avere de bănet!... Acuma baba pleacă, iar tu să nu întârzii... te du degrabă pe ulițele astea până vei vedea un conac nou, cel mai arătos de la margine de târg... Și baba plecă, privind din când în când voioasă la tabloul primit de la bietul tânăr. Nerun, privind lung în urma ei, nu știa ce să creadă. De bună seamă, baba ar fi putut
BALADA LUI NERUN (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1395 din 26 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379872_a_381201]
-
-și încerce norocul. După încă un ceas de chibzuință Nerun se hotărî să urmeze sfatul babei, căci, oricum, nu avea ce pierde. N-a trebuit să caute prea mult pe ulițele acelea pe care i le indicase cerșetoarea. Găsi repede conacul cel nou și impunător, care arăta exact așa cum i-l descrisese baba. Iată, aici trebuie să locuiască boieroaica cea bogată. Admiră cu încântare conacul cel strălucind de nou ce era și se tot gândi cum să facă să îndrăznească și
BALADA LUI NERUN (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1395 din 26 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379872_a_381201]
-
trebuit să caute prea mult pe ulițele acelea pe care i le indicase cerșetoarea. Găsi repede conacul cel nou și impunător, care arăta exact așa cum i-l descrisese baba. Iată, aici trebuie să locuiască boieroaica cea bogată. Admiră cu încântare conacul cel strălucind de nou ce era și se tot gândi cum să facă să îndrăznească și să intre în curte, ca să întrebe de stăpâna acestuia. * Nerun nici nu-și putea crede sieși de curajul său când se hotărî să intre
BALADA LUI NERUN (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1395 din 26 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379872_a_381201]
-
puse în alertă și slugile casei care ieșiră să vadă pricina. Când îl zăriră pe Nerun în curte, intrat fără ca cineva să-i fi dat voie, s-au supărat tare mult, mai să-l ia la bătaie. Una dintre slugile conacului veni la el, îl luă de mânecă și-l împinse spre poartă, zvârlindu-l afară din curte și pregătindu-se să încuie poarta. Dar tocmai atunci apăru boieroaica în cerdacul larg al casei, să vadă pricina acelei gălăgii din curtea
BALADA LUI NERUN (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1395 din 26 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379872_a_381201]
-
ce treburi intrase tânărul acela în curtea ei. Nerun n-avu încotro, se întoarse din uliță, intră pentru a doua oară în curtea plină de câini și de slugi, dar de data asta cu ceva mai mult curaj. Degrabă stăpâna conacului îl întrebă cu ce treburi venise la ea. Când auzi că tânărul e pictor și că are la subsuori un sul cu mai multe pânze, îi porunci acestuia să intre în cerdac, să-i întindă toate pânzele și să le
BALADA LUI NERUN (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1395 din 26 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379872_a_381201]
-
că băiatul, în ciuda tinereții sale, e talentat, și că pânzele sale sunt destul de reușite. Așa că, se hotărî pe loc să-i cumpere toate pânzele care le avea. Pentru asta îl chemă chiar în iatacul ei. Nerun rămase uimit de măreția conacului din în care intrase. Se tot holba la tavanele cele înalte ale saloanelor prin care trecea și nu-și putea crede ochilor, la ce înălțimi zidiră meșterii acele minunate ornamente de pe tavan. Boieroaica îi mai zise o dată că-i cumpără
BALADA LUI NERUN (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1395 din 26 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379872_a_381201]
-
trebuia să impresioneze încă de la prima vedere. Nerun era nespus de voios că putea să-i îndeplinească toate dorințele acesteia. Își tot făcea socoteli, în minte, imaginându-și banii cei mulți care urma să-i primească la sfârșit de la stăpâna conacului. Dar, de la o vreme, când cele mai multe dintre saloanele mari ale conacului erau deja zugrăvite și după ce tânărul așternu o bogăție de tablouri pe care le aranjă în saloanele cele mari pentru oaspeți, boieroaica - nemăritată, încă tânără și frumoasă - începu să
BALADA LUI NERUN (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1395 din 26 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379872_a_381201]
-
voios că putea să-i îndeplinească toate dorințele acesteia. Își tot făcea socoteli, în minte, imaginându-și banii cei mulți care urma să-i primească la sfârșit de la stăpâna conacului. Dar, de la o vreme, când cele mai multe dintre saloanele mari ale conacului erau deja zugrăvite și după ce tânărul așternu o bogăție de tablouri pe care le aranjă în saloanele cele mari pentru oaspeți, boieroaica - nemăritată, încă tânără și frumoasă - începu să-l îndrăgească pe Nerun. Căuta mai tot timpul să-i fie
BALADA LUI NERUN (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1395 din 26 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379872_a_381201]
-
aceste porniri în purtarea boieroaicei și începu să se îngrijoreze. La început se prefăcu că nu-și dă seama de intențiile sale. Nerun chiar își dorea să încheie cât mai repede lucrările pe care le mai avea de făcut prin conac, apoi să-și ceară plata și să plece acasă, în satul său. Căci doară acolo îl aștepta, cu atâta dor și dragoste, frumoasa sa Mona, căreia îi jurase credință veșnică și-i dăruise inima. Într-o zi căută un prilej
BALADA LUI NERUN (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1395 din 26 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379872_a_381201]
-
atâta dor și dragoste, frumoasa sa Mona, căreia îi jurase credință veșnică și-i dăruise inima. Într-o zi căută un prilej să-i aducă la cunoștință stăpânei că el a cam terminat ce era mai important de făcut la conac ei și că acum ar vrea să fie plătit. Această veste nu-i pică deloc bine boieroaicei, care intră numaidecât în panică. Nu-și putea imagina de ce tânărul era așa de neliniștit, de ce vroia plata muncii lui așa de repede
BALADA LUI NERUN (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1395 din 26 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379872_a_381201]
-
nu-i pică deloc bine boieroaicei, care intră numaidecât în panică. Nu-și putea imagina de ce tânărul era așa de neliniștit, de ce vroia plata muncii lui așa de repede și de ce se grăbea să plece. Într-o altă zi, stăpâna conacului se opri drept în fața lui Nerun mărturisindu-i că îi este foarte drag și că și-ar dori să se mărite cu el, cu toate că știe că el este un băiat sărac. La auzul acestei vești Nerun se cutremură de-a
BALADA LUI NERUN (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1395 din 26 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379872_a_381201]
-
dintr-odată mânia. Dar se trezi repede din amorțeală. În sine își zise că nu-l va plăti pe Nerun până ce acesta nu va face totul după vrerea ei. Doară banii erau la ea și ea era stăpână în acel conac! De aceea, din ziua aceea, începu să se poarte mai aspru cu Nerun. Îl mustra mai des, uneori chiar fără rost. Îl întorcea de la capăt cu lucrările deja făcute. Făcea orice să-l poată ține la nesfârșit sub stăpânirea ei
BALADA LUI NERUN (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1395 din 26 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379872_a_381201]