1,143 matches
-
străinătate. Puținele abordări teoretice din spațiul românesc ale fenomenului new media au prezentat secvențial domeniul comunicării new media, aprofundând unele rețele de socializare sau făcând considerații tangențiale asupra formelor de manifestare a new media. Astfel, se constată spații goale în ceea ce privește conceptualizarea new media, definirea sferei de continut integrator al new media, tipologizarea formelor new media, definirea și identificarea caracteristicilor comunicării online. Se constată, de asemenea, o tendință cvasi-generală de evitare a înscrierii unor lucrări de pionierat în acest domeniu prin tratarea
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
fiecare dintre orientări. The Tragedy of Great Power Politics (2001) a lui Mearsheimer poate fi citită ca o încercare de a explica de ce, când și în ce mod au prioritate motivațiile ofensive în comportamentul marilor puteri. Proces, instituții și schimbare Conceptualizarea explicită a motivațiilor statelor este doar una din numeroasele strategii posibile pentru îmbunătățirea preciziei și a sferei de aplicare a teoriilor realiste. În această secțiune examinăm conceptualizarea lui Glenn Snyder a ceea ce el numește "variabile de proces" în teoretizarea realistă
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
mod au prioritate motivațiile ofensive în comportamentul marilor puteri. Proces, instituții și schimbare Conceptualizarea explicită a motivațiilor statelor este doar una din numeroasele strategii posibile pentru îmbunătățirea preciziei și a sferei de aplicare a teoriilor realiste. În această secțiune examinăm conceptualizarea lui Glenn Snyder a ceea ce el numește "variabile de proces" în teoretizarea realistă structurală. Ne referim apoi la instituții, norme și identități, variabile care au fost în mod tradițional denigrate de către realiști. Această secțiune se încheie prin examinarea chestiunii schimbării
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
de a crea un limbaj conceptual ce poate transmite mai bine noile procese și noii actori din politica mondială modernă (sau postmodernă). Campbell (1996: 20) recomandă "gândirea în termenii unei prozaici politice care să înțeleagă natura transversală" a politicii mondiale. Conceptualizarea politicii mondiale în termeni de "prozaică politică" atrage atenția asupra multitudinii de erori și interacțiuni produse de globalizare, ce trec dincolo de frontierele statale. Înseamnă, de asemenea, a acorda atenție multitudinii de activități politice, economice și culturale ce produc o "deteritorializare
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
lor în politica globală. După cum se poate demonstra, ruptura creată de magnitudinea și de semnificația evenimentelor din 11 Septembrie 2001 a dat un nou avânt perspectivelor feministe asupra relațiilor internaționale. Punând accentul pe actorii non-statali, pe popoarele marginalizate și pe conceptualizări alternative ale puterii, perspectivele feministe aduc, în lumea nesigură și destabilizată de după 11 Septembrie, un mod proaspăt de gândire și de acțiune. Până recent, domeniul Relațiilor Internaționale a studiat cauzele războiului și ale conflictului, precum și expansiunea globală a comerțului, fără
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
scurta sa incursiune etimologică, semnalează că "ideea de deriziune, de impertinență și de dispreț nu este neapărat implicată, în timp ce ideea de argumentare o argumentare violentă, agresivă, insistentă și nu rece și măsurată este pusă în prim-plan"10. Prin această conceptualizare, cercetătorul canadian distinge, în esență, polemica de satiră și de pamflet și pune în lumină specificul fiecărui tip de discurs în parte. În cele mai multe cercetări etimologice, sensul actual al polemicii, de discuție sau argument în contradictoriu, dispută, ceartă etc., apare
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
existente. E limpede că, pentru poetul cu vocație de întemeietor, discursul de tip manifest este unul agresiv-asertiv, în care verbul "a defini" înseamnă a personaliza sau valoriza subiectiv caracteristicile obiectului sau noțiunii la care se referă. Această redefinire presupune o conceptualizare nouă, iar în jurul ei se înfiletează structura argumentativă a textului. Refuzul de a asimila idei și accepțiuni prefabricate e specific teoretizărilor argheziene și exprimă, în esență, un sens imanent al negării. O poziționare de-a curmezișul curentului ca exteriorizare a
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
urmare, științific și academic, însă fără a desprinde dezvoltarea științifică de dezvoltarea personală și fără a face compromisuri în privința formei, pentru ca studiul „să pară“ academic, îmbrăcând fățarnic haina fără de chip a unui jargon sau altul. Academicul nu presupune teoretizări și conceptualizări sterpe, la fel cum dimensiunea științifică nu se reduce ca adre sabilitate la registrele rațiunii și ale abilităților logice de argumentare. Conceptul nu exclude creativitatea, mesajul viu, formator, iar știința nu se poate retrage în lumea artificială (sau virtuală) a
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
în sensul unei teorii a conștiinței (a theory of consciousness).“ Utilizarea conceptuală a termenului „sacru“ în filozofia religiei, istoria ideilor religioase sau în religie comparată rămâne imprecisă și problematică, așa cum imprecisă și proble matică este, în general, orice încercare de conceptualizare a religiei. „Sacrul, în calitate de concept scolastic în studiul religiei, ar trebui reevaluat în conformitate cu ultimele descoperiri privind rolul categoriilor în limbaj și cunoaștere.“ Decupările conceptuale ale treptelor și registrelor au și miză explicativă, însă, în măsura în care ele conferă obiectivitate și obiectualitate fragmentelor
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
de cele mai complexe interacțiuni, de contribuția directă și indirectă a cetățenilor 273. Guvernanța este capacitatea de a ne dota cu sisteme de reprezentare, cu instituții, corpuri sociale care să gestioneze prin acțiune voluntară, conștientă, având capacitate de organizare, de conceptualizare, de adaptare la situațiile noi, caracteristice societăților umane complexe 274. De exemplu, prin politica de asimilare s-a negat identitatea persoanelor și grupurilor diferite din orașe, urmărindu-se ca majoritatea să fie recunoscută. De-a lungul anilor s-a renunțat
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
el însuși o construcție culturală. Există, din acest punct de vedere, o dispută în contextul cercetării ideologiei, cu privire la determinarea și, respectiv, non-determinarea europeană a acestui concept. Cu alte cuvinte, problema este aceea de a identifica prezența cultural-universală a ideologiei înainte de conceptualizarea sa strictă ca "știință a ideilor" specifică modernității, o modernitate asociată prin definiție cu societatea europeană a secolelor al XVII-lea și al XVIII-lea. În acest sens, există autori care, la finalul secolului trecut, susțin că ideologia, împreună cu toate
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
evenimentele istorice, identifică binele și răul politic, fixează interconexiunile (cauzale și morale) dintre politică și celelalte sfere de activitate"37. Un sistem de credințe care include: (1) o serie largă de opinii; (2) o consistență ridicată a atitudinii; și (3) conceptualizări abstracte"38. "Hărți ale realității sociale problematice și matrice pentru crearea conștiinței colective"39. Reflecția procesului și structurii în conștiința celor implicați produsul acțiunii"40. "O abordare tipic dogmatică a politicii, i.e. rigidă și impermeabilă"41. "Un sistem logic coerent
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
și teoretico-politic. Astfel, din perspectivă epistemologică, putem remarca prezența unei multitudini de factori ce servesc definirii conceptului de ideologie, precum: opinii; model de gândire; structură elaborată; coerență; grad de abstractizare; raționalizare; corp de concepte; sistem elaborat, integrat și coerent; explicație; conceptualizare abstractă; sistem logic coerent; percepție cognitivă. Regăsim, totodată, și o serie întreagă de noțiuni cu care operează teoria socio-politică, fie aceasta normativă sau empirică: atitudini și valori; existența în societate; ordine politică; conducători; guvernare; interese de grup; exercițiu al puterii
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
un proces individual, fiind foarte probabil ca aceasta să nu aducă modificări imediate în practica științifică: Va exista o perioadă de tranziție, în care noua paradigmă ajunge, gradual, să o substituie pe cea veche. Pe parcursul acestei perioade, vor exista două conceptualizări alternative, acestea fiind total incomensurabile. A opera cu una dintre ele face ca cealaltă să reprezinte un nonsens. În cele din urmă, vechea paradigmă dispare. Nu mai este învățată sau practicată"155. E lesne de observat că renunțarea la idealul
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
necesar, înainte de toate, să înțelegem modul în care a operat teoria postmodernă regândirea ideologiei. Din acest punct de vedere, trebuie spus, pentru început, că însuși curentul cultural căruia postmodernitatea îi asigură spațiu de desfășurare, și anume postmodernismul, se subîntinde unei conceptualizări ideologice. Din acest punct de vedere, se consideră că "(...) postmodernismul răspunde unei nevoi ideologice fundamentale, respectiv aceea de a coordona noi forme ale practicii și ale habi-tusurilor mentale și sociale cu noile forme ale producției și organizării sociale determinate de
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
își asumă prioritatea: negația este cea care, dusă suficient de departe, ne amintește de inadecvența nu numai a oricărei imagini despre divin considerată separat, dar Și a tuturor, considerate colectiv. Acolo unde afirmația impune riscul de a încâlci divinul în conceptualizări, negația ne învață că este transcendent”<footnote Janet Williamson, „The Apophatic Theology of Dionysius the Pseudo-Areopagite”, în Downside Review, 117, Iulie, 1999, p. 159. footnote>. Teologul rus Vladimir Lossky definește apofatismul după cum urmează: „Apofatismul constă în negarea a ceea ce Dumnezeu
Locul Sfântului Grigorie de Nyssa în tradiȚia apofatică. In: Adversus haereses by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/153_a_172]
-
savoare discursivă, dezbaterile aprinse din cadrul grupului boem de ziariști, scriitori, artiști, profesori, etc., din aceste romane se plasează totuși, prin evidentul deficit de finalitate practică, pe un nivel superior al aceleeași paradigme a "marii trăncăneli", plagă nevindecabilă a spiritualității românești. Conceptualizarea abstractă stearpă nu este decât o versiune intelectualizată a manifestărilor locuționare prolixe și ofensive, genial captate de Caragiale atât în varianta "miticismului", înțeles ca "logos parazitar"149, cât și în cea a mahalagismului. Stânjenitor prin frecvență și prin perseverență, vizând
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
de ipostaze literare ale satirei, parodiei, ironiei, grotescului și umorului și pentru a pune în discuție, în cadrul fiecărei secțiuni, măsura în care opera caragialiană constituie un moment de referință. În acest scop a fost nevoie să ancorăm argumentația în zona conceptualizărilor, sistematizând informația teoretică pentru a conferi demersului analitic siguranță și pentru a evita deriva sau aproximarea. Altfel spus, micile capitole introductive au avut menirea să traseze liniile directoare de urmărit în interiorul imaginarului caragialian, ale cărui constante, astfel certificate, au putut
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Girardet mai afirmă că atât mitul cât și visul funcționează pe o dinamică a imaginilor, dar că în mit aceste elemente componente ale dinamicii sunt greu de disociat și la fel ca visul, mitul nu poate fi delimitat decât prin conceptualizare, adică sărăcire a complexității sale (în el temele se dublează la infinit, ceea cea face imposibilă analiza carteziană, care operează pe baza descompunerii în părți distincte, pe divizări succesive și numerotări).199 Deși perspectiva sa de studiu mitologic este diferită
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
caracteristice structurilor lor? Ca funcții au? În ce măsură depinde dezvoltarea lor de procesul de integrare europeană? La fel, care e incidența cadrului partinic național? Literatura despre federațiile europene de partide încearcă să răspundă la aceste întrebări. Ea trebuie totuși însoțită de conceptualizare. Din această perspectivă, vom împărți acest capitol în trei timpi. Vom expune mai întîi definiția noastră pentru partidele europene. Vom prezenta apoi o taxonomie pentru a evidenția cele trei dimensiuni ale europartidelor: componentele partinice, structura și funcțiile exercitate. În final
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
447. Le-am denumit mecanisme partinice centralizate și descentralizate, două moduri de funcționare distincte și recurente în organele bine determinate ale federațiilor europene de partide. Pe plan orizontal, aceste mecanisme organizează atît poziționarea partidelor membre cît și expresia coalițiilor. Această conceptualizare este adecvată, permițînd o contribuție la examinarea dinamicii politicii și a schimbării politicilor partidelor europene. Putem examina coeziunea și influența europartidelor dintr-un unghi nou. În fine, este semnificativă pentru a analiza eventuala schimbare a poziționării actorilor individuali și dezvoltarea
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
completarea analizei mizelor socio-economice. De pildă, axa stînga-dreapta și axa suveranitate-integrare constituie instrumente conceptuale de distingere. 10.2.2.2. Abordarea prin comparative politics 10.2.2.2.1. Ideologia partidelor europene, miza socio-economică și influența asupra Consiliului European În ceea ce privește conceptualizarea ideologiei și a dimensiunii socio-economice, Simon Hix a analizat federațiile europene de partide în raport cu axele dirijism-laisez-faire și libertar-autoritar și cu influența lor asupra agendei Consiliului European. Am identificat trei domenii ale implicațiilor studiului nostru față de analiza lui S. Hix. Mai
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
Altă pictură abstractă, i-am spus lui Sanger cînd s-a Întors cu apa minerală. Înțeleg de ce vreți să vă mutați. — Există momente În care să rămîi și momente În care să pleci. (Ridică din umeri, resemnat cu propria sa conceptualizare.) Am o proprietate În zona construită de Costasol pe țărm, cîteva bungalouri pe care le Închiriez În timpul verii. O să ocup eu unul, m-am hotărît. — Residencia Costasol? E comunitate foarte liniștită... — Da, practic e somnambulism pe-acolo. Dar exact asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
Când un complex regional de securitate își are forțele suprimate de un alt complex extern de securitate mai larg se spune că este dominat de către acesta. Există două aspecte conceptuale esențiale: securitate pentru cine și contra ce? În mod tradițional, conceptualizarea securității a fost luată, în general, din paradigma realistă clasică. Răspunsurile au fost atunci evidente: securitate pentru stat contra amenințărilor la adresa sa, de a fi atacat sau subjugat prin mijloace violente, de către un inamic extern sau inamic intern. Diferite doctrine
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
de adaptare a curriculum-ului elaborat în școală.....................................................31 3. Gestiunea resurselor..................................................32 4. Implementarea proiectului de management curricular “”..............................................33 CAP. III Proiect de management curricular Fazele recurente ale diferențierii curriculum ului 1. Viziunea...................................................40 2. Inițializarea................................................42 2.1. Conceptualizarea....................................44 2.2. Expertizarea..........................................49 2.3. Climaterizarea.......................................51 3. Planificarea.............................. ..................55 4. Implementarea............................................58 5. Instituționalizarea........................................63 CAP.IV. Curriculum la decizia școlii : " Medierea conflictelor ".....................................64 Concluzii........................................................................70 Bibliografie.....................................................................73 INTRODUCERE Elaborarea lucrării de față s-a făcut pe
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3041]